2,926 matches
-
Scriind în primele ore ale dimineții, lucrând în cursul nopții, Marguerite trebuie să fi simțit în numeroase ocazii că fusese cu Zenon în mai multe feluri. Cărțile au fost unificate prin mai mult decât conținutul lor filosofic: ambii protagoniști erau obsedați de ocultism și misticism, ambii au fost tentați să se sinucidă. Într-un sens semnificativ, Yourcenar s-a eliberat până la urmă de ambele personaje în 1968, după patru decenii de schițări și revizuiri. În mințile cititorilor săi, mai mult decât
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
căutați în altă parte, la reprezentările ei despre magie și tăinuire: cheia pentru viziunea ei despre condiția umană. Toate scrierile lui Yourcenar, ca și stâlpii vieții ei, iubesc magia și deghizarea: acesta este motivul pentru care eroii ei masculini sunt obsedați de ocult și tăinuire. Faima literară a lui Yourcenar nu se bazează în principal pe proslăvirea iubirii homosexuale, ci pe înțelegerea condiției umane prin căile intuitive ale misterului și magiei. Prin asta ea a fost o voce complet originală. Hadrian
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
-i, îl salvează de la Inchiziție și îi permite să înțeleagă de ce sinuciderea e cea mai bună dintre opțiunile lui. Propriile memorii și corespondența lui Yourcenar cu alții dezvăluie femeia care a fost în linii fundamentale: iscoditoare și intuitivă, totdeauna secretoasă, obsedată de trecut, convinsă că ființa umană este măreață în virtutea calităților mistice și oculte care nu mor atunci când corpul fizic se descompune. În acest sens, a fost tot atât de neoplatoniciană contemporană, cât a fost o "scriitoare gay". Doar protagonistul ei Alexis aprobă
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
-o în epifanie. Și în Alergarea copacului roșu (Editura Junimea, Iași, 1985), climatul poetic favorizează revelațiile, căutarea de "semne" sacre și transformarea uneori emfatică a oricăror gesturi care țin de contingent, printr-un proces de valorizare sau de amplificare simbolică. Obsedat de vestirea celeilalte ordini, poetul nu ezită nici aici să practice un soi de anamorfoză care să dea sens realității naturale și celei obiectuale, în numele unei credințe nestrămutate în transmundan. Planurile, Epistolele, Lunetele și Ringurile din această a doua carte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de/exprimată prin trinitate; în toate aceste volume, cifra trei apare, în fapt, cu o frecvență neconcurată decât de aceea a cifrei șapte ("Un întreit mister", "juvaer/ Cu sensuri trei și totuși unul singur" este invocat în Inel cu enigmă; obsedat să descifreze misterele nocturne, actantul liric din Poarta Învierii bate la "ușile tainei,/ În număr de șapte"; mirele morții poartă, în Nunta, "semnul cel alb, pirostrii de argint/ Și sub pirostrii cele șapte stigmate"; îndrăgostitul nostalgic poate reînvia, într-un
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vorbeam mai sus. Inclusiv într-un teritoriu liric presupus maiestuos, în care abundă realități esențiale ale ființei (ceea ce se marchează inclusiv prin utilizarea majusculelor ca Soare, Înălțime, Adâncime, Pământul, Oceanul etc.). Ajuns în fața uneia dintre "ușile oarbe ale tăcerilor", călătorul obsedat de Poarta Învierii și lumina mântuitoare cade într-un somn greu, nu înainte de a se persifla în sonuri ludic-incantatorii: În fața ușii șase/ am tras la aghioase:/ " Aghios, Aghios, Aghios,/ tămâie, tămâie, tămâie,/ momâie, momâie,/ lălâie.. "". Tot astfel, abia la finalul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
al celor din Convenția montagnarzilor și al celor ce s-au vrut urmașii lor. Se cunoaște, de asemenea, insistenta referire la Evul Mediu, în istoria sensibilității franceze începînd cu ultimii ani ai secolului Luminilor: tema "reîntoarcerii la Evul Mediu" a obsedat imaginația tradiționalismului romantic. Această temă o regăsim, mai ales, în perioada interbelică, în arierplanul tuturor cercetărilor ce urmăreau definirea unui tip de societate care recuză deopotrivă principiile individualismului liberal și acelea ale etatismului totalitar. Același lucru este evocat, în contextul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și științei va fi negată sau ignorată, Joseph Maistre și-a exprimat speranța că, într-o bună zi, ele vor fi reunite "în mintea unui om genial". Dar preocuparea se regăsește la toți cei pe care, în acest secol, îi obsedează ideea unei "sinteze" ce trebuie reconstituită, a unui echilibru intelectual și moral ce trebuie restabilit. Acest lucru este exprimat fără echivoc de admirația nostalgică pe care Saint-Simon și Auguste Comte o au pentru Evul Mediu. Măreția vremurilor medievale, arată și
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
își arată talentul numai când este îndrăgostită; ea îl scoate pe Niculae Moromete din izolare și îl aduce în istorie. Dar Simina moare și Niculae cunoaște o nouă decepție. Circumstanțele se dovedesc mai puternice decât divinitatea din omul tare, inteligent, obsedat de o nouă morală în lume. Epilogul nu e reușit în acest roman al Fiului, în care apare și tânărul Moromete, tatăl autoritar, personajul fabulos al literaturii lui P. Cu Delirul scriitorul continuă, dar pe o linie colaterală, istoria Moromeților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
ăsta, o știe bine, e inutil să mai crezi în siguranța coardei, aproape iluzoriu! E de-ajuns ca unul dintre ei să alunece și toți din șir vor cădea! Coarda nu poate fi decît o legătură emoțională între alpiniști. Pierre, obsedat de temerile sale, vrea să-și alunge gîndurile mișcîndu-se din loc; se ridică și își leagă cu repeziciune sacul. "Vino, Georges! Să nu mai stăm aici! Începe să se lase frigul". R. Frison-Roche, Premier de cordée Descrierea de tip A
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în inima acestei inimi: orașul Berlin. Germania era distrusă, decapitată, sfărîmată, devastată, buimăcită, terorizată. Și totuși de aici se ivise puterea fabuloasă care se desfășurase pînă în Caucaz, Egipt și Cercul Polar. Mă izbeam neîncetat de acea idee care mă obseda: cum putuse Germania să dea naștere și la ceea ce iubesc mai mult pe lume, și la ceea ce îmi produce cea mai mare oroare? Profitasem, la începutul lui iulie 1945, de prima ocazie de a ajunge la Berlin. În spiritul meu
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
dementă a lumii, cele două microorganisme care mă făceau să trăiesc, trecînd dintr-unul în celălalt, destinul tragic, grotesc și uluitor al planetei noastre. Războiul rece și noua perioadă de îngheț stalinist au sfărîmat Europa în două. Însă ceea ce mă obseda și îmi abătea atenția de la divizarea Europei în acei ani 1948-1951 era tocmai această nouă perioadă de îngheț stalinist, care îmi spulberase toate speranțele. Ea s-a manifestat prin revenirea la marile excomunicări și prin noi procese inchizitoriale la Budapesta
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
decât asumate în programe, însușite de acea "sare a pământului" care a fost întotdeauna corpul pedagogic în istoria oricărei comunități. Convorbiri literare, 34 octombrie 1990, p. 6 NU SABIA, CI PANA... Regăsesc în preocupările presei noastre o temă care a obsedat și generația Criterion-ului. Era oarecum la modă, în deceniul atâtor convulsii legate de marea criză economică, interogația cu privire la lipsa de eficiență programatică a intelectualului. Mircea Eliade i-a dat o expresie mai brutală, întrebându-se (și provocându-ne de atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
păstrarea memoriei lui, un călugăr ce nu știa zugrăvia au făcut copia ce există și astăzi. Aprinde-se-vor candelele pe mormânt? Lumina-se-va vechiul portret?" Interogația poetului exprimă o neliniște pe care o aflăm și la alte generații obsedate de ideea recuperării. La un secol de la cealaltă amputare teritorială a Moldovei, a fost rândul noilor generații să se rostească ferm pentru unitatea deplină a statului român. Istoricii de seamă, în frunte cu A.D. Xenopol și N. Iorga, au scris
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Iar sora sa geamănă - plăcerea de a mânca. Departe de a se concura, acestea se consolidează reciproc, prima provocând frustrarea, iar a doua aducând consolarea la această frustrare. Cuplul acesta are atâtea în comun, încât noi trăim într-o lume obsedată în același timp de slăbire și de atracția spre o alimentație compulsivă. Un bilet câștigător pentru consumerism, dar nu neapărat și pentru echilibrul psihic al cetățenilor. Pentru mai multe informații Agliata, D., Tantleff-Dunn, S. (2004), „The impact of media exposure
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
dihotomia discutabilă opere de consum/opere de provocare sau narativitate de masă/ narativitate de elită. A interesa un public larg și a-l face să viseze nu înseamnă neapărat a-l "lobotomiza" prin mass-media, ci poate a-l fascina și obseda. "Criza studiilor literare" (criza instituțională a predării/ învățării literaturii) nu poate fi rezolvată decît prin renunțarea la instituirea textului literar elitist ca unic obiect al teoriei literare, naratologiei etc. și acceptarea unui demers interdisciplinar în cîmpul discursului social "în complexitatea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de mișcare) nu ne ajută să spunem ceva precis în legătură cu o stare sau alta a sistemului economic, nici ca regularitate a fazelor de creștere-descreștere (teoria ciclurilor), nici ca accelerări ale entropiei (teoria haosului). (Prigogine, Stengers, 1984) Transfer păgubos Toate viziunile obsedate de predicție pe modelul de conceptualizare a regularităților evolutive din sistemele fizice sunt sortite eșecului atunci când schemele explicative se translatează în Economie. Dacă este ceva predictibil, acesta nu ar avea sens decât dacă stările sistemelor economice sunt reprezentate de procese
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
viziune diferită de organizare a conceptualizării, a cogniției înainte de toate, ca fiind reflexul unui mecanism. La aceeași schimbare de perspectivă invită și istoria, atât ca evoluție a ideilor economice, cât și ca decelare a resorturilor procesuale. Faptul că Economia este obsedată de creștere (calitativă) este un reflex condiționat al viziunii primare din care a derivat cunoașterea economică, și anume teoria progresului. Pe acest aliniament conceptual Economia s-a preocupat de cicluri, de evoluție, de cauza finală, de sensul predestinat al performanței
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în care tema și viziunea despre lume se reflectă în poezia studiată Întreaga poezie a lui „Bacovia, poetul de plumb“ este „un solilocviu pe muche de cuțit, între luciditate și demență; ca și pe marii romantici, amorul și moartea îl obsedează, dar fără patetism retoric“. Această opinie critică formulată de către Pompiliu Constantinescu evidențiază, cred eu, nu numai două dintre temele poeziei Plumb, ci și noutatea viziunii bacoviene, în ruptură cu idealismul romantic. Din punctul meu de vedere, această viziune stranie este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorândumi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce săi vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: „Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi săi vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spus“. Îmi scuzam astfel uscăciunea din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
punând un rost și un miracol în coaja timpului trecător. Alături de ea, Allan descoperă că dragostea și creația sunt doar întrupări fulgurante ale absolutului care nu alungă suferința, ci o presupun. ÎNCHEIERE În concluzie, apare evident faptul că aceste personaje, obsedate de cunoașterea sinelui și cu noaș terea lumii, trăiesc iubirea ca experiență a sacrului și ca magie. Ei în cearcă săși or doneze epic (jurnalul lui Allan și romanul personajului auctorial), liric sau filozofic (creațiile lui Maitreyi) experiențele trăite, pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
va produce o mobilizare a "instrumentelor" biologice de luptă pentru că pericolul este ascuns. Pericolul mortal este acela de a ajunge un marginal frustrat, incapabil de inserție eficientă în țesătura socială. Capitolul 6 Autoritatea pe care am uitat-o Luminile erau obsedate de cunoaștere și de forța eliberatoare a acesteia; calea regală de acces la cunoaștere considerau luminiștii este rațiunea, iar utilizarea rațiunii în acest scop este un imperativ categoric: "Minoratul (Unmündigkeit) este neputința de a te servi de inteligența proprie fără
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și stabilitatea naturii ce ne înconjoară. Dar omul primitiv nu nutrește această încredere liniștitoare, această siguranță subînțeleasă. El nu cunoaște cauzele reale ale nici unui fenomen și nu poate prevedea consecințele posibile ale nici unui eveniment. Este înconjurat de inexplicabil, imprevizibilul îl obsedează și orice eveniment neobișnuit este susceptibil să-l umple de groază. Este această spaimă groaznică, mortală permanent subiacentă la omul primitiv, sentimentul neputinei ființei umane în fața naturii și a vieții, care este sursa oricărui sentiment religios, el însuși sursa apariției
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a unei variante existențiale, cea mai profundă dintre toate, deschisă către orizontul misterului, clădită totuși pe mari jertfe și sacrificii.” [...] „Cultura e împlinirea omului”. Ideea de cultură, la dimensiunea poporului, e raportată la valorile concrete autohtone. Noțiunea de timp, a obsedat, a fascinat, a determinat permanent gândirea și imaginația, fiind intrinsecă oricărui domeniu de manifestare a umanității. Totodadă timpul a fost absolutizat, relativizat sau negat, subiectivizat sau negat, i s-au acordat multiple dimensiuni, a fost văzut diferit de istorici, biologi
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
departe a Basarabiei și Bucovinei, în cadrul frontierelor naționale. Acest lucru, însă, nu era posibil, decât mergând alături de Germania. Andreas Hillgruber, preluând informația de la doctorul Fabricius (ambasadorul Germaniei la București în perioada războiului), surprinde acest aspect, afirmând că “Antonescu era mereu obsedat de ideea că, numai mergând alături de Germania, România va avea posibilitatea să redobândească partea cedată din Transilvania”1. Comunicatul marelui Stat Major român consemna, pe data de 25 iulie 1941, că “lupta pentru dezrobirea brazdei românești de la răsărit sa terminat
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]