3,841 matches
-
și agili. În stadionul principal doar o coloană amintește de gloria de odinioară. Nimic nu s-a pierdut, totul este viu în inima Olympiei: elementele pământului și ale luminii solare, verdele copacilor și murmurul vizatorilor. Umbrele celor de demult urmăresc pelerinii contemporani și construiesc viziuni pline freamăt a competițiilor și a bucuriei victoriei. Ler și prietenii săi vor participa în imaginar pentru prima oară la Jocurile Olimpice organizate în onoarea lui Zeus. Căldura și soarele din prezent primesc murmurul spectatorilor ce fremătau
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
cei doi fii, apleacă fruntea cu două coroane și, fără să urce în Olimp, rămâne nemuritor. Asemănătoare cu siluetele gloriei de altădată statuile învie imaginea gloriei primite de familia atletului și transformă clipa victoriei de atunci în eternitate de bronz. Pelerinii de acum aduc ofrande imaginare sportivilor din trecut și aerul transformă uralele și corpul celor vechi în statui și în vibrații contemporane, care arată importanța întâlnirilor odată la patru ani, în o perioadă de pace și întrecere dreaptă a celor
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
evanghelii. De multe ori, ei au localizat mai mult sau mai puțin arbitrar unele detalii din viața lui Hristos sau de la începuturile bisericii creștine, orien-tîndu-se după vestigii incerte și chiar, în lipsa oricăror urme, după inspirația de moment. De atunci, mulți pelerini au venit să se roage în aceste locuri, s-au format tradiții noi, iar astăzi este greu de distins între amintirile locurilor legate de primele secole ale erei creștine și tot ceea ce a adăugat imaginația religioasă. Dar, fără îndoială, nici una
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
aceeași atitudine, adică să fie reproduse material crucea și sanctuarele întemeiate (pe pămîntul sfînt) pe teatrul istoric al evangheliilor. Astfel s-a constituit ritualul drumului crucii, ca și cum, prin reproducerea, la mare distanță de Ierusalim, a chinuitului drum și a opririlor, pelerinii intrau într-o stare care le permitea să trăiască scenele succesive ale patimilor. De fiecare dată se urmărește același scop. Societatea religioasă vrea să se convingă pe sine că nu s-a schimbat deloc 188, în timp ce totul în jur se
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
o raționalizare secundară în raport cu motorul acestei istorii care nu este constituit de cauză, ci de credința și intenția agenților acestei memorii religioase de a reconstrui prezentul în funcție de trecut și de a înlocui topografia reală cu una imaginară. Așadar, finalitatea credinței pelerinului este cea pusă aici în valoare și cea care are ca rezultat legi specifice, și nu cauzele obiective precum cele evidențiate de istorici. De la "Muzicieni" pînă la Topografia, opțiunea raționalistă urmează tendința dintotdeauna a lui Halbwachs, aflată, din punct de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în a spune că opțiunea spre finalitate a abordării sociologice a memoriei nu excludea deloc o raționalitate a cauzelor și a legilor. Cele două familii de memorii colective, dinaintea Conciliului de la Efes și de după acesta, care se succed în povestirile pelerinilor în Țara Sfîntă se disting prin căutarea a ceea ce corespunde așteptărilor și credinței lor. Locurile vieții și miracolelor lui Hristos sînt învecinate pentru primul grup, înainte de secolul al VI-lea, cu locurile mărețelor fapte ale lui David. Pentru al doilea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Sfîntă se disting prin căutarea a ceea ce corespunde așteptărilor și credinței lor. Locurile vieții și miracolelor lui Hristos sînt învecinate pentru primul grup, înainte de secolul al VI-lea, cu locurile mărețelor fapte ale lui David. Pentru al doilea grup de pelerini, după secolul al VI-lea, locurile sfinte ale memoriei sînt coordonate după succesiunea geografică dată de topografia legendară a Via sacra. Căutarea itinerarului vieții, morții și învierii lui Hristos este determinată de credința în dubla natură a lui Hristos, de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
prin manifestările gîndirii totalizante: a urmări verificarea unei credințe religioase într-o organizare geografică sau topografică. Pentru prima comunitate, Iisus Hristos îl continuă pe David, iar locurile miracolelor unuia sînt alăturate sau suprapuse peste locurile miracolelor celuilalt. Pentru grupurile de pelerini, Iisus avînd dublă natură, de om și de Dumnezeu, se va transforma de-a lungul Viei Sacra din om în răstignit și din răstignit în înviat. Finalitatea gîndirii colective constă, aici, în memoria unei credințe. Această finalitate dirijează activitatea memoriei
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
care se afirmă în Topografia ca legi ale spațializării. Topografia era prima replică dată de Halbwachs lui Marc Bloch. Lucrarea susține că nu există o contradicție între gîndirea finalizantă a sociologiei și gîndirea bazată pe cauze a istoriei. Istoria memoriei pelerinilor evidențiază legea memoriei ca efect al finalității colective. Ideea implicită din Topografia legendară (mai întîi finalitatea, abia apoi expresia unei legi) se transformă, în capitolul despre timp din Memoria colectivă, într-o respingere totală a criticii lui Marc Bloch: sociologia
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Domini 1669 Ioanu Duca Voievod”. Datorită poziției pitorești, dar și întăriturii de cetate, mănăstirea a servit de reședință domnească, fiind mult căutată. Din ansamblul mănăstiresc s-au păstrat toate construcțiile: palatul domnesc, baia sau poate cuhnea, sala gotică,, turnul „Cina pelerinului” și altele. Se spune, iubite prieten, că în vremuri de mult apuse - înaintea zidirii mănăstirii ar fi existat un tunel, care pleca din Curtea Domnească din Iași și, trecând pe sub Bahlui, ajungea sus în cetățuia existentă pe acel loc. Sau
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
articolele mele. Apoi, dragă prietene, află că nu te voi ierta atunci când vom călca pe locuri despre care am scris cândva. Să pornim din nou la drum, dragul meu, ieșind din curtea Cetățuii prin poarta nordică, adică pe sub turnul „Cina pelerinului”. Cotind-o apoi la stânga, urmăm poteca ce ține șnur pe sub zidul vestic - refăcut al mănăstirii. Când am ieșit la loc deschis, zările ne primesc cu lumina prefirată pe muchea Repedii și Pietrăriei, lăsândune să respirăm în voie, cu gândul la
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
oară. M-am documentat după acea aventură și am aflat că în Ma- sivul Central francez trăiesc și capre negre, jderi, vulpea-veveriță, bursuci, marmote. De asemenea, își au aici sălașul și felurite păsări: mierla de rocă, bufnița marele duce, șoimul pelerin, gaia, eretele. După ce mai stărui câte- va momente cu privirile asupra Cascadei Dore, ca și cum mi- aș lua rămas bun, mă apropii de Hugo și-l întreb: - Mai poți? - Desigur! îmi răspunde și imediat o provoacă pe Cla- udia la o
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
gândirii steinhardtiene, o gândire profund ortodoxă; și nici nu avea cum să fie altfel dacă avem în vedere formația intelectual-religioasă a lui Steinhardt. Pentru el, alături de Evanghelii și Sfinții Părinți, stă cu o deosebită valoare pentru ortodoxie, cartea Spovedania unui pelerin rus către duhovnicul său, o carte despre care spune: "pentru cel care a citit-o există două alternative: fie să se schimbe din temelii, fie să piardă pentru totdeauna această șansă". A crede nu este sinonim cu a dovedi, a
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
sinucis. Am început să discutăm despre acest caz, apoi despre convertire în general și despre ce anume îi determină pe oameni să-și schimbe identitatea religioasă. Țin minte că, pe când începuse discuția să se închege, a apărut un grup de pelerini. Părintele Nicolae, fiind de serviciu, a trebuit să se ocupe de primirea acestor oameni, veniți cu probleme de natură duhovnicească. Și atunci mi-a spus: "Iartă-mă, frate Dorine, dar trebuie să-i primesc pe oamenii aceștia. O să mai discutăm
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
românești, vol. II (E-L), Coordonare și revizie științifică: Ion Pop, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 1999. *** Nicu Steinhardt în dosarele Securității: 1959-1989, selecția documentelor Clara Cosmineanu și Silviu B. Moldovan, prefață Toader Paleologu, Editura Nemira, București, 2005. *** Spovedania unui pelerin rus către duhovnicul său, traducere de: Preot Nicolae Bordașiu, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1992. Ardeleanu, George, Nicolae Steinhardt (Monografie, antologie comentată, receptare critică), Aula, Brașov, 2000. Ardeleanu, George, N. Steinhardt și paradoxurile libertății, Editura Humanitas, București, 2009. Arendt, Hannah, Originile
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
însoțeau pe preotesele care aduceau obiectele sacre, hiera. Spre sfârșitul după-amiezii, procesiunea traversa un pod pe râul Kefisios, unde oameni mascați aruncau insulte asupra celor mai de seamă figuri ale orașului 4. La căderea serii, cu torțe aprinse în mâini, pelerinii pătrundeau în curtea exterioară a sanctuarului. O parte din noapte era consacrată dansurilor și cântecelor în cinstea zeițelor, în ziua următoare, aspiranții posteau și aduceau sacrificii; în ce privește însă riturile secrete (telete) suntem constrânși sa emitem doar ipoteze. Ceremoniile care se
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Granițele dintre eros și thanatos se șterg, iar eul poetic pare să ghicească în orice gest o imagine a morții. De aceea face trimitere și la motivul biblic al dansului Salomeei care înseamnă invitație erotică, adevărată ispită ("Salomeea dănțuia strălimpezilor pelerini/ ce abureau din miezul planetei prin fântâni", Salomeea). Remitologizarea se produce și aici, în mod tradițional Salomeea este aducătoare de moarte ca și simbolul vechi al sirenelor (expresie a unei temeri ancestrale care asociază sexualitatea cu ideea de devorare, de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
autorii analizați au fost inițial jurnaliști de carieră la ziare sau magazine, sau la amândouă. Se subînțelege deci că includerea între autorii formelor narative de "jurnalism literar" presupune o practică jurnalistică de bază. Problema se complică însă când Paterson etichetează Pelerin la Tinker Creek de Annie Dillard drept una din primele douăsprezece lucrări de valoare, într-un articol cu același nume. Acesta pare a fi un argument în favoarea catalogării eseurilor personale sau a meditațiilor asupra naturii drept subcategorii ale formei, ceea ce
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în care scrie despre întemeierea Plantației Plymouth iar aici se poate vedea o altă evoluție a stilului simplu, cât și o provocare continuă la adresa imaginii distanțate a trecutului absolut. Scopul jurnalului ținut de Bradford era de a documenta realizarea planului Pelerinului Lui Dumnezeu pe pământ în noua colonie. Cu acest proiect, spune Bradfort "mă voi strădui să scriu într-un stil simplu, mereu atent la adevărul simplu ce se află în toate lucrurile; cel puțin pe cât îmi permite judecata" (3). Prefața
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
îmi permite judecata" (3). Prefața lui Bradford este remarcabilă nu numai datorită afirmației că este scrisă într-un stil simplu dar și pentru că reflectă în mod clar dicotomia obiectiv-subiectiv aflată în evoluție și modelele combinate de story și informativ. Venirea Pelerinului în lumea nouă s-a întâmplat după treizeci și cinci de ani de la protestul lui Jane Anger împotriva ipocriziei culturale și lingvistice renascentiste care a marginalizat femeile. De asemenea, migrația Pelerinilor și Puritanilor a fost în parte un protest împotriva unei noi
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
aflată în evoluție și modelele combinate de story și informativ. Venirea Pelerinului în lumea nouă s-a întâmplat după treizeci și cinci de ani de la protestul lui Jane Anger împotriva ipocriziei culturale și lingvistice renascentiste care a marginalizat femeile. De asemenea, migrația Pelerinilor și Puritanilor a fost în parte un protest împotriva unei noi generații de idei culturale, lingvistice și în esență spiritual regalistă la curțile lui James I și Charles I deoarece era în joc mântuirea. Pentru a justifica căile lumești Lui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Bradford, William: Despre Plantația Plymouth, 144, 145, 149, 171, 174, 176, 266, 273 Bradley, Bill, 249, 251 Braman, Sandra, 256 Bromwich, David, 227 Brooks, Van Wyck, 289 Brown, Edith Baker, 72 Bryan, C. D. B.:Friendly Fire, 321 Bunyan, John: Călătoria pelerinului, 213 Bush, Chilton, 299 Bush, Douglas, 138, 143 Caldwell, Erskine, 41, 221, 233, 234, 238; Some American People, 118, 233 Cannon, Jimmy, 244 Capone, Al, 222 Capote, Truman: In Cold Blood, 25, 26, 29, 37, 85, 116, 149, 150, 183
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care președinții de până acum au făcut pact de sprijin (Iliescu) sau de neagresiune (Constantinescu, Băsescu), ne bântuie și ne țin în continuare în frig și sărăcie. Trăim într-o țară în care, vorba unui flyer adolescentin-rebel, distribuit zilele astea pelerinilor de Sf. Parascheva, avem "prea multă poliție și prea puțină justiție". Poate că nu ne mai poate chema la Secu' să ne amenințe și să ne bată căpitanul Piele, precum pățea Herta Müller în 1976, poate că nu ne mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sa sălbatecă și pustie, deșertică, asemenea unui peisaj selenar și chiar ar părea un spațiu aparținând unei planete pustii dacă, din loc în loc, nu s- ar vedea câte un chiparos și pietrele n-ar fi tocite de pașii sihaștrilor și pelerinilor. Munții din jur nu sunt prea înalți; abia depășesc 2000 metri, dar sunt de o rezonanță deosebită pentru credincioșii celorlalte două religii monoteiste: cea mozaică și mahomedană, ambele recunoscându-l pe Moise. Între zidurile de 9 - 15 metri înălțime, care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în fine, a ajuns în California, „Țara făgăduinței" despre care spunea „California este cununa de lauri pusă pe capul unui popor format din aluatul adus de toate popoarele lumii". A descris California și orașul San Francisco în genul unui maestru pelerin, oferind un vast conținut de informații legate de evoluția acestui stat sub toate aspectele. În mod special a descris universitățile Berkeley și Stanford; a vizitat Santa Monica, Hollywood-ul, orașul Los Angeles ș iMarele Canion. Nu a ocolit nici celebrul stat
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]