3,706 matches
-
della Mirandola (1486). Ideile de demnitate și libertate se cheamă una pe cealaltă: omul este demn a fi liber, iar exercitarea libertății este necesară propășirii sale. În acest sens, umanismul nu este incompatibil în principiu cu Creștinismul, unde omul, chiar păcătos, este asemenea chipului lui Dumnezeu și cununa Creației. Va deveni totuși antinomic acestuia în măsura în care omul se va afirma ca fundament al oricărei valori și își va asuma misiunea de a-și lua destinul în mîini, iar apoi de a-și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
instaurarea regimului comunist, acesta a purtat denumirea de Spitalul Comunal „Pavel și Ana Cristea” - în semn de cinstire și de veșnică amintire a întemeietorilor. După cum stă scris chiar pe prima pagină a testamentului din 26 februarie 1855, spătarul Pavel Cristea, „păcătosul și nevrednicul din totă omenirea, stând a chipzui și a judeca până încă sînt bine și în tote simțirile, fiind și cu vârsta peste 63 ani, am socotit a lăsa și a legiui cum să se urmeze cu avutul mieu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Cezar Ungureanu, a sistat lucrările și împreună cu proiectantul au decis abaterea drenului. În locul micii cruci a ridicat un monument pe care a lipit și o placă de travertin cu o inscripție bizară prin falsul ei, dar îi acordăm scuza vremurilor păcătoase de atunci când comuniștii nu recunoșteau decât pe marii și pe veci neuitații eroi sovietici: „Glorie eternă eroilor români căzuți în lupta contra fascismului pentru libertatea și independența patriei noastre”. Cel mai bun lucru pe care la făcut a fost ca
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
plătească somnul de la hotelul Racova?! Iată pasajul: „...cazarea să se asigure la hotelul Racova unde vor plăti ei o noapte pentru două persoane (subl.ns.), asigurându-se în cameră fructe, apă, flori, dacă se poate și un vin (subl.ns.)”. Păcătos tratament aplicat „fraților” de la răsărit! Plecarea diplomaților gorbacioviști urma a fi și mai anostă: „...plecarea - joi dimineață, asigurându-li-se ceva atenție modestă din partea întreprinderii (de materiale izolatoare, subl.și n.n.)”. Probabil, cei din conducerea IMI Vaslui le vor fi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
eu sunt [...] meschino comediante; eu am apucat școlile din vechime; eu nu sunt nici retor, nici poet; eu nu sunt democrat; sunt un om cu tabieturi și belaliu la drum; nu sunt liber-cugetător; sunt un diletant în istorie; un grec păcătos ca mine; sunt ambițios, n-am ce face!" Pe marginea altei succinte autocaracterizări ("Fost sufler, fost autor și director de teatru, a contractat din copilărie multe din apucăturile actorilor: e tipul cabotinului literar."), Al. Călinescu sugerează cu finețe perspectiva de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
călăuzește cititorul spre esența relației: O blană rară "doamna Cuțopolu merge la bal, domnul Cuțopolu e oprit acasă de afaceri politice: ...o tînără slujnică unguroaică servește domnilor ceaiul și face patul domnului...", cînd aceasta nu e numită chiar de gura... păcătoasei: "Veta: Zițo, Zițo, tu mi le faci toate, tu m-ai dus la "Iunion", tu ai dat nas amploiatului să se ție după noi, de mi-am găsit beleaua cu Chiriac... Zița: Cu Chiriac?" Se pot adăuga mijloace paralingvistice (În
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
creator cerând, de această dată, că simpla amintire a păcatului să fie îndepărtată de Mântuitor. În pofida caracterului lor convențional și repetitiv, versurile nu sunt complet lipsite de sarcasm. Eul creator îi ironizează crunt pe "sfinții" malefici, a căror condamnare a păcătoșilor este mai oribilă decât păcatele înfierate de aceasta: "Come then O Lamb of God and take away the remembrance of Sin" (E: 200). Rândurile introductive la Chapter 3 evidențiază caracterul nociv pe care deismul îl dobândește în ochii lui Blake
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
fapt, mai crude, deoarece li se refuza criminalilor simpatia activă manifestată față de ei de către privitori. Aceia a căror clepsidră fusese întoarsă pentru ultima oară erau acum lăsați să întîmpine moartea singuri, în speranța după calculele pioșilor anglicani că sufletele lor păcătoase se vor căi9. Elias rămîne, totuși, neînduplecat: acei europeni care se consideră purtători titulari ai civilizației se aseamănă cu o infimă clasă superioară aristocratică, de curte, care încearcă să privească de sus restul lumii, o enclavă mîndrindu-se pe nedrept cu
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
postulează existența unei lumi reale, suprasensibile, care însă nu a devenit încă o entitate pur și simplu "ideală", "platonică", dar la care pot ajunge cei înțelepți. • Lumea adevărată, inaccesibilă în imediat, dar promisă celui înțelept, celui evlavios, celui virtuos ("celui păcătos care ispășește")97. În a doua etapă a istoriei platonism-nihilismului se deschide fractura dintre lumea ideală și lumea sensibilă, dintre transcendență și imanență, din moment ce chiar și pentru înțelept lumea ideală este doar o promisiune, așadar fiind deocamdată inaccesibilă. În același
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
oamenilor. Printre pedepse se numără agresiunea fizică (bătaia) linșajul, închisoarea, tortura și expulzarea. Se consideră că moravurile sunt vitale pentru bunăstarea și supraviețuirea societății. În mod normal, atașăm moravurilor o semnificație morală, definindu-i pe cei care încalcă moravurile, drept păcătoși, răi, denaturați 103". Moravurile au un caracter conservator, sunt foarte rezistente la schimbare și, deși, conținutul lor este de cele mai multe ori formalizat prin legi, modificarea legilor nu atrage și o modificare a moravurilor (acestea putând dăinui ani de-a rândul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
2. ANEXĂ Harfa Copiilor 1. Acceleratul vine,ce merge către cer; El intră-n stațiune,pe drumul cel de fier Vezi,sună clopoțelul și șeful dă semnal, Macazul loc își are iar drumul duce-n deal. Voi copii vă suiți,Păcătoși vă grăbiți ! Deci cu toti,mari si mici, Vă grăbiți de vă suiți ! 2. Băgați bine de seamă,să nu vă rătăciți, În gară-s multe trenuri,în cel bun vă suiți! Stațiunile pe hartă,de cauți,tu le găsești
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Bisericii din Cuvin 15. ÎNVĂȚĂTURILE DIN ISTORIA BISERICII CREȘTINE BAPTISTE DIN CUVIN Principalele învățături din istoria bisericii din Cuvin se reflectă în menirea pe care biserica o are pe acest pământ: Elogierea Numelui lui Dumnezeu (Închinare), Edificarea credincioșilor (Zidire), Evanghelizarea păcătoșilor pierduți (Marea Trimitere) și Empatizarea cu cei săraci și cu cei suferinzi (Activități sociale). Închinare Lecția 1 - Lucrarea bisericii din Cuvin nu trebuie disprețuită deoarece este biserica lui Cristos. Unul din lucrurile clare prin care se poate argumenta acest lucru
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
i-ar putea împiedica pe oameni de la primirea harului, apoi în acest caz, cei vizați nu sunt decât adulții și cei mai mari în vârstă, pasibili de restricții din pricina unor greșeli grave. Și în acest caz însă, cei mai mari păcătoși, după ce au păcătuit greu împotriva lui Dumnezeu, venind la credință, primesc iertarea greșelilor lor și nimeni nu este lipsit de Botez și de har. Cu atât mai mult atunci nu trebuie să fie lipsit un prunc care, abia născut, n-
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
general, în timpul capitulului general de la Genova i-a poruncit fratelui Bonizio, ce fusese însoțitorul Sfântului Francisc, să spună fraților adevărul despre stigmatele Sfântului, fiindcă mulți oameni din lume aveau îndoieli. Fratele Bonizio a răspuns plângând: «Acești ochi ai mei de păcătos le-au văzut, și aceste mâini ale mele de păcătos le-au atins». 92. Și fratele Leon, însoțitor al Sfântului Francisc, i-a spus fratelui Petru, ministru provincial de Anglia, că apariția Serafimului avusese loc în timp ce Sfântul Francisc era răpit
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Bonizio, ce fusese însoțitorul Sfântului Francisc, să spună fraților adevărul despre stigmatele Sfântului, fiindcă mulți oameni din lume aveau îndoieli. Fratele Bonizio a răspuns plângând: «Acești ochi ai mei de păcătos le-au văzut, și aceste mâini ale mele de păcătos le-au atins». 92. Și fratele Leon, însoțitor al Sfântului Francisc, i-a spus fratelui Petru, ministru provincial de Anglia, că apariția Serafimului avusese loc în timp ce Sfântul Francisc era răpit în contemplație și fusese mult mai evidentă decât modul în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
l-a pierdut Lucifer, din cauza mândriei sale, și care este păstrat pentru Fericitul Francisc, datorită umilinței sale». Trezindu-se, Pacifico l-a întrebat pe Francisc: «Ce crezi despre tine însuți?». «Cred - a răspuns Fericitul Francisc - că sunt cel mai mare păcătos din lume». Pacifico a replicat: «În lume sunt asasini, tâlhari și răufăcători». Francisc i-a răspuns: «Nu există în lume un om atât de rău care, dacă ar avea atâtea haruri [ca mine], nu ar fi mai evlavios decât mine
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
multora, ce vor avea același sfârșit, așa cum au murit filistenii din cauza veninului poftelor pământești. 2. Iată, Domnul, pe când distrugea pământul cu apa potopului, l-a condus pe cel drept prin intermediul unei sărmane arce (cf. Înț 10,4), nelăsând ca varga păcătoșilor să împovăreze soarta celor drepți (cf. Ps 124,3), în cel de-al unsprezecelea ceas l-a ridicat pe Sfântul Francisc, un om într-adevăr după inima sa (cf. 1Sam 13,14), o lampă disprețuită în gândurile celor bogați, dar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
text, părintele profesor Dumitru Stăniloae, cel care a tradus o mare parte din opera Sfântului Grigorie de Nyssa în limba română, scrie: „E vorba de afectele care, deși în ele însele sunt nepăcătoase, duc pe om aproape necesar spre patimile păcătoase, care în grecește se numesc, ca și primele, tot patimi. Foamea, care e un afect ireproșabil, duce în mod aproape necesar la patima păcătoasă. Numai cu ajutorul harului dumnezeiesc o putem ține în frâul satisfacerii ei nepăcătoase. Doctrina aceasta a fost
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
de afectele care, deși în ele însele sunt nepăcătoase, duc pe om aproape necesar spre patimile păcătoase, care în grecește se numesc, ca și primele, tot patimi. Foamea, care e un afect ireproșabil, duce în mod aproape necesar la patima păcătoasă. Numai cu ajutorul harului dumnezeiesc o putem ține în frâul satisfacerii ei nepăcătoase. Doctrina aceasta a fost preluată de sfântul Maxim Mărturisitorul”. Făcând referire la afecte, Sfântul Maxim precizează că acestea nu au fost create la început împreună cu firea oamenilor, căci
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
orice absorbție mistică, pentru că aceasta ar viola al ființei umane. Omul, ajuns la stadiul final al cunoașterii lui Dumnezeu, nu se confundă cu El, Care e mai presus de ceruri. Origen<footnote Conform teoriei platonic-origeniste, mișcarea este ca o cădere păcătoasă a ființelor spirituale din unitatea lor în Dumnezeu, motiv pentru care au fost închise în trupuri drept pedeapsă. Sufletele închise în corpuri caută să se elibereze cât mai repede de mișcarea temporală și de lume, ridicându-se în eternitatea divină
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
mai bun ca boul bun, Cînd revarsă brazdă neagră, Și răsare grîușor;». Iar se scaldă și se-ntreabă: «- Ce-i mai bun, Petre, pe lume ?». «- Nu-i mai bun ca calul bun, Căci te duce și te-aduce, Poartă oase păcătoase De punerea capului!». Iar se scaldă și se-ntreabă: « - Ce-i mai bun, Petre, pe lume? ». « - Nu-i mai bun ca oaia bună, Că vara te îndulcește Și iarna te încălzește». Și te, Domn bun, veselește, C-o-nchinăm cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lasă să bem o bere în Bârlad. Am înfășurat cadoul în ziar, pe atunci ziarele erau mai mari, ca “Scânteia” și “România liberă”, și ne-am dus la el. - Domnule jandarm, uite aici, mănâncă și bea în sănătatea acestor doi păcătoși care merg la spânzurătoarefăcându-i cu ochiul lui Rică - și lasă-ne în Bârlad să bem în gară o bere, într-o secundă suntem înapoi pe scara vagonului. - Ai să vezi tu pe dracu' jandarm când ai să cazi pe mâna
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
în mișcare o gloată în stare de orice. Bum, bum, securile loveau în lemnul porții, fără să-l biruie. Urletul de afară nu contenea. Ultima zi a lui februarie 1655 era umedă și rece. Peste orașul înspăimântat, se pornea lapovița păcătoasă care pătrundea în oase mai tare decât viscolul miezului de iarnă. Miros greu de fum venea de nu se știe unde. Din cerdacul înalt al casei cu ziduri puternice, boier Papa Brân-coveanul, un tânăr cu fire aprinsă, dădea porunci: Scoateți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dezlege și pe ea. Se va spovedi și va posti cât îi va cere preotul. Va merge la Athos, ba nu, la Sinai, la Sfânta Ecaterina... „Lavinia, fetița mea, iartă-mă că te-am purtat cu mine în focul cel păcătos”, da, da, așa îi va spune. Ușurarea se prefăcu apoi în durere, ca într-o convalescență prelungită, dar hotărârea era luată. Urmărea rotocoalele de fum, se simțea fericit. Nu-i mai era rușine. Era un simțământ care-i depășea înțelegerea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că sfârșitul este aproape, un arhimandrit și-a cerut voie de la patriarh să vorbească. Era Hrisant Nottara. — Domnia ta, pentru că ești din neam mare crezi că poți să numeri și să tâlcuiești semnele lui Dumnezeu? Ia pildă de la regele francilor care, păcătos fiind, acum douăzeci de ani s-a speriat de vederea cometei celei mari și de ciuma care venise prin unele locuri și a pus pe învățații săi să scrie cărți despre stelele cu coadă și fără coadă și să lămurească
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]