34,654 matches
-
statut, pregătire profesională, dacă bea, dacă mai era violentă și cu alte persoane); - dacă a fost ajutată de cineva din afară în a-și rezolva problema; - relațiile pe care le are, în perioada încarcerării, cu ceilalți deținuți și cu personalul penitenciarului; - modul în care se implică în activitățile desfășurate în închisoare; - climatul existent în închisoare și modul de relaționare cu celelalte deținute, care sunt criteriile pe care se construiesc aceste relații; - experiențele din închisoare; - omorul propriu-zis: ce a simțit în acel
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
conflict; - act premeditat; - probleme de sănătate mentală; - nu le cunoaște. - evenimentele, deciziile sau intervențiile care ar fi putut să afecteze rezultatul final al actului (moartea) și încarcerării (pedeapsa); - planurile de viitor; - anumite sugestii care pot contribui la îmbunătățirea vieții în penitenciar. Întrebările din interviu au vizat evaluarea diferitelor alternative pe care deținutele le-au avut la dispoziție în decursul scenariului existențial propriu, încercându-se, printr-o abordare holistică, surprinderea unor factori, evenimente relevante pentru actul comis - infracțiunea de omor -, printr-o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cărora li s-au administrat chestionarele să accepte și un interviu ghidat (concentric, neformal), acestea au răspuns pozitiv, în scris, cu excepția unei singure deținute „V.R.” - condamnată pentru omor deosebit de grav - condamnare pe viață. Au fost intervievate 39 de deținute din Penitenciarul T. și 10 deținuți din Penitenciarul R., despre toate faptele, evenimentele, împrejurările care, direct sau indirect, au avut/au legătură cu fapta comisă (interviul nedirecționat). Interviurile au avut loc în cluburile penitenciarelor. Deși deținutele intervievate nu au relatat fiecare episod
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
să accepte și un interviu ghidat (concentric, neformal), acestea au răspuns pozitiv, în scris, cu excepția unei singure deținute „V.R.” - condamnată pentru omor deosebit de grav - condamnare pe viață. Au fost intervievate 39 de deținute din Penitenciarul T. și 10 deținuți din Penitenciarul R., despre toate faptele, evenimentele, împrejurările care, direct sau indirect, au avut/au legătură cu fapta comisă (interviul nedirecționat). Interviurile au avut loc în cluburile penitenciarelor. Deși deținutele intervievate nu au relatat fiecare episod violent din viața lor, nepunându-se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
viață. Au fost intervievate 39 de deținute din Penitenciarul T. și 10 deținuți din Penitenciarul R., despre toate faptele, evenimentele, împrejurările care, direct sau indirect, au avut/au legătură cu fapta comisă (interviul nedirecționat). Interviurile au avut loc în cluburile penitenciarelor. Deși deținutele intervievate nu au relatat fiecare episod violent din viața lor, nepunându-se accentul pe descrierea detaliată a diferitelor situații, evenimente, prin interviu s-a reușit obținerea unor informații relevante despre ceea ce a marcat viața acestora, despre faptele, împrejurările
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu ceilalți trebuie să fii puternic, să fii șmecher, să găsești strategii în a-ți rezolva problemele, „creativitate” (să te descurci), să fii egocentric. Față de toate cele spuse privind relațiile din închisoare, inculpata afirmă că se implică în activitățile din cadrul penitenciarului, întreținând relații cu unele dintre colege și cu personalul închisorii („Doamna P. m-a ajutat foarte mult, la început eram nebună de tot...”). Are planuri de viitor, este dornică de a merge acasă și de a-și reface viața („...nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
persoană religioasă, se împărtășește, participă la toate activitățile cu conținut religios. Evită relațiile cu celelalte deținute, s-a dedicat muncii pentru „a nu mă mai gândi la problema aia...”, își păstrează sentimentele pentru ea. Lucrează la grădina de zarzavat a penitenciarului, face curățenie, croșetează flanele, căciuli, ciorapi etc. pe care le trimite nepoților. Este de părere că relațiile dintre deținute se structurează în funcție de vârstă, factorul economic, interes, legile nescrise care sunt „respectate cu sfințenie”, recidivă, „îți spurcă pachetul... le ocolesc...”, afinități
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de părere că este nevoie de specialiști, „oameni care să ne ajute, să ne lămurească... să avem cui să ne plângem...”. Este în relații bune cu personalul închisorii. Nu are sugestii cu privire la îmbunătățirea sistemului de pedepse și a vieții în penitenciar, dezvoltând un comportament versatil: „Eu sunt bătrână și fără carte... o să hotărască alții... ce e bine și rău...”. Încheie: ,,Mamă, am trăit cu un câine turbat... cred că și-a meritat soarta...”. Profilul psihologic: - oscilează între rezervare, detașare, distanță, rigiditate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dintre consumatorii de droguri injectabile. • Extinderea programelor substituție a drogurilor. • Extinderea/dezvoltarea de servicii medicale (centre de dezintoxicare) pentru utilizatorii de droguri. • Dezvoltarea serviciului de asistență psihosocială privind integrarea comunitară a utilizatorilor de droguri. 1.4. Prevenirea transmiterii în sistemul penitenciar Situația actuală: Sistemul penitenciar este expus unui risc crescut de transmitere HIV/SIDA. O cercetare făcută în 2002 relevă că mai puțin de 1% dintre deținuți folosesc prezervativul în mod constant, iar peste 67% declară că nu l-au folosit
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
injectabile. • Extinderea programelor substituție a drogurilor. • Extinderea/dezvoltarea de servicii medicale (centre de dezintoxicare) pentru utilizatorii de droguri. • Dezvoltarea serviciului de asistență psihosocială privind integrarea comunitară a utilizatorilor de droguri. 1.4. Prevenirea transmiterii în sistemul penitenciar Situația actuală: Sistemul penitenciar este expus unui risc crescut de transmitere HIV/SIDA. O cercetare făcută în 2002 relevă că mai puțin de 1% dintre deținuți folosesc prezervativul în mod constant, iar peste 67% declară că nu l-au folosit niciodată. Circa o treime
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
că mai puțin de 1% dintre deținuți folosesc prezervativul în mod constant, iar peste 67% declară că nu l-au folosit niciodată. Circa o treime dintre deținuți raportează contacte sexuale multiple și 37%, contacte sexuale ocazionale. Rata de ocupare a penitenciarelor variază între 150 și 700%. Dintre deținuți, 14% nu au pat propriu, un duș este folosit în medie de 30 de persoane, iar un scaun de toaletă, de 20 de persoane. Pe lângă sexul neprotejat, în penitenciare mai există și alți
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Rata de ocupare a penitenciarelor variază între 150 și 700%. Dintre deținuți, 14% nu au pat propriu, un duș este folosit în medie de 30 de persoane, iar un scaun de toaletă, de 20 de persoane. Pe lângă sexul neprotejat, în penitenciare mai există și alți factori de risc, cum ar fi: nivelul scăzut de igienă, folosirea în comun a lamelor de ras, tatuarea și automutilarea. Vizitele conjugale nu sunt permise. În închisori se cunoștea existența la sfârșitul anului 2002 a 12
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Vizitele conjugale nu sunt permise. În închisori se cunoștea existența la sfârșitul anului 2002 a 12 cazuri de SIDA, iar în 2003, din 1.043 de testări, s-au identificat două cazuri pozitive. Serviciul Medical Independent al Direcției Generale a Penitenciarelor a inițiat un program de prevenire HIV/SIDA și ITS încă din 1999. În acest program s-a început pregătirea personalului medical și de pază și a început formarea de educatori. Se face distribuție de prezervative în două locații-pilot, dar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prezervative în două locații-pilot, dar, momentan, acestea sunt date numai la eliberare sau la ieșirea deținuților din închisoare. În același timp, creșterea consumului de droguri a dus și la o creștere a deținuților care se autodeclară dependenți la admiterea în penitenciare. În 2002, peste 2.300 de deținuți au declarat că sunt dependenți de droguri și se semnalează în penitenciare practica injectării. Capacitatea de testare HIV și ITS a crescut odată cu introducerea de noi linii de testare în spitalele penitenciare, însă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
același timp, creșterea consumului de droguri a dus și la o creștere a deținuților care se autodeclară dependenți la admiterea în penitenciare. În 2002, peste 2.300 de deținuți au declarat că sunt dependenți de droguri și se semnalează în penitenciare practica injectării. Capacitatea de testare HIV și ITS a crescut odată cu introducerea de noi linii de testare în spitalele penitenciare, însă accesul deținuților la consiliere și testare este încă limitat. Obiectiv: Creșterea capacității de aplicare a programelor de prevenire HIV
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în penitenciare. În 2002, peste 2.300 de deținuți au declarat că sunt dependenți de droguri și se semnalează în penitenciare practica injectării. Capacitatea de testare HIV și ITS a crescut odată cu introducerea de noi linii de testare în spitalele penitenciare, însă accesul deținuților la consiliere și testare este încă limitat. Obiectiv: Creșterea capacității de aplicare a programelor de prevenire HIV în sistemul penitenciar, astfel încât până la finele lui 2005 toate penitenciarele să desfășoare programe adecvate de prevenire și reducere a riscurilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Capacitatea de testare HIV și ITS a crescut odată cu introducerea de noi linii de testare în spitalele penitenciare, însă accesul deținuților la consiliere și testare este încă limitat. Obiectiv: Creșterea capacității de aplicare a programelor de prevenire HIV în sistemul penitenciar, astfel încât până la finele lui 2005 toate penitenciarele să desfășoare programe adecvate de prevenire și reducere a riscurilor. Elemente-cheie pentru prevenirea HIV, a ITS și a hepatitelor în sistemul penitenciar: Crearea cadrului pentru desfășurarea de programe adecvate Obiectiv: Înlăturarea barierelor instituționale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
crescut odată cu introducerea de noi linii de testare în spitalele penitenciare, însă accesul deținuților la consiliere și testare este încă limitat. Obiectiv: Creșterea capacității de aplicare a programelor de prevenire HIV în sistemul penitenciar, astfel încât până la finele lui 2005 toate penitenciarele să desfășoare programe adecvate de prevenire și reducere a riscurilor. Elemente-cheie pentru prevenirea HIV, a ITS și a hepatitelor în sistemul penitenciar: Crearea cadrului pentru desfășurarea de programe adecvate Obiectiv: Înlăturarea barierelor instituționale și conștientizarea administrației și factorilor de decizie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Creșterea capacității de aplicare a programelor de prevenire HIV în sistemul penitenciar, astfel încât până la finele lui 2005 toate penitenciarele să desfășoare programe adecvate de prevenire și reducere a riscurilor. Elemente-cheie pentru prevenirea HIV, a ITS și a hepatitelor în sistemul penitenciar: Crearea cadrului pentru desfășurarea de programe adecvate Obiectiv: Înlăturarea barierelor instituționale și conștientizarea administrației și factorilor de decizie asupra necesității introducerii de măsuri pentru diminuarea transmiterii HIV, a ITS și a hepatitelor virale. Strategii: • Introducerea planului de sănătate publică care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prevenirea HIV/SIDA la nivelul DGP, cu buget distinct, în conformitate cu Legea nr. 584/2002; • Întâlniri periodice cu factorii de decizie din DGP și Ministerul Justiției pentru a evalua situația programelor de sănătate publică. • Ralierea programelor de sănătate publică din sistemul penitenciar la cele desfășurate și recomandate de către sistemul civil de sănătate publică. b. Activități de informare, educare, comunicare și creșterea accesului la servicii Obiectiv: Extinderea programelor IEC de prevenire HIV/SIDA, a ITS și a hepatitelor virale pentru a asigura până la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pentru diversele categorii de personal și pentru educatorii între egali din rândul deținuților. • Introducerea modulelor de pregătire pentru prevenirea HIV, a ITS, a hepatitelor în curricula instituției care asigură pregătirea continuă a personalului de pază. • Folosirea mijloacelor audio-video disponibile în penitenciare pentru difuzarea de mesaje. • Selectarea, pregătirea și cointeresarea deținuților care vor deveni educatori între egali. • Introducerea de servicii de tratament pentru dependența de droguri, inclusiv a menținerii prin substituție și pregătirea pentru eventualitatea programelor de schimb de seringi. • Distribuția de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mesaje. • Selectarea, pregătirea și cointeresarea deținuților care vor deveni educatori între egali. • Introducerea de servicii de tratament pentru dependența de droguri, inclusiv a menținerii prin substituție și pregătirea pentru eventualitatea programelor de schimb de seringi. • Distribuția de prezervative în toate penitenciarele, însoțită de o minimă consiliere. 1.5. Prevenirea HIV/SIDA în colectivitățile de copii, tineri care trăiesc pe stradă Situația actuală: În prezent, nu există o analiză la nivel național referitoare la cunoștințele, atitudinile legate de HIV/SIDA și ITS
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
adresate tuturor persoanelor aflate în serviciul militar, precum și altor categorii profesionale, ce implică responsabilitate și risc public. Extinderea programelor de educație pentru promovarea unui stil de viață sănătos și pentru prevenirea consumului de droguri în rândul tuturor persoanelor aflate în penitenciare. Îmbunătățirea prevederilor legislative pentru implementarea măsurilor de protecție antidrog și antidoping a sportivilor. Crearea și dezvoltarea unui sistem național integrat de servicii specializate de prevenire a consumului de droguri, precum și a unui sistem național de formare profesională în domeniu, inclusiv
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
final reinserția socială a consumatorilor. A. Reducerea riscurilor Obiectiv general Asigurarea accesului consumatorilor de droguri la serviciile de reducere a riscurilor, prin promovarea și dezvoltarea programelor și politicilor adecvate și necesare în sistemul de asistență, în afara acestuia și în sistemul penitenciar. Obiective specifice Crearea și perfecționarea continuă a cadrului organizatoric pentru asigurarea tuturor măsurilor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri (schimb de echipamente medicale sterile, inclusiv ace și seringi, consiliere psihologică și pre/posttestare, programe de tratament substitutiv etc.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
reducere a riscurilor asociate consumului de droguri (schimb de echipamente medicale sterile, inclusiv ace și seringi, consiliere psihologică și pre/posttestare, programe de tratament substitutiv etc.), adresate consumatorilor și consumatorilor dependenți aflați în sistemul de asistență, în afara acestuia sau în penitenciare. Dezvoltarea acțiunilor comunitare și profesionale care să permită accesul la toate grupurile de consumatori de droguri, în scopul creșterii sprijinului acordat acestora și al diminuării marginalizării sociale. Crearea cadrului organizatoric și de reglementări necesare asigurării vigilenței epidemiologice. Dezvoltarea și îmbunătățirea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]