KorAP: Find »[drukola/base=peninsulă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...109 110 111 ...209 >

5,213 matches

Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469

creștine erau comunitățile sătești cu organizarea lor tradițională. S-au produs multe schimbări în instituțiile provinciale în timpul întregii perioade a dominației otomane; acest aspect va fi tratat foarte detaliat, paralel cu problemele istorice specifice. Deocamdată, e suficient să menționăm că Peninsula Balcanică, care era considerată drept o unitate administrativă compactă, era împărțită în sectoare numite în diferite perioade eyaleturi, vilaieturi sau pașalîcuri; la rîndul lor, acestea erau subordonate jurisdicției așa-numitelor sangeacuri sau live, care erau subîmpărțite în kaze și apoi

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
în perioade cînd guvernul centrală era confruntată cu mari dificultăți. În partea inferioară a scării sociale se situau firește țăranii, care lucrau pămîntul, plăteau impozitele și trăiau în condiții foarte diferite. Trebuie scos în evidență în primul rînd faptul că Peninsula Balcanică era acoperită în secolul al optsprezecelea de păduri întinse și de mari întinderi de pămînt nelucrat. În a doua jumătate a secolului, războaiele, banditismul și bolile au provocat o depopulare masivă. Nesiguranța politică și existența mai multor pășuni necorespunzătoare

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
taxele erau prea mari, familiile de țărani aveau posibilitatea să se mute. Iobăgia nu era foarte extinsă; în general, țăranul balcanic nu era legat de pămînt. Pe lîngă aceasta, autoritățile otomane nu au reușit niciodată să dețină controlul asupra întregii peninsule. Existau tot timpul regiuni îndepărtate dominate de dealuri și munți în care guvernul central nu putea avea control asupra fiecărui individ. Pentru țăranul care își cîștiga traiul muncind pămîntul, situația putea fi extrem de diferită. După cum am explicat deja, pămîntul arabil

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
ofereau o alternativă individului aflat sub presiunea puternică a moșierului sau a statului. Deși acești oameni erau priviți ca niște eroi în mitologia, legendele și cîntecele populare, prin secolul al optsprezecelea, haiducia înarmată devenise o problemă majoră pe tot cuprinsul Peninsulei Balcanice. În perioada aceasta, o populație flotantă de militari, atît creștini cît și musulmani, pricinuiau o permanentă teroare în multe părți ale mediului rural. Unele bande erau formate din dezertori din armată sau din oameni care-și pierduseră pămînturile și

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Acești disperați devastau alături de bandiți satele lipsite de apărare. Eșuarea încercării de a ține sub control aceste grupuri era o altă nemulțumire perfect justificată a creștinilor împotriva autorităților otomane, cu toate că populația musulmană suferea firește la fel de mult. Orașul Marile orașe din Peninsula Balcanică erau situate de-a lungul marilor rute strategice și comerciale care duceau spre Europa. Ele erau centrele administrative, militare și juridice ale guvernului otoman.9 Aici exista aceeași separare a oamenilor după naționalitate și religie, cunoscută și în mediul

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
a imperiului a fost demonstrată de o serie de înfrîngeri repetate; statul era în defensivă față de marile puteri europene (vezi harta 11). Dezastrele otomane au avut un efect extrem de nociv asupra Balcanilor. Marile bătălii au avut loc în adîncimea teritoriului peninsulei. Orașele și satele balcanice au fost distruse, iar populația împrăștiată. Taxele de război și rechizițiile armatei au sărăcit și mai mult mediul sătesc. Înainte de sfîrșitul secolului al șaptesprezecelea, Imperiul Otoman se aflase în postura avantajoasă de a-și vedea principalii

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
război Rusiei. În același an, Petru a pornit o campanie ambițioasă în Balcani. Pentru prima dată în epoca modernă, armatele rusești au pătruns pe teritoriul balcanic, ajungînd pînă la Iași (Jassy). Țarul a lansat apoi un apel tuturor creștinilor din peninsulă, chemîndu-i să se ridice cu armele în mînă în ajutorul armatei lui. Această chemare adresată unei anumite părți a populației supuse altei puteri a constituit o armă pentru Rusia, cu toate că ea fusese folosită și de monarhia habsburgică în timpul invadării pămînturilor

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
a făcut tot posibilul pentru încurajarea comerțului în regiune. Chersonul (Hersonul) a fost transformat în bază navală și s-au pus bazele unei flote a Mării Negre. Aceste evenimente au afectat profund echilibrul militar nu numai din Marea Neagră, ci și din Peninsula Balcanică. Deținînd un control ferm asupra coastei Mării Negre și a principalelor orașe-porturi, flota rusească era la doar două zile, cel mult două zile și jumătate de Constantinopol. Capacitatea rușilor de a transporta o forță expediționară pe mare, al cărei țel

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
de la Dubica, întrucît luptele cele mai mari s-au dus în jurul orașului Dubica, unde musulmanii au fost înfrînți. În urma Tratatului de la Sistova, o parte din teritoriul Bosniei a fost cedat Austriei. Sîrbii Deși sîrbii locuiau în zone întinse din vestul Peninsulei Balcanice, centrul mișcării lor naționale avea să fie sangeacul Smederevo, viitorul pașalîc al Belgradului. Regiunea aceasta, ca și Bosnia, era un district de graniță, dar, spre deosebire de aceasta, nu avea o populație musulmană importantă în afara orașelor. Mai mult, aici nu existase

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Ei au căzut de acord să-l accepte pe împărat drept conducătorul lor ereditar, cu condiția asigurării libertății religioase și a recunoașterii administrării autonome a bisericii lor. Leopold I a emis în 1690 o proclamație prin care le cerea popoarelor Peninsulei Balcanice să se ridice cu armele în mînă în sprijinul armatelor lui, promițîndu-le în schimb libertate religioasă, impozite mai mici și alegerea liberă a liderilor sîrbi. Bazate pe aceste asigurări, un mare număr de familii au trecut granița și s-

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Austriei, comerțul a înflorit, atingînd un punct culminant în ultimul sfert al secolului. Francezii fuseseră primii care s-au stabilit în Salonic, urmați de negustorii britanici, olandezi și venețieni. Rute regulate de caravane legau acest oraș de centrele comerciale din peninsulă, ca Sofia, Skopje și Bitola (Bitolj, Monastir), și o luau spre nord, prin Belgrad, către Austria, sau spre vest, către porturile de pe țărmul Mării Adriatice. Transportul mărfurilor pe apă era în mîinile negustorilor creștini, în primul rînd ale celor greci

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
autoritatea otomană; o altă parte a lor au opus însă o rezistență înverșunată. Trebuie să subliniem totodată că, deși Imperiul Otoman era teoretic un stat absolutist centralizat, autoritățile de la Constantinopol dețineau un control direct minim asupra vieții individului creștin din Peninsula Balcanică, preferînd întotdeauna să guverneze prin intermediari: biserica sau căpeteniile alese ale satelor. Pe măsură ce secolul al optsprezecelea înainta, acestea și-au pierdut totodată într-o măsură din ce în ce mai mare controlul asupra propriilor lor autorități provinciale. REGIUNILE AUTONOME: DUBROVNIK, MOLDOVA ȘI VALAHIA

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
militară franceză și de marile ei victorii de la Ulm și de la Austerlitz. Lupta marilor puteri pentru supremație în Marea Mediterană afectau direct teritoriile otomane adiacente Mării Adriatice și Principatele Dunărene. Cu toate că principala atenție a Rusiei era îndreptată spre Insulele Ioniene și spre peninsula italică, ocuparea acestor insule și interesul demonstrat de acțiunile francezilor față de Dalmația implicau inevitabil Rusia în problemele Muntenegrului, Albaniei și ale părții de nord a Greciei. Rusia și Franța concurau amîndouă pentru influență în ținuturile grecești, lor adăugîndu-li-se principalul notabil

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Viena, unde problemele Balcanilor nu au fost puse în discuție. Tratatul de la Viena avea să aibă o mare importanță pentru Imperiul Habsburgic. Cu toate înfrîngerile repetate în războaie, prevederile acordului de pace plasau imperiul în postura de putere dominantă în peninsula italică și în cadrul statelor germane. Pe parcursul următorilor cincizeci și cinci de ani, pînă la înfrîngerea suferită față de Prusia din 1866, monarhia avea să se concentreze asupra menținerii influenței sale în aceste regiuni. Problema Balcanilor și chestiunea orientală trecuseră pe plan

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
au pierdut o treime din populația lor. Puteau muri nu mai puțin de 150000 de oameni pe an.1 Situația era deosebit de primejdioasă pentru copii; boli ca scarlatina puteau decima o întreagă generație. Pentru țăran, adică pentru 90 % din populația peninsulei, chestiunile legate de pămînt erau poate mai importante decît problemele politice, în ciuda faptului că ele erau desigur legate între ele. Să observăm că aspectele privind comerțul și manufacturile nu au fost discutate în capitolul 2, cu toate că ele constituiau firește elemente

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
a menține unitatea unui imperiu alcătuit din provincii atît de diferite rămîneau în picioare. Iar noile probleme create de schimbările economice ale epocii aveau să complice și mai mult situația. PARTEA II Anii revoluționari, 1804-1887 4 Primele revoluții naționale Istoria Peninsulei Balcanice între 1804 și 1887 este dominată de chestiunea revoltei naționale și a formării de noi guverne. În acești ani aveau să fie instituite o Grecie și o Serbie independente și o Românie și o Bulgarie autonome. A luat naștere

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
educate și mai cosmopolite ale societății balcanice. Începînd din secolul al optsprezecelea, unii savanți s-au adîncit tot mai mult în studierea limbii și a istoriei poporului lor. Limba implica o serie de probleme foarte dificile. Așa cum am menționat, populația peninsulei era în mare parte alcătuită din țărani, care vorbeau o multitudine de dialecte, toate încadrîndu-se însă în principalele compartimente ale limbilor greacă, albaneză, română și slavă de sud. Pe măsură ce tiparul devenea tot mai accesibil și tot mai mulți scriitori doreau

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
pe viitor. În cadrul tuturor mișcărilor naționale, limba era atributul esențial al naționalității. Chiar dacă era relativ ușor de făcut distincția dintre populațiile vorbitoare de limbă albaneză, greacă, română și turcă, cele sud-slave prezentau anumite probleme importante. De la Marea Adriatică, de-a curmezișul peninsulei, pînă la Marea Neagră și Egee, locuitorii vorbeau o serie de dialecte care marcau trecerea treptată de la croată și sîrbă în vest la bulgară în est. Eforturile savanților și ale politicienilor de a trasa granițe stricte între bulgari, croați, sîrbi și

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
suprapuse și conflictuale ale imperiilor medievale deveneau tot mai evidente. Controversele înverșunate au devenit inevitabile atunci cînd frontierele istorice au ajuns să constituie o justificare a revendicărilor naționale. Mai recent, numeroase probleme au dus și ele la conflicte între locuitorii Peninsulei Balcanice. Influența grecească și fanariotă din secolul al optsprezecelea au constituit motive de neînțelegeri și dezbinare. Atît scriitorii români cît și cei sud-slavici protestau împotriva privilegiilor și puterii grecilor. În perioada aceasta, într-un efort de a-și proteja conaționalii

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
agenți în tranzacțiile comerciale. Datorită faptului că jucau un rol atît de mare în cadrul acestora, populația multor orașe a ajuns să aibă un înalt procentaj de greci, chiar dacă mediul rural înconjurător putea fi locuit de o altă naționalitate. Comerțul din cadrul Peninsulei Balcanice și cel cu alte țări era foarte mult îngreunat de starea proastă a căilor de comunicație și de lipsa îmbunătățirilor interne. Drumurile nu erau întreținute corespunzător și nici căilor de navigație nu le fuseseră aduse ameliorări. Majoritatea mărfurilor trebuiau

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
înarmate și de preferat în caravane. Se apela în mod obișnuit la un mare număr de locuitori ai Balcanilor, adesea musulmani, în calitate de conducători de catîri sau de turme și de gărzi înarmate pentru caravanele de negustori. Principalele rute comerciale ale peninsulei continuau în mare parte să fie aceleași ca și în antichitate, extinzîndu-se atît de la est la vest cît și de la nord la sud. Marele drum rămînea cel care pornea de la Constantinopol și ducea la Plovdiv, Sofia, Niš, Belgrad și apoi

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
început, Marea Britanie nu a jucat un rol important în conflict. Prima putere care și-a schimbat radical atitudinea a fost Imperiul Habsburgic. După cum am menționat, prin Tratatul de la Viena, guvernul austriac anexa coasta dalmată, dobîndind și o poziție dominantă în peninsula italică și în cadrul statelor germane. Ulterior, oamenii de stat habsburgi au încetat să mai ducă o politică activă în direcția încorporării oricărui alt popor balcanic în cadrul imperiului, dat fiind că aveau suficiente dificultăți în controlarea populației multinaționale deja existentă între

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
amenințare la adresa poziției ei pe plan internațional. Principala temere a britanicilor era ca nu cumva armata rusească să-i administreze Imperiului Otoman o înfrîngere fatală care ar fi fost urmată de prăbușirea acestui stat și de instituirea dominației rusești în Peninsula Balcanică și asupra Strîmtorilor. Amenințarea fățișă pe care o prezenta Rusia avea o perspectivă asiatică. În secolul al nouăsprezecelea, aceasta înghițise nu numai regiunea Caucazului, dar își extinsese controlul și asupra zonelor de stepă din Asia Centrală și a trei hanate

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Balcani În paginile de mai sus a fost analizat fundalul general al primelor revoluții balcanice. Ar fi însă o greșeală să acordăm prea multă atenție elementelor care erau oarecum străine vieții de zi cu zi a locuitorului de rînd din peninsulă. Cu toate că ideologia europeană, renașterea conștiinței naționale în rîndul intelectualilor, apariția unei clase de negustori ortodocși și obiectivele conflictuale ale marilor puteri în Orientul Apropiat joacă toate un rol în studiul nostru, cauzele imediate ale primelor revolte sînt mai curînd condițiile

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
curent cu unele activități ale Eteriei. Implicarea ministrului său de externe era evident mult mai mare. În momentul cînd avea loc revolta, Alexandru se întîlnea cu aliații lui la Ljubljana ca să stabilească ce măsuri trebuiau luate în legătură cu revoluțiile izbucnite în peninsula italică și în Spania. Puternicele opinii conservatoare ale țarului erau întărite de influența tot mai mare a lui Metternich. Era extrem de puțin probabil ca Alexandru să acorde sprijin activității revoluționare care se desfășura în Principate. Autoritatea conducătorului legitim, sultanul, era

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]