2,757 matches
-
semn de întrebare. Am căzut pe un strat gros de frunze moarte. Căderea mi s-a părut foarte îndelungată, am avut impresia că aterizez într-un oraș necunoscut. Casele lui, la ora aceea din noapte, păreau monumente dintr-un oraș părăsit. Aerul lui mirosea a pădure umedă. Am început să cobor pe un bulevard pustiu. De altfel, toate străzile pe care le urmam coborau - parcă pentru a mă împinge tot mai adânc în megalopolisul opac. Rarele mașini care-mi ieșeau în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lucruri ce țin de sensibilitatea și puterea de exprimare pe care le strunește în spațiul artei. Temele artistice ce figurează atmosfera Iașilor de ieri și de azi privesc în anotimpuri, ipostazele simbolice ale peisajului. Copaci, case și drumuri, coline, parcuri părăsite, sunt doar sugestii perspectivale desfășurate pe un cer vibrant cromatic, deopotrivă de calm, deopotrivă de insinuant sau vorace. Volumele, hotarnice linii ori tușe comunică în câmpul pictural, se topesc în game calde sau reci de griuri colorate, tonalitățile dominante fiind
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
cel lacom În urs, un popă zgârcit În cârtiță, maștera cea rea În stâncă, fata nefericită În rândunică, salcie, ciocârlie sau floare. În plan ritual, blestemul este declanșat de câteva tipuri de actori sociali: mamele supărate de faptele copiilor, iubita părăsită, vracii sau babele care vor să alunge boala sau alte puteri malefice (D.H. Mazilu, 2001, pp. 198-232). Un exemplu elocvent al acțiunilor magice care sunt puse În mișcare de puterea unui blestem este următorul text folcloric, În care incantația ar
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este sporită de cimitirele foarte Întinse, goale și fără copaci, care domină jalnicele așezări omenești... și chiar dacă În mod normal consideri că cimitirile sunt făcute pentru morți și nu pentru cei vii, ești totuși neplăcut impresionat văzându-le atât de părăsite”167. Dacă un studiu din 1939 arăta că 98% din populație era de origine anglo-celtică, Australia fiind cea mai „britanică” țară de pe pământ, situația s-a modificat În urma ridicării unor restricții la imigrare 168, pentru ca după 1970, să se permită
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
studențești etc.). Intrarea În golful Manila, străjuită de insula Corregidor, la 41 km sud de Manila, cunoscută sub numele de „Stânca”, a devenit un simbol al luptei de rezistență antijaponeză. Și astăzi se mai pot vedea urmele războiului devastator: barăci părăsite, amplasamente de tunuri etc. Tunelul Malinta, terminat În 1922, are 835 m lungime și 24 m lățime, loc de refugiu În timpul atacurilor inamicului, a servit generalului american Douglas Mac Arthur drept cartier general, adăpostind și un spital de campanie, În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sistemul de livrare, astfel încât realizarea potențialului destinației să aibă loc în timpul stabilit. 3.4. Turismul din zonele netradiționale În domeniul turismului, zonele netradiționale se împart în trei categorii (Witt, Moutinho, 1994, p.41-43). Prima o reprezintă interiorul orașelor și zonele părăsite. Cel de-a doilea grup reprezintă zonele subdezvoltate - regiunile rurale și cele mai sărace țări și zone ale globului. Cel de-al treilea grup este format pur și simplu din zonele cu atracție minimă față de cererea actuală a turiștilor. În cadrul
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
din această situație; de exemplu, faptul că, între cele mai atractive domenii din România pentru investitorii străini, turismul ocupă locul 3, după telecomunicații și servicii (după un studiu din 1998 al firmei de consultanță KPMG). Grupul I: Interiorul orașelor, zone părăsite, zone dificile Termenul de „zone dificile” poate fi utilizat pentru regiunile care satisfac trei condiții: • au o bază turistică redusă ca număr de vizitatori; • pot fi considerate nepotrivite pentru dezvoltarea turistică din cauza imaginii negative și a factorilor economici și sociali
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de mediu nefavorabile; • necesită îmbunătățiri ale infrastructurii. Zonele dificile tind să prezinte o combinație între aceste probleme, deși studiile au indicat variații semnificative și interesante între ele. Turismul poate juca un rol important în regenerarea interiorului orașelor și a zonelor părăsite. Trecerea de la o economie bazată pe produse la una axată pe servicii, aflată în mod frecvent în diverse locații, a condus la declinul multor zone din lumea industrializată. Ajustările piețelor muncii au lăsat mulți lucrători șomeri, adesea concentrați în spații
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
procedeu romantic: atribuirea paternității manuscrisului cărții unei necunoscute, Mariana Val (nume sub care autoarea își ascunde identitatea), pentru a-și putea supune unei analize profunde și lucide trăirile erotice, dramele cunoașterii. Un farmec aparte îl au scrierile memorialistice. În Planeta părăsită (1970) domină amintirile copilăriei, încadrată în universul miraculos al vârstei. O secțiune distinctă în sumar o constituie publicistica axată pe întâmplări cotidiene, unele cu inflexiuni afective, altele cu tăiș ironico-satiric la adresa aspectelor reprobabile ale vieții. În Destăinuiri (1989) autoarea portretizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
București, 1957; ed. (Ostrovul Zimbrului. Copilăria și adolescența lui Mihail Sadoveanu), București, 1966; Vânătoare domnească, pref. Demostene Botez, București, 1963; În umbra stejarului, București, 1965; Ochelarii bunicăi, București, 1969; Stele și luceferi. Reportaje (1936-1937), pref. G. Călinescu, București, 1969; Planeta părăsită, București, 1970; Somnul pietrei, București, 1971; Cântece lui Ștefan-Vodă, București, 1974; Flori de piatră, București, 1980; Ora violetă, București, 1984; Foc de artificii, București, 1985; Rechinul, București, 1987; Destăinuiri, București, 1989; 33 sonete, București, 1993. Traduceri: Alfred de Musset, Mierloiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
Somnul pietrei”, CRC, 1972, 2; Aureliu Goci, „Somnul pietrei”, RL, 1972, 15; Cioculescu, Itinerar, I, 241-245; Corbea-Florescu, Biografii, I, 185-192; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 183-195; Ciopraga, Propilee, 350-360; Monica Spiridon, „Foc de artificii”, RL, 1985, 48; Șerban Cioculescu, „Planeta părăsită” sau Geocentrismul familial, RL, 1987, 11; Aurel Martin, „Destăinuiri”, JL, 1990, 32; Liana Cozea, „... Cineva din mine îmi dictează ce să scriu” (interviu cu Profira Sadoveanu), APF, 1992, 9-10; Micu, Scurtă ist., III, 325; Faifer, Faldurile, 25-28; Popa, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
unui roman. Fleur Adcock nu e amatoare de finaluri fericite, dar poemele ei creează o senzație de final, poemele sunt o intrigă în miniatură. Adcock e mândră de incisivitatea versului ei. Advice to a Discarded Lover (Sfat dat unui iubit părăsit) descrie o "legătură sfârșită" în imagini cum ar fi cadavru, descompunere, viermuială. "Văd / în tine viermi scoțând capul", i se spune iubitului abandonat, iar poeta recunoaște că a ales "o comparație din cale-afară de dezagreabilă". Dezagreabilul e un element tipic
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tiparul " Dacă ar suna / ar scrie / ar veni până la mine", urmate de întrebarea simetrică "să răspund oare? / aș răspunde..? / i-aș spune..?" Ca orice bun artizan al cuvântului. Alan Brownjohn are o gramatică a sensului. Povestea e simplă: o fată părăsită vrea dar nu poate să uite, în clipa de față bărbatul fiind (tipic pentru Brownjohn) absent. E aici un ecou al Tărâmului Pustiu (Eliot), unde, în grădina cu zambile, bărbatul e împietrit. La Eliot însă ambii simt nefericirea, chiar dacă le
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
aici un ecou al Tărâmului Pustiu (Eliot), unde, în grădina cu zambile, bărbatul e împietrit. La Eliot însă ambii simt nefericirea, chiar dacă le e imposibil să comunice. Pentru Brownjohn ca pentru toți poeții Desperado intensitatea trăirii e solitară. Fata e părăsită, bărbatul e acuzat în tăcere. Trebuie să citim printre rânduri, fiindcă poemul deși cum nu se poate mai limpede nu numește emoția, nu interpretează trăirea. Repetarea element esențial al enunțului clar e unealta de căpătâi a lui Brownjohn. Pachetul confruntă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
femeia nu se mai întoarce. În ultimul locșor (liber) din șirul de imagini mereu mai mici ale femeii, una într-alta, el o desenează plecând (părăsindu-l), apoi încuie ușa (final) și adoarme. Spre deosebire de prima, partea a doua (zbuciumul celui părăsit) e plină de verbe: Iată-l și pe el, așteaptă, Tot așteaptă: două și jumătate, șapte și jumătate. Douăsprezece. La douăsprezece culcă pachetul pe o parte Și desenează, pe cel din urmă pachet, în Ultimul loc gol, cât un punct
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Dan Lăzărescu); Leopold Lahola, Înmormântarea lui Dávid Krakower, București, 1974 (în colaborare cu Anca-Irina Dragomir); D. Petrov, Fântâni, București, 1974; I. Trifonov, Un lung bun rămas, pref. Tatiana Nicolescu, București, 1980 (în colaborare cu Igor Lefter); Honoré de Balzac, Femeia părăsită, îngr. și pref. Angela Ion, Iași, 2002 (în colaborare). Repere bibliografice: Barbu, O ist., 352-354; Caraion, Pălărierul, 121-127; Cornel Moraru, „Miraria”, FLC, 1977, 26; Eugen Simion, „Miraria”, LCF, 1977, 26; Manu, Eseu, 129-132; Regman, Explorări, 295-302; Grigurcu, Poeți, 415-417; Raicu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
al II-lea, și-a denunțat mama, acuzând-o de trădare. S-a creat o busculadă, revoltații de comportamentul ei au capturat-o pe Marozia și, la ordinul fiul ei, a fost întemnițată în pivnița castelului unde a și murit, părăsită și disprețuită de toți. A urmat, pe scaunul papal, fiul lui Alberic al II-lea, Octavian, ceea ce a însemnat că planul Maroziei de a crea o dinastie papală ereditară s-a realizat iar ea a plătit această performanță cu proasta
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
la diferite reuniuni. Unele dintre ele renunțau la viața de gheișă pentru a se căsători, altele își trăiau tinerețea delectând pe alții ca persoane ale artelor, apoi își creau propriile ceainării și formau alte generații de gheișe, altele se stingeu părăsite, uitate, disprețuite, bolnave. Personajul principal al romanului este Chiyo, o fată săracă dintr-o familie de pescari pe care un angrosist de pește, domnul Tanaka, a luat-o și a vândut-o într-o ceainărie ce era și o casă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pod păzit, a cărui intrare este reprezentată în formă de scară. Pe sub pod curge un râu, din care, cu gamela, un soldat ia apă; acesta este Jiul. În scena următoare, dincolo de apă, se vede o așezare civilă, cu case geto-dace părăsite: pe malul stâng era Pelendava, pe locul unde este astăzi suburbia Mofleni a Craiovei. Deci așezarea geto-dacă a Pelendavei se află pe malul Jiului, la trecerea de la cursul inferior la cel mijlociu al râului, acolo unde înceta navigabilitatea sa pentru
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
mare neagră”. Poetul se retrage din lume și își concentrează atenția asupra muzicii îndepărtate, provenind din adâncimile insondabile ale sufletului: „Fericit este sufletul meu / scufundat în tăcere și așteptare / stau singur și ascult amurgul / cucerindu-mă ca pe o cetate părăsită”. Cele două tonalități dominante din primele cărți de poezie ale lui L. - una debordantă, amplă, hiperbolică, cealaltă simplă, delicată și exprimată într-o notă ce se apropie de șoaptă - își dispută întâietatea de-a lungul întregii sale opere, regăsindu-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
nu erau îndrăgiți de către legionari) aveau o mare influență asupra ziarului "Porunca Vremii", dar nu au ridicat nici un deget ca să oprească această campanie împotriva lui Iorga. Nu și-au manifestat niciodată indignarea față de împroșcarea cu noroi a unui vechi prieten părăsit și singur acum. Mircea, fiul lui Iorga (instigat de Cocoș) a încercat să riposteze acestei campanii, dar metoda lui era defectuoasă. Familia Iorga nu a reacționat cu blîndețe la inițiativele acestuia. Mircea, ambițios, voia să preia conducerea partidului tatălui său
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În timpul numeroaselor discuții cu membrii familiei, aceștia erau plini de amărăciune amintindu-și de aceste ultime săptămîni ale vieții lui Iorga. Ei își aminteau că erau aproape singuri în aceste clipe de restriște, erau ținta bătăii de joc, proscriși și părăsiți. Poate cu o singură excepție: dr. Constantin Angelescu. Pentru el, Iorga nu devenise o "nonpersoană". Pe la mijlocul lui octombrie (cînd devenise limpede că Iorga nu putea obține o sumă importantă de bani din vinderea unei părți a bibliotecii sale), dr. Angelescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
unei atmosfere de o densitate specifică, o atmosferă enigmatică provenită și din tenta alegorică a tabloului pe care titlul o reclamă, din eclerajul crepuscular al unei lumini ce se dizolvă melancolic, în decorul care sugerează prin dezordinea vegetală un loc părăsit, retras, cât și atitudinii aproape hieratice a femeii care ascultă vrăjită o muzică ce ne este inaccesibilă. În același sens se orientează și observațiile Paulei Constantinescu, care subliniază importanța efectelor de lumină în generarea misterului. "Încearcă să creeze un peisaj
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dreptate. La el au ajuns țăranii „cu rogojina aprinsă-n cap și cu jalba În proțap”, ca să se plângă de jafurile cumplite ale lui Dinu Păturică. Domnul citește jalba și poruncește ca tâlharul să fie prins și aruncat În „ocna părăsită”. Averea lui Păturică este vândută de logofăt ca să despăgubească pe țărani. Prin Neagu RupePiele, Păturică Încearcă să scape din ocna părăsită, dar nimeni nu-l mai poate salva. Acolo șia găsit sfârșitul, după șapte luni de chinuri. Înainte de moarte a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cumplite ale lui Dinu Păturică. Domnul citește jalba și poruncește ca tâlharul să fie prins și aruncat În „ocna părăsită”. Averea lui Păturică este vândută de logofăt ca să despăgubească pe țărani. Prin Neagu RupePiele, Păturică Încearcă să scape din ocna părăsită, dar nimeni nu-l mai poate salva. Acolo șia găsit sfârșitul, după șapte luni de chinuri. Înainte de moarte a primit scrisori care Îl vesteau că a fost ruinat total. După șapte luni, ticălosul ciocoi și-a dat duhul, iar 133
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]