43,895 matches
-
ca substitut nedeterminat al unui numeral cardinal: "un comis-voiajor trebuie să viziteze n orașe". (Exemplul citat și cele care, în continuare, nu sînt urmate de indicarea sursei, provin dintr-o căutare pe Internet: operație comodă și rapidă, în urma căreia, din păcate, nu e totdeauna simplu să oferi coordonatele exacte ale textului citat: fie pentru că e vorba de liste de discuții, de cenacluri și reviste care au doar existență în rețeaua informatică, deci sînt identificabile prin "adrese" lungi și complicate, fie pentru că
Matematic și colocvial by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17355_a_18680]
-
avut parte și de pușcărie, deși nu știu să fi fost legionar. Abia în 1967 reapare cu un volum retrospectiv, prefațat de gîndiristul Ovidiu Papadima. A publicat, pînă la moartea sa petrecută în 1984, destule (prea multe) plachete și, din păcate, a fost printre trîmbițașii festivităților oficiale comuniste, la care contribuia cu poeme adecvate momentelor politice pe care le omagia cu sîrg vinovat. Părea, cînd îl vedeai pe stradă sau în redacții, mereu înfricoșat și parcă se făcea mic în ciuda lungii
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
nu scriu "scîrnav" ca Tudor Arghezi". Profesorul nu se dezmințea. Chiar în acel timp ducea o luptă neîmpăcată împotriva "poeziei bolnave" (și a pornografiei), întruchipată - socotea - de Arghezi, Blaga și prozatorii M. Eliade, F. Aderca și alții. A fost, din păcate, un război nedemn și nedrept, care verifica opinia că opțiunile literare ale lui Iorga nu depășiseră perioada - 1903-1906 - cînd condusese Sămănătorul spre o "literatură sănătoasă". Multă vreme Carianopol nu l-a mai văzut pe marele cărturar. A apelat, totuși, la
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
la profesor cu un oier, vecin de sat, pentru un conflict cu un moșier. Iorga i-a primit și, repede, l-a ajutat pe bătrînul oier. Cumpănite și veridice sînt paginile care îl evocă pe G.M. Vlădescu, prozator înzestrat, din păcate azi uitat. Acest om bun și săritor, oferea S.S.R. bani din fondurile adunate la ferma sa din Fundulea, pe care o primise de la stat (firește, numai pămîntul) drept ajutor pentru scriitori (așa primise și Arghezi terenul pe care a înălțat
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
să stea acasă în timpul grevei profesorilor, Ministerul Învățămîntului a reamintit și sindicaliștilor și elevilor că în asemenea împrejurări prezența sau absența motivată de la ore e treaba ministerului, nu a greviștilor, chiar dacă aceștia sînt cei care pun absențe în catalog. Din păcate însă, în rîndul elevilor s-a născut impresia că profesorii greviști sînt persoane generoase care vor să dea cîteva zile de vacanță în timp de ninsoare, iar ministerul o instituție incapabilă de asemenea acte de generozitate. Totul ar putea fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
de rostul lui și își transformă elevii din martori în complici, ceea ce e mai greu de acceptat. Vorba unui profesor dintre cei care au făcut grevă, dar și-au chemat elevii la ore: "Școala e școală, greva e grevă!" * Din păcate ziarele care au sesizat că o altă grevă, aceea a ceferiștilor, a produs nemulțumiri și chiar suferințe în rîndul călătorilor care au așteptat prin gări, n-au remarcat că greva profesorilor ar putea provoca suferințe mult mai serioase decît pierderea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
expresioniștilor, ca să nu mai insistăm că l-ar scoate din groapă pe Daumier? Tenacitatea cu care Camerele s-au opintit să nu lase să treacă o lege operativă a deconspirării dosarelor Securității nu e neapărat de raportat la din trecut păcate ale sus-numiților parlamentari, la vechi și tănuite complicități, ci, decisiv, la carapacea lor mentală: adepți necondiționați ai autorității, parte din întreg, sunt cuprinși de neliniște față de orice ar amenința să o surpe, să o suspende, fie și pentru o clipă
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
opinii e normală într-o societate liberă, iar discuțiile și disputele nu sînt decît în folosul poetului: "Așadar, nu rediscutarea, nu "revizuirea" lui Eminescu trebuie să neliniștească. Recitirea unui scriitor în cheie contemporană, cu sensibilitatea altui veac, nu e un păcat. Aici n-au ce căuta "revolta" și "indignarea" cum de atâtea ori ne este dat să auzim din partea unor obtuzi idolatri, lipsiți de spirit critic, dar "patrioți" nevoie mare. Luați la bani mărunți - experimentul s-a făcut - aceștia se dovedesc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
proiectele mici, dar realiste, să poată duce, din aproape în aproape, la un întreg de anvergură. Dar cînd trăiești așteptînd minuni, e normal să nu te mai preocupe detaliile din care sînt alcătuite chiar și minunile. Ceaușismul, printre alte mari păcate ale sale, a sădit în România și un fel de religie a unei aurite zile de mîine despre care nu se știe cînd va veni. Ziua de mîine, mai bună, dar obișnuită, presupune un alt tip de filosofie. Ea începe
Elogiile, ceasul și busola premierului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17402_a_18727]
-
am mai fi în "Epoca de aur", poate că aș fi înțeles că nu era încă de dorit un asemenea transfer al osemintelor celor doi grav ofensați ai fostului regim. Dar acum? în regimul actual? în actualitatea noastră - cu toate păcatele ei -, în care, cert, ar fi revenit șí Enescu, dacă ar fi fost în viață? Pământul Tescanilor îi așteaptă pe amândoi, așa cum au dorit-o, oriunde și neîntârziat, dacă nu în cimitirul satului, în "capela", de fapt bisericuța familiei, din
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
concentrează un întreg recital de pian (Nicoleta Ion) în jurul sintagmei "Mozart Juvenorum". O temă cu variațiuni de Mozart, alta de Kraus... Sau un Concert de pian mozartian, din marea serie vieneză, interpretat de pianistul timișorean Sorin Petrescu, pe care capitala, păcat, nu-l prea aude. Când nu intră în joc, "tremolo"-uri, "ostinato"-uri motorice, sincope, teme motivice în continuă schimbare și dinamică puternic contrastată, muzica lui Kraus își nuanțează promisiunile. Cum să gândim altfel când la începutul Festivalului are loc
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
memorialistul nostru, în ciuda disculpărilor sale, n-a înțeles mai nimic din realitatea fenomenului politic al războiului. Acest al doilea volum al memoriilor lui Al. Tzigara-Samurcaș, din cauza, în primul rînd a contenciosului primului război mondial, e mai interesant decît precedentul. Din păcate, editorii nu și-au făcut cumsecade datoria. În nota ediției la primul volum se anunța cumva că notele și comentariile vor fi inserate la sfîrșitul celui de-al patrulea volum, care va încheia ediția. Părîndu-li-se, pînă și lor, soluția rizibilă
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
vă trage înspre sir Tony, rău face. Nu vă veți alege decît cu o penibilă caricatură - iubitoare de animale! - a lui Hannibal Lecter, în timp ce, în sala alăturată, Drew prizează marijuana și dansează ca atare. Scena e pur și simplu irezistibilă. Păcat c-ați ratat-o! Înainte de a fi însă un - previzibil - "one-woman-show", Un sărut adevărat este, ca orice "teen movie" care se respectă, o supradoză de hituri, un soi de soundtrack "trans-trav" culisînd între sfîrșitul anilor '80, respectiv cel al anilor
Ce vă place? by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17396_a_18721]
-
o paletă sonoră bogată. Relația sa cu muzica genialului său compatriot este însă unilaterală, de grație și suavitate; în acest paradis lipsesc componente esențiale ale lui Chopin - vigoarea și tensiunea ritmurilor, picanteria ciocnirilor armonice, elanul bărbătesc. O idee excelentă, din păcate ignorată de public, a fost includerea în Festival a ciclului de lieduri op. 74 - 17 la număr - foarte rar cântate. Ele întregesc profilul compozitorului cu farmecul lor proaspăt, chiar rustic. Soprana Adriana Mesteș a făcut efortul considerabil de a le
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
orologiul ce numără ultimele secunde ale mileniului unu; (cînd, domnule, nu s-a întîmplat nimic!) și să ascultăm un moment vuetul, presupus, al începutului de cataclism, abătîndu-se peste tot, numai peste noi, creștinii, catolici, ortodocși, protestanți, reformați,... trecîndu-ne în revistă păcatele. Iar dacă scăpăm și de astădată, să ne înclinăm înaintea Voinței universale; și dorind ca, în anul 5000, - după cei trei mii de ani pe care știința îi socotește de aici înainte pînă la următoarea eră glaciară -, specia umană mult
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
În 1944 aflăm numai patru însemnări din patru zile diferite. Și preocuparea esențială e, aici, boala să incurabilă (un cancer al gîtului), pe care prozatorul o credea în 7 iulie ameliorata și organismul în curs de refacere. Va fi, din păcate, cum se știe, o mare iluzie a unui om condamnat să moară la 59 de ani (bătrînă să mama, care atîta l-a sîcîit cu pretenții bănești, i-a supraviețuit cu șase luni, deși era mai în vîrstă decît fiul
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
vrut dl Breban, care, mă-ntelegi, a fost redactor-șef și a protestat la începutul (sic!) de dictatură comunistă oferindu-si demisia etc. etc. Uluitoarea candoare îl face pe dl Breban un polemist foarte vulnerabil. Nu vreau să abuzez. Ce păcat că lavă care se revarsă în restul articolului, pîrîiase-pîrîiase, nu e decît o cenușă lichidă "în cele patru române ale mele" de după revoluție! Numărul următor al Contemporanului mi-a scăpat, dar în cel din 22 aprilie, dl Breban revine la
Candoarea dlui Breban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17910_a_19235]
-
față de limbă. Rarisimele lui abordări lingvistice (în Opera lui M. Eminescu, de pildă) sînt menite să probeze ironic ineficacitatea perspectivei cu pricina. Și acum să revin la întrebarea mea inițială. Singurul răspuns care mi-a venit în minte ține de păcatul originar al criticii noastre: În critică românească, la început n-a fost cuvîntul, ci ideile maioresciene. Se știe că primul nostru critic a fost filosof și logician. Critică lui era metalingvistica. Deși a făcut unele observații referitoare la limba (batjocorea
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
versiuni ale aceluiași poem). Un program ce promitea mult, o discuție interesantă despre arta liedului, despre raportul dintre cuvînt și sunet, despre alcătuirea programelor construite pe idei mi-a dat speranța că voi asculta un concert de excepție. Dar din păcate, dacă la un instrument că pianul, vioară etc., oricine poate cu stăruința să ajungă la rezultatea acceptabile cînd instrumentul este viu, și "la purtător" cea mai acută inteligență, orice eforturi se dovedesc zădarnice dacă nu există nici cea mai mica
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
cărora le e furată frumusețea, protagonistul absolut, în sensul profund al termenului, ca principiu de structurare a narațiunii, este totuși o femeie... Ceea ce nu face decît că Hoții de frumusețe să fie un roman cu atît mai incitant și provocator. Păcat de ravagiile făcute, parțial, de traducere. Nu mi-e cunoscut scriitorul norvegian Lars Saabye Christensen, a cărui superbă carte, Herman, a fost publicată de Editură Univers în colecția Iuventus, si cum bunul obicei de a face o minimă prezentare autorului
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
strămoșii noștri din epoca primitivă (...) Chiar dacă funcționează, față de acest subiect, o anumita ipocrizie, violența exersează asupra noastra o certă atracție; omul e ucigașul cel mai lipsit de remușcări de pe Pămînt..."(și, privind în jur, ești obligat să recunoști că, din păcate, Kubrick n-a exagerat prea tare). Merită să-l citam pe Martin Scorsese, care a văzut în moartea lui Kubrick "o pierdere incalculabila pentru cinema. Fiecare film al lui strălucea că un far. Cu Dr. Folamour, aproape că a inventat
Cannes, fin de siècle by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17921_a_19246]
-
pagini de analiză nuanțata, nu doar în legătură cu alunecările oportuniste de stanga ale lui G. Călinescu sau Tudor Vianu, ci și cu dureroasă derivă interbelică de extremă dreaptă a lui Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran sau Vintilă Horia. Or, din păcate, acest aspect pare a fi fost estompat." L.A. are însă, la rîndul său, propriile partizanate (în polemică dintre Paul Goma și Gh. Grigurcu pe marginea "Jurnalului" lui Ion Caraion îi dă dreptate lui Goma, neadmițînd că marele poet ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
L.A. are însă, la rîndul său, propriile partizanate (în polemică dintre Paul Goma și Gh. Grigurcu pe marginea "Jurnalului" lui Ion Caraion îi dă dreptate lui Goma, neadmițînd că marele poet ar fi putut fi colaborator al Securității, deși, din păcate, adevărul a ieșit la iveală). În încheierea fragmentelor sale despre personalitatea și locul lui Gh. Grigurcu în literatura română contemporană, Laszlo Alexandru scrie: " Dacă i-aș fi dușman de moarte și aș fi constrîns să fac o afirmație elogioasa despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
că partidul este părintele tău. Nu este adevarat. Te-am conceput printre ruinele unei brutarii bombardate din localitatea Potucek, în Cehoslovacia. Mama ta este nemțoaica, fapt pe care, poate, ea, purtând pedeapsă poporului ei, nu ți l-a spus." Din păcate, aceasta comunicare peste timp se transformă repede într-un monolog, Ștefan Predescu lăsându-se absorbit de plăcerea de a-și aminti episoade din biografia să. El insistă asupra perioadei în care a luptat, în Olanda, alături de forțele din Rezistență, împotriva
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
referințele din text; cifrele sunt schimbate între ele, titlurile sunt deplasate iar unele referiri din corpus pur și simplu nu apar la sfarsit (notă 974!), ceea ce duce la confuzii ridicole de care autoarea nu poate fi răspunzătoare, credem noi. Din păcate doar "credem", bazându-ne pe exactitatea științifică și bună-credință de care dă dovadă d-na Dinescu în paginile volumului, având în vedere că pagina de gardă nu oferă cititorului nici un fel de informație despre autoare și că putem doar să
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]