5,351 matches
-
tresăriri de dezangajare. Istoriografia medievală românească, văzută prin interpretările patriotice ale secolelor XIX-XX, este cel mai adesea fondată în mod implicit pe ipoteza unei adeziuni naturale la o instituție și la o spiritualitate ortodoxe. Premisele relației care opune catolicismul și ortodoxia sînt impuse chiar la apariția statelor Moldova și Țara Românească. În 1359-1364, țările române se desprind din aria controlată de regele Ungariei, Ludovic de Anjou. Detașarea se manifestă în primul rînd prin voința domnitorului Țării Românești de a obține, din partea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
scris al cancelariei regale devine unica sursă ce conferă autorizația de a stăpîni pămîntul, drepturile tradiționale fiind abolite. Stabilirea unui raport obligatoriu între condiția nobiliară, apartenența la catolicism și măsurile adoptate împotriva clerului ortodox exprimă voința politică de eliminare a ortodoxiei din viața politică a Transilvaniei. Drepturile tradiționale ale nobililor, aflați în fruntea comunităților românești, sînt negate. Politica angevină instaurează un raport social de forțe defavorabil ortodocșilor români și introduce factorii decisivi ai unei lupte multiseculare. Ordinea stabilită de rege elimină
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
popoarelor ortodoxe din Peninsula Balcanică, susținute de patriarhatul din Constantinopol. În 1382, lupta este marcată de hotărîrea voievodului Moldovei de a fonda, în colaborare cu Patriarhia din Constantinopol, o mitropolie a Moldovei. Statele Moldova și Țara Românească se nasc în ortodoxie. Ruptura confesională între Țara Românească, Moldova și Ungaria, ruptura socială din Transilvania implică rezistența în fața misiunii catolice. Oricare ar fi alianțele realizate de Ungaria cu ex-vasalii săi, cu acești nobili nerecunoscuți, cnezii de altădată alianțe devenite necesare din cauza războiului contra
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
declare: "Făcînd din religia catolică un criteriu principal al fidelității feudale, Ludovic de Anjou a legalizat excluderea poporului român și a elitelor sale din viața politică a Transilvaniei". Relația de beligerantă, confesională și socială, nu este unica modalitate a contactelor ortodoxie/catolicism. Ultimul i-a atras pe unii domnitori ai Moldovei Petru Mușat, Alexandru cel Bun mai tîrziu -, catolicismul alimentînd conștiința că românii își au propriile origini. Raportul privilegiat al Moldovei cu Polonia din secolele XVI-XVII implică o circulație culturală esențială
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
răspîndi. Poate că pricina este și că norodul nu a primit niciodată învățătura scolastică și cea vicleană a clevetitorilor, ci a crezut că simplitatea Evangheliei și învățătura sfinților părinți bisericești sînt îndestulătoare pentru mîntuirea sufletului". Cantemir demonstrează forța legăturii dintre ortodoxie și credința populară și opune situația Moldovei celei a Transilvaniei și a Ungariei. Cu această credință creștină orientală se amestecă, după el, superstițiile care amintesc de permanența vechilor culte ale dacilor. Aceste "superstiții" se manifestă cu ocazia ceremoniilor de nuntă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și a Ungariei. Cu această credință creștină orientală se amestecă, după el, superstițiile care amintesc de permanența vechilor culte ale dacilor. Aceste "superstiții" se manifestă cu ocazia ceremoniilor de nuntă și de înmormîntare. Părerile lui Cantemir în privința difuziunii majoritare a ortodoxiei sînt confirmate de mărturia anterioară a episcopului catolic Bandini care, cu ocazia vizitării bisericilor de rit latin ale provinciei Moldova, scrie, în martie 1648, un lung raport pentru papa Inocențiu X. Viziunea oferită de starea Bisericii catolice moldave este deplorabilă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
face dreptate. Biserica catolică se află în declin, în timp ce Biserica ortodoxă progresează, este bogată, mitropolitul și episcopii își exploatează domeniile și își adună venituri care depind de jurisdicția lor, popii cultivă pămîntul, mănăstirile dispun de bunuri funciare. Această renaștere a ortodoxiei, observată de Bandini în 1648 și despre care vorbește Cantemir cincizeci de ani mai tîrziu, reprezintă în același timp un moment de respingere a catolicismului și a luptei împotriva influenței reformei calviniste în Moldova. Spiritul Reformei, metodele iezuite ale Contra-Reformei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
luptei împotriva influenței reformei calviniste în Moldova. Spiritul Reformei, metodele iezuite ale Contra-Reformei au oferit arme ortodocșilor. Difuziunea protestantismului a unit soarta Transilvaniei și a Moldovei, dar a și separat radical cele două teritorii. La est, reacția vine din partea unei ortodoxii reînnoite, la vest, aceasta este condusă de Contra-Reforma catolică. Expansiunea Reformei este concomitentă cu înaintarea otomanilor. Etapele sînt cunoscute: Belgradul este ocupat în 1521, regatul Ungariei este învins în 1526, oștile otomane intră în Austria și devastează Styria, Ungaria centrală
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și întreținînd în acest sens o corespondență cu comunitățile ortodoxe de la Lvov. Succesorul lui Alexandru Lăpușneanul, Despot-Vodă, operează imediat o reîntoarcere radicală, iar proclamația de la Vaslui (1561) anunță tuturor protestanților din Europa că vor fi bineveniți în Moldova. Competiția între ortodoxie și Reformă presupune un raport de contact mimetic și de redefinire în contra-atac. Ea este condusă de mitropolitul Kievului, Petru Movilă, ales în 1633. Acesta organizează un sinod la Iași. Se spera ca această Confesiune a lui Petru Movilă să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a înființat la Kiev o Academie Teologică ortodoxă unde se învață slavona și latina. Inspirîndu-se din modelul iezuit, el își apără credința. Unii din discipolii săi se așază în Moldova, a cărui principe, Vasile Lupu, este un ferm apărător al ortodoxiei. Numeroase lucrări de teologie tipărite la Kiev și la Lvov sînt trimise în țările române, retipărite și traduse în română. Materialul tipografic moldav vine din Ucraina (poloneză pînă în 1654). Petru Movilă participă la instalarea tipografului Sofronie Poceatki la Trei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
spațiu cucerit de Reformă. Ei sînt aliații de drept ai catolicilor împotriva Reformei și deci ținta reformaților. În lumina ortodoxismului înțeles ca esență a romanității, poziția românească este analizată ca rezistență. Prezentînd la Geneva, în 1981, o scurtă istorie a ortodoxiei românești, teologul Ion Bria comentează faptul astfel: "Istoria Bisericii ortodoxe și a națiunii române din Transilvania a cunoscut momente dificile. În urma invaziei și a întinderii maghiarilor în Transilvania, Biserica catolică maghiară și Biserica reformată maghiară apar și se instalează în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unguri, confesiunile necatolice au obținut în Ungaria o anume libertate. Însă românii au devenit ținta campaniilor de evanghelizare organizate în particular de prinții Gabriel Bethlen (1613-1629) și George Rakoczy I (1630-1648), campanii care rămîn fără rezultat". Lectura "rezistentă" a istoriei ortodoxiei românești din Transilvania minimalizează efectele Reformei și omite să amintească faptul că, pentru comunitățile recunoscute calvinistă, luterană, unitariană și catolică, istoria secolelor XVI-XVII este o istorie a toleranței. Excluderea ortodoxiei din această toleranță afișată de Dieta din Transilvania în 1571
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1630-1648), campanii care rămîn fără rezultat". Lectura "rezistentă" a istoriei ortodoxiei românești din Transilvania minimalizează efectele Reformei și omite să amintească faptul că, pentru comunitățile recunoscute calvinistă, luterană, unitariană și catolică, istoria secolelor XVI-XVII este o istorie a toleranței. Excluderea ortodoxiei din această toleranță afișată de Dieta din Transilvania în 1571 creează, fără îndoială, cea mai neconfortabilă dintre identități: excluderea fără martiraj. Românii se găsesc reduși la starea de țintă a unui discurs de convingere, de conversie. Uneori, atmosfera de efervescență
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
excluderea fără martiraj. Românii se găsesc reduși la starea de țintă a unui discurs de convingere, de conversie. Uneori, atmosfera de efervescență pedagogică a secolului al XVI-lea îi antrenează în dezbateri care îl eliberează pe "omul european". Ipoteza unei ortodoxii populare imuabile neagă criza gîndirii, respinge dezechilibrele unei societăți afectate de o nouă viziune a Omului, a iertării, a păcatului. Voința de a traduce și a tipări în limba română este simptomul acestei schimbări profunde. În secolul al XVI-lea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
episcop al Bisericii uniate de Transilvania. Problematica interconfesională o unire fără convingere, acceptată de Atanasie, un complot iezuit, o puternică rezistență ortodoxă are, fără îndoială, mai puțin sens decît revelația dezbaterii privind dreptul manifestat de noile forme ale relației dintre ortodoxia și politica imperială. Unirea și diplomele leopoldine care o însoțesc răstoarnă ordinea feudală stabilită de coroana ungară în secolul al XIV-lea: statutul nu mai este legat de credința religioasă. Unirea este constrîngătoare, fiindcă face dependente populațiile românești de autoritatea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
iezuiților care revin în Transilvania în 1693. Recunoașterea uniatismuîui este blocată de dieta din Transilvania, dominată de protestanți și de sașii din Transilvania care se bucură de o cvasi-autonomie asupra teritoriului lor din regiunile de sud-est ale Transilvaniei. A susține ortodoxia împotriva Bisericii uniate este o manieră de a refuza intruziunea imperială. Promovarea intelectuală și adesea recunoașterea socială a românilor în perioada uniatismului aparține episcopului uniat Ion Inochentie Klein (1692-1768). Acesta înțelege să asigure integrarea socială a tinerilor formați la colegiile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
provoacă unele comportamente contrastante. Refuzul de a accepta condițiile negociate cu cardinalul Kollonich îi determină pe unii credincioși să emigreze în Țara Românească. În 1701, împăratului îi sînt semnalate protestele vehemente venind de la Alba lulia și din împrejurimile Brașovului; cauza ortodoxiei este susținută de mitropolitul Serbiei de la Carlovitz. În 1730, mitropolitul Jovanonic se oferă să-i ia sub protecția sa pe ortodocșii din Brașov și din Transilvania. Sprijinul pentru Biserica ortodoxă din Transilvania vine, în aceeași măsură, din partea Moldovei și a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sau Argentina". Astfel de scene îl impresionează pe observatorul francez, autorul acestor rînduri datate iunie 1900. Antisemitismul "este, în România, mai mult decît o opinie, el este o pasiune în care se întîlnesc oameni politici din toate partidele, reprezentanți ai ortodoxiei și, se mai poate adăuga, toți țăranii moldoveni și valahi", mărturisește ministrul Franței în august 1900. Fenomenul unei populații care abandonează satele și tîrgurile este legat de o criză agrară și financiară care lovește România anilor 1899-1901. Necesitatea de a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Această sincronie nu este dorită de naționaliști, pentru că ei se concep și se vreau autohtoniști, "țărăniști", și pentru că ei privesc, în aceiași timp, spre un trecut care îi aduce înapoi spre Orient, spre moștenirea Bizanțului și spre o întoarcere la ortodoxia care-i separă de Occident. Dincolo de aceasta, ei nu scapă de atracția unei Europe centrale care evoluează rapid și își pun întrebări privitoare la soarta Imperiului Habsburgilor sau a propriului lor viitor. Cauza Transilvaniei este omniprezentă în publicațiile și în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ortodoxe, este protectorul Bisericii. În 1919, alipirea la Vechiul Regat a Transilvaniei, cu o populație în mare parte de credință uniată, îi orientează pe ortodocși spre patria mamă, în același timp urmînd să fie deschisă o gravă dezbatere asupra statutului ortodoxiei, asupra aceluia al Bisericii uniate și în privința statutului cultelor neortodoxe. Constituția din 1923 și legea asupra cultelor din 1925, care definește organizarea unitară a Bisericii și îi asigură autonomia în reglementarea, conduita și administrarea problemelor religioase, aduc un răspuns juridic
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
filosofii naționale armonioase. Nae lonescu se consacră îmbinării dureroasei conștiințe de sine cu salvarea colectivă. Reflecția sa se constituie într-un angajament care pune în discuție toată tradiția liberală, democratică și occidentalistă. Ea conduce la restaurarea valorilor tradiției, a valorilor ortodoxiei, răspunzînd însă și neliniștilor în fața modernității, în măsura în care aceasta pornește de la fractura tragică a existențialului personal și desemnează o cale de salvare colectivă. Foarte convingător, lonescu își fascinează discipolii, pe Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian și Emil Cioran; el convinge
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
arsenal politic fondat pe moștenirea bizantină a momentului cînd dominația otomană ia sfîrșit în Balcani. Reîntoarcerea la romanitatea lui Nae lonescu se înscrie în această filiație care își are originea în sămănătorism și în scrierile lui Iorga. Aceasta pretinde ca ortodoxia să renunțe la tarele sale instituționale și cere ca Biserica să se elibereze de relațiile stabilite cu un stat pervertit de laicism, care ar conduce-o pe un drum nefast pentru ea. El condamnă "statul actual ca nefiind aliatul natural
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care-1 asimilează pe individ cu un vot, este condamnat: Eroarea practicii noastre democratice, de mai bine de un deceniu, constă în desconsiderarea individului luat ca unitate democratică". După Crainic, apărarea monarhiei în 1938 se bazează pe fidelitatea față de tradiția bizantină: "Ortodoxia merge mînă în mînă cu monarhia și vrea în fruntea statului o funcție politică în serviciul lui Hristos". În concluzie, încă din 1930, are loc marea orientare filosofică și religioasă spre o spiritualitate ortodoxă inspiratoare a unui stat organic, bazat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
alături de Germania și Italia se face fără rezerve, însă argumentele care o justifică iasă să se întrevadă cîteva contradicții sau cel puțin cîteva distorsiuni în privința izvoarelor de inspirație ale filosofiei politice de la Gîndirea: cum se împacă latinitatea cu autohtonismul și ortodoxia? Cum se împacă sublimarea autohtonismului românesc cu celebrarea germanismului? În privința relației dintre Biserică și fascism, răspunsul este dat de Crainic într-un text din martie 1937 asupra fascismului italian. Fascismul a restaurat nu numai cesaro-papismul medieval, ci și catolicismul ca
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ceremoniile în memoria lui Mistral. În 1930, Gîndirea propune un număr special consacrat lui Mistral, cu două articole importante ale lui lorga și Pamfil Șeicaru. În 1933, Crainic este primit de Mussolini. În 1939, teologul D. Stăniloaie face sinteza între ortodoxie și latinitate pe care le prezintă ca specifice identității românești. BLAGA SAU SALVAREA PRIN STIL. ARHAISM ȘI ORTODOXIE Gîndirea își deschide paginile pentru filosoful și dramaturgul Lucian Blaga, a cărui operă se impune definitiv în perioada dintre cele două războaie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]