4,543 matches
-
dragostei și căsniciei, toate „pildele” fiind cuprinse în povești „captivante”, din care nu lipsește senzaționalul. Tema patriotismului are și o componentă apăsat naționalistă, semnalând pericolul reprezentat de elementul etnic alogen. Dacă în trilogie acesta rămânea un aspect tangențial, în romanele Orfanii neamului (1913), Ciormăreanu & Faerman (1916) conflictul cu străinii devine motorul acțiunii, resortul imaginării unor tipuri de români exemplari. În tentativa de a acoperi literar mai toate mediile sociale, după ce în Tribunul poporului romancierul criticase clasa politică, dezvăluind și unele mecanisme
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
artistă, București, [1909]; Povestirile lui moș Iftimie Hârobor, București, 1910; Mintea și norocul, Brașov, 1910; Alegătorul liber și alte 13 monoloage, Brașov, 1910; Furtună... trecătoare, București, [1911]; Crăciunul, București, 1912; Poștașul dragostei, Brașov, 1913; De vorbă-n sat, București, [1913]; Orfanii neamului, București, 1913; Puterea destinului, București, 1914; Pe Coasta de Azur. O iarnă la Menton, București, 1914; Viață zbuciumată, București, 1914; Unchiul Christea, București, [1914]; Pentru patrie, București, 1915; Glasul apelor, București, 1915; Rătăciții, București, 1915; Ciormăreanu & Faerman, București, 1916
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
1903-1904; Botez, Scrieri, 265-272; G.C. Ionescu-Șișești, „Măria sa, Ogorul”, R, 1908, 9; P. Partenie, „La gura văiei”, R, 1908, 9; Mihail Dragomirescu, „Magistrații noștri”, CVC, 1909, 1; M. C. [Mihai Carp], „Povestirile lui moș Iftimie Hârobor”, VR, 1911, 5; A.R., „Orfanii neamului”, „Viața literară”, 1914, 2; N. Vlădescu, N. Rădulescu-Niger, „Revista funcționarilor publici”, 1926, 7-8; Călinescu, Ist. lit. (1941), 525, Ist. lit. (1982), 592; Leontin Iliescu, Rădulescu-Niger, U, 1944, 195; Miron Radu Paraschivescu, N. Rădulescu-Niger, „Ecoul”, 1944, 230; Mărcuș, Thalia, 126
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
îl caută în gură. Un tinichigiu e nevoit să vândă masa și paturile din casă în contul chiriei. Ducându-și copiii la azil, unde nu sunt primiți, de vreme ce au un părinte, nenorocitul se sinucide, pentru a le crea „calitatea de orfani”. Un sculptor în lemn, rămas șomer, încearcă într-o noapte să fure dintr-o prăvălie. Prins, e bătut și lăsat în nesimțire la marginea străzii. Un copil își câștigă existența ca hamal, altul strânge de pe jos mucuri de țigări pentru
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
MUȘAT, I. D. (pseudonim al lui Ioan Dimoftache; 7.I.1898, Podu Turcului, j. Bacău - 27.IX.1983, Cluj-Napoca), prozator. Este fiul Emiliei Dimoftache (n. Popovici), moașă, și al lui Gheorghe Dimoftache, funcționar rural. Orfan de mic, va fi crescut de bunicul patern. Școala primară o face la Nicorești, apoi, la unsprezece ani, intră ucenic la un meșter fierar. Participând la un concurs, obține o bursă pentru Școala de Agricultură din Iași, urmând concomitent, cu
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
NICOLAE, Mihai (17.VII.1932, Ogretin, j. Prahova - 17.I.2001, Ploiești), prozator. Este fiul Sevastiței (n. Voiculescu) și al lui Ion Mihai, țărani. La vârsta de un an rămâne orfan de mamă, iar la treisprezece ani îi moare și tatăl. Frecventează școala primară în satul natal, apoi Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești. Un an lucrează ca învățător suplinitor în comuna Bertea din județul Prahova. În 1951 devine student
NICOLAE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288435_a_289764]
-
scriitori, ziariști și artiști români, București, 1941; Rolul cultural și educativ al literaturii noastre populare, București, 1941; Monografia satului Șăulești, plasa Deva, județul Hunedoara, București, 1945; Dicționarul jocurilor populare românești (în colaborare cu Elena Costache Găinariu-Varone), București, 1980; Povestea unui orfan, București, f.a.; Vraja iubirii, București, f.a. Culegeri: Folclor românesc din Ardeal. Comuna Nadășu, plasa Huedin, județul Cluj, București, 1935; Folclor versificat din Moldova. Poezii populare din comuna Plopeni, plasa Bucecea, județul Botoșani, București, 1936; Strigături la jocurile populare românești, București
NICULESCU-VARONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
unui cotidian ușor idealizat, sub semnul confruntării dintre forțele binelui și răului la nivelul microcosmosului infantil, cu întregu-i cortegiu de virtuți educative. Încă și mai puternic ideologizat apare următorul roman, Cartea cu ochi albaștri (1959), narând experiențele dureroase ale unui orfan, Andrei, ajuns băiat de prăvălie și îndrumat de organizația de pionieri să-și găsească drumul. Ambele romane prind însă cu justețe, dincolo de imperative politice , atmosfera senină a unei vârste, chiar dacă seninătatea nu caracteriza și acel timp istoric. Dispărut timpuriu, P.
PANCU-IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288653_a_289982]
-
KIRIȚESCU, Constantin (3.IX.1876, București - 12.VIII.1965, București), prozator și memorialist. Este fiul Elenei (n. Voiculescu) și al postelnicului Ioan Kirițescu și a văzut lumina zilei în mahalaua Spirea Veche. Rămas de timpuriu orfan de tată și având o soră și un frate mai mici, a găsit cu greu mijloace pentru a merge la învățătură. Frecventează mai întâi o școală primară catolică și, în continuare, Gimnaziul „Mihai Bravul” și Liceul „Sfântul Sava”. Obține bacalaureatul
KIRIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287714_a_289043]
-
o întrerupere de trei ani, timp în care familia înfricoșată de mișcarea lui Tudor Vladimirescu se refugiază la Sibiu, își va relua, la întoarcere, studiile întrerupte, acasă, cât și la școala Bărăției; printre profesori - Neofit Duca. La șaptesprezece ani, rămas orfan de tată, se hotărăște pentru cariera ostășească, intrând, la fel ca și vărul său, poetul Vasile Cârlova, în oștirea națională, nou înființată. În timpul mișcării de la 1848, L., aprig vrăjmaș al revoluției, participă la arestarea Guvernului Provizoriu. Înaltele recunoașteri oficiale la
LACUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
versuri. Era fiul unui mic boier scăpătat, Costache Milea, iar prin mamă, Maria, se trăgea din familia Tăutu, marele vornic Ioan Tăutu fiindu-i străbunic. Înscris, ca semibursier, apoi ca bursier la Institutul Academic din Iași, rămâne la cincisprezece ani orfan de ambii părinți. În 1878 devenea, tot aici, student la Facultatea de Litere și la Drept. Se apropie de ideile socialiste și, propovăduindu-le între studenții ieșeni, este considerat un nihilist periculos și se vede exclus în 1881 din universitate
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
, Nicolae (23.IX.1903, Craiova - 21.IX.1933, Craiova), poet. De un destin vitreg a avut parte, de la o fragedă vârstă, fiul țăranilor gorjeni Aneta și Ioan Milcu, morți, amândoi, de tuberculoză. Rămas orfan când încă ar fi avut nevoie de ocrotire, M. e crescut de o mătușă, Pefca, nume sub care își va publica cele dintâi încercări. Clasele primare le face la Școala Evanghelică din Craiova, de unde trece, pentru cursul secundar, la Liceul
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
fără margini! De ce nu vii, tu, Moarte, la timp, cîteodată? Dacă l-ai fi luat la tine pe acest bătrîn fierar înainte de a se fi abătut asupră-i întreaga năpastă, atunci tînăra văduvă ar fi încercat o durere plăcută, iar orfanii ar fi păstrat imaginea unui părinte venerabil și legendar, la care-ar fi putut să viseze mai tîrziu; și ea și copiii ar fi trăit într-o îndestulare, capabilă să îndepărteze grijile. Dar Moartea l-a doborît nu pe el
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Dacă?“. Unde e limanul, de la care nu mai ridicăm niciodată ancora? Prin ce eter vrăjit, de care nu se satură nici cei mai osteniți dintre fiii ei, plutește lumea? Unde se-ascunde tatăl copilului găsit? Sufletele noastre sînt ca acei orfani ale căror mame necununate mor, aducîndu-i pe lume; secretul paternității noastre rămîne îngropat în mormintele lor, unde cată să ne ducem dacă vrem să-l aflăm. în aceeași zi, privind și el - de lîngă ambarcațiunea lui - spre marea de aur
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
duh limpede, există dincolo de tine ceva pentru care toată veșnicia ta nu e decît timp și întreaga ta forță creatoare nu-i decît forță mecanică. Prin tine, prin sufletul tău de flacără, ochii mei arși îl întrezăresc vag. O, focule orfan, schivnic etern, îți ai și tu enigma ta incomunicabilă, durerea ta de neîmpărtășit. în agonia mea trufașă îmi descifrez tatăl și stăpînul. Sări, sări și linge cerul! Eu sar cu tine-odată, ard cu tine, m-aș contopi cu tine! Te
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu pliscurile băgate în teci. A doua zi, am zărit o pînză, care s-a tot apropiat, pînă m-a pescuit din apă. Era corabia Rahila, cea veșnic rătăcitoare: întorcîndu-se din drum ca să-și caute copiii pierduți, găsea încă un orfan. GLOSAR DE TERMENI MARINĂREȘTI îîntocmit îndeosebi cu ajutorul Lexiconului maritim englez-român, publicat de Editura Științifică în 1971 și elaborat de un colectiv de autori condus de Gh. Bibicescu) AMBARDEE - abatere bruscă din drum a unei nave, sub forma unui salt lateral
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fiu autonomă de tânără, total stăpână pe actele mele - cine știe dacă nu mi-ar fi pus piedici în gusturi și dorințe? - și că e foarte bine așa. Oare cine a scris că nu toată lumea are șansa de a fi orfan? Văzându-i uneori pe ceilalți prinși în raporturi conflictuale cu tatăl sau mama, mă felicitam că am scăpat de asta. Mă mulțumeam cu această idee și îmi savuram libertatea, această șansă de a fi eu și numai eu, fără să
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
gratuite. Absolventele școlii de Auxiliare sociale au asigurat buna funcționare a instituțiilor în care au fost repartizate (dispensare, grădinițe etc.). O seamă de manifestări culturale, conferințe, serate literare, concerte etc. organizate cu ajutorul Ministerului Muncii și Ocrotirii Sociale în sprijinul invalizilor, orfanilor și văduvelor de război, printre care concertul oferit de George Enescu (1942), s-au bucurat de o largă audiență 2. Marile pierderi suferite de armata română, în Caucaz și la Stalingrad, înfrângerea armatei Reich-ului la Kursk (1943), apropierea trupelor sovietice
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
este o mai bună sfătuitoare decât orice sistem științific, elaborat după îndelungate studii. Este vorba de domeniul asistenței sociale, unde mulțumită spiritului de inițiativă, sensibilității și intuiției sale, s-au creat societăți de ajutor mutual, școli pentru infirmiere, azile pentru orfani, pentru bătrâni, dispensarii, cămine. În unele țări, recunoscându-se femeilor capacitatea lor, ele au fost chemate să colaboreze alături de bărbați, în principalele domenii sociale și politice. Din punct de vedere al dreptului civil, femeile se bucură acolo de aceeași situație
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de lucru, apoi s-a ocupat de fiecare secție în parte, introducând metodele noi necesare. Ceea ce atrage în primul rând atențiunea este reforma introdusă la orfelinatele primăriei. D-sa a desființat școalele orfelinatelor, care nu dădeau nici un fel de carieră orfanilor și care funcționau cu profesori detașați de la școlile statului, plătiți însă de primărie cu sume speciale. Această măsură a adus o economie de aproape un milion și jumătate. Astăzi, în aceste orfelinate, copiii sunt îngrijiți și crescuți de la vârsta de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
că până la acea dată n-aveau toate drepturile nici bărbații, așa că femeile conștiente de drepturile lor de oameni, luptau împreună cu bărbații, în felurite organizații politice, democratice, pentru răsturnarea absolutismului. Femeile energice se mai organizau în societăți de binefaceri pentru întreținerea orfanilor în orfelinate, a bătrânilor și neputincioșilor în aziluri, pentru întreținerea spitalelor etc. Pe acest teren s-au manifestat mai multe femei în Basarabia ca d-nele: Pereteatcovici, Luzghin, Stroescu, Cantacuzin, Babici, Crupenschi, Evreinov, Zotti, Smod, Ratcu, Stuart, Principesa Veazemschi și Ecaterina
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
activitatea internaționalătc "Participarea femeilor române la activitatea internațională" Activitatea socială a femeii în afară de casă, începută în Ardeal după revoluția din 1849 prin înființarea de societăți numite „reuniuni”, s-a întins cu încetul la Iași, Craiova și alte centre ajutându-se orfanii, șomerii, bolnavii începând astfel opera de asistență socială în toate ținuturile românești. Numai mai târziu, prin 1895, s-au creat și la noi societăți feministe propriu-zise în scopul înălțării femeii și participării ei la viața de stat. Prima la Iași
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
care se împart ajutoare, contribuții și cheltuieli caritative din partea Reuniunii, pun în uimire și pe cei optimiști binefăcători. Reuniunea îmbracă anual mai mult de una sută copii nevoiași, ajută femei sărace și văduve rămase fără de sprijin material, contribuie la îmbrăcarea orfanilor de război, împarte burse culturale, contribuie cu sume mari la ridicarea statuii „Ciordaș și Bolcaș” din Beiuș, iar la fondarea „Casei Naționale a județului Bihor”, se înscrie ca membră fondatoare cu o sumă însemnată. Ajută acțiunea ridicării monumentului Iosif Vulcan
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
susține Federația Democrată a Femeilor din România prevede: * Îmbunătățirea traiului tuturor celor ce muncesc; * Salarii egale la muncă egală; * Concedii plătite de odihnă și înainte și după naștere; * Pensii de bătrânețe și de accidente de muncă; * Pensii pentru văduvele și orfanii de război; * Titluri de proprietate pentru noii împroprietăriți și împroprietărite; * Loc de casă pentru țăranii și țărancele fără pământ; * O așezare dreaptă a impozitelor; * Luminarea femeilor prin școli pentru neștiutoarele de carte, biblioteci, cursuri de învățat meserii, cinematografe etc. Femei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
prin muncă, devotament, sacrificiu chiar, să aline durerile fraților și surorilor lor în limita posibilităților și cu toate greutățile izvorâte din vitregia situației economice a țării noastre. Astfel, au ajutat cu alimente și îmbrăcăminte, colectate, multe familii de văduve și orfani de război. Au inițiat caravane sanitare care, cutreierând țara în lung și în lat pe lângă ajutoarele date în alimente și îmbrăcăminte, au dat ajutoare medicale și medicamente în valoare de peste un miliard lei și peste 27.000 consultații medicale gratuite
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]