10,871 matches
-
enurezis, etc. Un alt grup de cercetări a căror metodologie ar putea fi calificată ca fiind prospectiv /retrospectivă, au fost realizate pe baza examenului dosarelor școlare ale viitorilor schizofreni, care îi arată ca fiind apreciați de către profesori ca puțin sociabili, pasivi, apatici, cu un randament școlar scăzut (John et al , 1982; Samenoff et al, 1984; Alanen, 1994). Toate aceste tulburări se accentuează odată cu instalarea pubertății cu apariția unei structurări de personalitate schizoidă mai clară, cu dificultăți de inserție socială și familială
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1987; McGuffin et al, 1991; Castle et al, 1993 etc.) Sunt raportate și pentru tulburările de personalitate de tip paranoid, în corelație mai ales cu un debut precoce al schizofreniei.în fine tulburări din clasa celor obsesiv compulsive, antisociale sau pasive, se regăsesc relativ frecvent descrise în debutul insidios/ pseudonevrotic al maladiei. Asemenea apropieri ne duc, fără îndoială, cu gândul la Ernst Kretschmer și lucrarea sa "Korperbau und Charakter" (din 1921), care introducea noțiunea de continuitate între normal și patologic și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
expresia unui comportament halucinator 11. Refuzul alimentar (generat de sindromul catatonic) duce la deshidratare și perturbări hidroelectrolitice. Bolnavul refuză să vorbească, să se alimenteze și, deseori prezintă retenție sau incontiniență urinară. Caracteristica este suspendarea inițiativei motrice, bolnavul rezistă la mobilizarea pasivă, păstrând poziția de imobilizat în pat, în 11 Aproape întotdeauna, în spatele semnelor catatonice vizibile, se află elemente psihoproductive, care pot determina aspectul clinic al celor dintâi, succesiunea și uneori variația lor extremă (de la stupor la agitație și raptus agresiv sau
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de luare a medicației, după explicarea tuturor efectelor pozitive și a celor eventual negative, să aparțină pacientului . Dacă medicația este discutată în mod deschis între medic și pacient, ea devine o componentă psihoterapeutică, mai curând decât o țintă pentru rezistența pasivă sau totală (Liberman et al, 1986, 1992; Eckman et al, 1992; Goulet et al, 1993). 6.4. Implicarea familiei în procesul terapeutic. Familia pacientului ar trebui convinsă că terapia medicamentoasă este scumpă și absolut necesară reechilibrării stării psihice a pacientului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la 4-8/secundă, în mod obișnuit include rostogoliri tremurături ale degetelor și este mai mare în repaus decât în timpul activității. Pacienții simt, (mai mult decât privirea fixă, o condiție detectată de examinator), ca o creștere a rezistenței la mișcările pasive. Când rigiditatea este acompaniată de tremor, combinația este descrisă ca o roată distanță. Examenul medical pentru rigiditate este deseori folositor în diagnosticare EEXP. 1.5. Akinezia: înseamnă absența mișcării și diferă de bradikinezie în care pacientul este de la început, puțin
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
dacă este asumată de persoane cu o bună înțelegere asupra problemei, poate asocia îngrijiri instituționalizare sau extra muros, în sector privat sau de stat și va fi apreciată de către pacient. Acesta va oscila în debutul tratamentului între o atitudine pasivă și activă: își va putea prezenta acuza sub o formă"medicalizată" către o parte și de alta "subiectivată" de cealaltă. Pentru psihoterapeut, situația pare mai clară: își va susține pacientul, stimulând în același timp o muncăde elaborare psihică de istorii
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cu realitatea. Indicații: Până nu de mult, în perivința indicațiilor de psihoterapie și prognostic erau opuși schizofrenii activi cu un bun nivel intelectual, neinstituționalizați sau cu puține internări, a căror patologie era apărută de dată recentă și brusc, cu schizofrenii pasivi a căror patologie s-a dezvoltat insidios (Racamier, 1984). Situația la începerea curei 1. Abordare fenomenologică. Una dintre situații o reprezintă cea a unui prim episod psihotic, fie productiv fie deficitar care ridicătemeri spre o evoluție prelungită, situație în care
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fără consecințe, cărți care să spună adevărul, interdicția de a înregistra și alte zone ale mentalului unei societăți decât cele indicate de partid, de a experimenta și de a însuși noi metode de creație, l-au trimis într-o contemplație pasivă de aproape cincizeci de ani. Cumințenia lui exemplară, frica și obediența în fața regimului i-au anihilat conștiința. Ea, conștiința, nu s-a manifestat nici măcar în intimitatea cea mai strictă, în fața foii albe de scris. Nimeni nu s-a mărturisit sieși
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
revine din război, unde s-a dus din indiferență și unde s-a derobat printr-o nepăsare totală după ce a fost pus la Încercare. (...) Francezul, atât de departe de zei, de oameni, de animale este un sediment depus pentru o pasivă eternitate de către intelectualitatea Împietrită, minerală. Omul din popor, ferindu-se pe ascuns, fugar, aruncă un ultim sarcasm Înainte de sosirea cizmei. Burghezul pune capul În piept și se felicită preocupat. Germania va fi uluită de cucerirea făcută, de acest vid ce
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
fi altfel Într-o țară pervertită precum Franța, o țară În care nici măcar patriotismul nu e ceea ce ar trebui să fie: Francezii nu mai sunt capabili de un patriotism generos, creator, ofensiv, dar ei mai sunt capabili de un patriotism pasiv - precum italienii din secolul al XVIII-lea În fața austriecilor. Un patriotism al ricanărilor, al glumelor, al micilor comploturi - un patriotism al morților. Lucrurile se potrivesc prea bine cu starea sa de spirit, cu permanenta lui disperare pentru a nu vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
vizează, desigur, schimbarea radicală a contextelor, a circumstanțelor și a intensității cu care se manifestă presiunea intimului. Sociologii vorbesc de un irepresibil fenomen de recentrare, care tinde să devină factorul dominant al societății moderne. El constituie un fel de „rezistență pasivă” la schimbările petrecute În lumea de azi, la bombardamentul informațional, la mărirea incredibilă a vitezei de circulație a oamenilor și a valorilor. Bernard Cathelet propune termenul de intimitate-cuib23, În jurul căruia se aliniază variantele de intimitate În care omul modern speră
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
În care intimul se descoperă ca o realitate ireductibilă și ca un punct de răscruce dintre Înăuntru și În afară, e de la sine Înțeles că el nu-și poate justifica nici una din prejudecăți. Secretul, Închiderea, opacitatea se dovedesc forțe inerte, pasive, ușor Înfrânte de un involuntar dar atotprezent instinct al comunicării. Intimul (și intimismul) nu se epuizează niciodată În spațiul limitat al paginii. Formule comunicaționale prin excelență (ne relevăm intimitatea nu pentru a o ascunde imediat În adâncimi Încă mai mari
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
materie a cărei forță nu e dată de necesitatea continuării scrisului (ca Într-o povestire sau ca Într-o piesă de teatru), pentru simplul motiv că nu i se cunoaște deznodământul. Intimitatea nu trebuie, prin urmare, limitată la forma ei pasivă, la ceea ce primește din exterior. Ea poate fi socotită, Înainte de orice, o forță dinspre care Încep să se organizeze temporal secvențele realității. Măruntele Întâmplări atât de indistincte, repetitive, Încep să se particularizeze abia după ce s-au scufundat În atotcuprinzătoarea intimitate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
zilnice) și obsesiile penitentului care-și mărturisește greșelile 42, se Întinde un complex flagrant de vinovăție. Prea puține jurnale intime dau o imagine strălucitoare a autorului. Și nu o dau, pentru că scriitura jurnalieră e, la nivel psihologic, o formă fundamental pasivă a scrisului: fără organizare, fără construcție, fără proiect vizibil al operei. Jurnalul trăiește din acumularea de notații, din ordonarea cronologică a Întâmplărilor. Din minima rezistență la imperativele creației. Între scrierea jurnalului și presiunea temporală se ivește o tensiune, În urma căreia
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
limbaj și al unei forme 49. Adică cea dintâi (și minima) condiție a artei. Demascări Redus la statutul unei simple transcrieri, jurnalul intim nu spune mare lucru. Dincolo de punerea În pagină, trebuie studiată punerea În scenă. Un autor de jurnale pasiv este o contradicție În termeni. Mărturisirea Înseamnă și fermentul mărturisirii, după cum opera-oglindă nu e decât o reflexie goală. Ca operă de artă, jurnalul intim rezistă doar prin forța autopropulsorie a unui eu care-și domină (sau ambiționează să-și domine
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a festivităților 236, alături de obișnuitele Te-Deum-uri și serbări. Apăruse și o noutate de ordin tehnic: toate școlile trebuiau să audieze, în același timp, o emisiune radiodifuzată, dedicată evenimentului 237. Astfel se putea realiza, pentru prima oară, o participare simultană deși pasivă, intermediată, aproape fictivă la momentul cel mai important al celebrării: cuvântarea, adică asumarea explicită a simbolului de către reprezentanții cei mai autorizați ai puterii. În ciuda atmosferei politice tensionate, aniversările au continuat, grație dispozițiilor oficiale 238, abia după intrarea României în cel
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
despre evoluția social-economică sau culturală. În toate manualele, istoria rămânea o poveste a statului, indiferentă la minoritari, la periferii, la detaliile foarte omenești sau, dimpotrivă, la "durata lungă". Ideea de manual alternativ s-a tradus, în acest caz, la existența pasivă a mai multor volume cu aceeași țintă, aceleași resurse și, categoric, același mesaj. În ciuda presiunii examenului național de istorie, care se apropia, discuțiile cu elevii din clasa a VIII-a au deviat mult de la lecție. Concluziile s-au împărțit în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în carte că o aemenea victorie se datorează în mare parte filialelor P.D.L. constituite în Europa de către doi "neobosiți" parlamentari Brânză și Badea. Sediile parlamentare ale acestora au devenit sediile electorale ale lui Traian Băsescu"7. Și aceasta explică atitudinea pasivă a autorităților române, surprinsă foarte bine de către Guido Melis și Alina Harja. În încheiere putem considera analizele din carte drept un eveniment deosebit în ameliorarea relațiilor dintre românii din Italia și țara noastră. Gheorghe LENCAN STOICA Prefață Românii și ostilitatea
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
inflația agravată ulterior, ciuma, frontierele continuu amenințate, apariția uzurpatorilor în diferite puncte ale imperiului, toate acestea sunt tot atâția factori care par să răvășească lumea romană, sporind confuzia și nesiguranța cetățenilor Imperiului. Conștient fiind de instabilitatea Imperiului (nemulțumirile și revolta pasivă a soldaților creștini și păgâni exprimată pe câmpul de luptă), care putea să derive din cauza persecuției inițiate de politica anticreștină a tatălui său Valerian, în anul 260 a dat un edict de toleranță față de creștini. În această manevră politică, se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
templu, Cristos s-a folosit de un bici din funii. Valoarea istorică a unui asemenea detaliu este secundară, întrucât s-a păstrat nonviolent, din moment ce cuvintele lui Isus sunt mult mai eficace decât efectele unui bici. Nonviolența nu este o atitudine pasivă în fața nedreptăților și nici o complicitate silențioasă cu asupritorii. Evanghelia ne sugerează să reacționăm în vederea neutralizării răului printr-o logică opusă celei care o inspiră: iubirea activă. Componenta esențială a acesteia este iertarea nelimitată a celui care ofensează, fără a omite
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de motivații (ópoiandépote) crima, care se referă atât la uciderea în luptă cât și la cea cauzată de pedeapsa cu moartea. Însă legislația lui Cristos, în opinia lui Origene, chiar dacă abrogă violența, nu face prin ea din om o ființă pasivă, din moment ce dispune de legi noi bazate pe pace, mult mai eficiente decât celelalte, unind omenirea cu Dumnezeu. Elogierea acestei noi legi de pace este prezentă și în Contra Celsum, V, 33, unde Biserica nu este considerată o națiune particulară, cu legi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
originile la începuturile tetrarhiei (293), iar continuitatea până la perioada lui Iulian Apostatul (361-363). Scopul acestei mișcări pacifiste era acela de a slăbi tirania oricărui împărat, care își făcea din armată instrumentul principal pentru nimicirea creștinismului. Pacifiștii predicau în principal rezistența pasivă, care se revelase foarte utilă în perioadele furtunoase prin care a trecut Biserica, fiind păstrată și pe timp de pace. În timp ce în Imperiul roman de Orient, condus de Licinius, mișcările pacifiste erau susținute tacită de ierarhia ecleziastică, ca și altădată
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
salariați”. Ca exemplu, Partidul Comunist a fost ținut la curent zilnic cu toate detaliile „prin informări speciale întocmite cu lucrările privind inventarierea și predarea întreprinderilor Malaxa”. Tot de la această întreprindere, muncitorii comuniști au transmis planul amănunțit asupra „sistemului de apărarea pasivă” sau date privind schimbările intervenite între cadrele de conducere. Odată furnizate, datele erau preluate de cei din centrala comunistă și predate „anumitor agenți sovietici cu care aveau legături asigurate”. Însă, arestările masive în rândul comuniștilor și internarea lor în lagăre
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
nord-estului Transilvaniei. După Dictatul de la Viena, începând cu anul 1941, acest Serviciu maghiar de auto-apărare își canaliza pregătirea misiunilor pe două direcții distincte: una armată, ce afost „încredințată grupurilor active” și una pașnică, în care vor activa așa-zise „grupurile pasive”. Astfel „Grupurile active” erau bine organizate încât, direct sau indirect, puteau să colaboreze „cu trupele maghiare în eventualitatea declanșării unui conflict armat româno-ungar”. Acestea erau foarte bine antrenate în acte de sabotaj și de terorism, de procurare de informații sau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
etc. Aria de operații era zona Transilvaniei care nu a fost cedată, zona Banatului și capitala unde, în întreprinderile sale, lucrau circa „15 000 de muncitori de origine etnică maghiară, dintre care o bună parte la industria de război”. „Grupările pasive” erau preconizate pentru „apărarea propriu-zisă a colectivității maghiare”, a instituțiilor și bunurilor lor comune. Cu precădere, în constituirea lor intrau asociațiile feminine, instituțiile economice, financiare, agricole etc, având sarcina de a asigura asistență și aprovizionare. În momentele de necesitate făceau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]