3,087 matches
-
mi s-a desprins de cap, nu capul de trup, și s-a interpus ceva în locul gâtului. Aceasta nu era o senzație, în sensul noțiunii, ci o stare a ființei mele, pe care n-o socoteam firească. Voiam să mă pipăi, dar nu realizam că aveam mâinile legate și mă miram în sinea mea că nu pot controla ce se petrece cu organismul meu. Și iarăși intram în stări de completă inconștiență. Apoi am simțit respirația întretăiată ca un șuierat sonor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
plângeau. Tata și mama erau chiar în poartă. Privirile lor, pline de lacrimi, nu mă recunoșteau. M-am apropiat, i-am îmbrățișat și am căzut în genunchi, sărutându-le mâinile; mama și tata nu mai puteau vorbi, ci doar mă pipăiau pe față, pe mâini. Doar din când în când mama zicea: Tu ești, Gicușor?, și o îneca plânsul. Nu mai semănam cu cel de-acum 20 de ani. Finu’ Vasile și tanti Leonorica au rugat mulțimea să plece, și oamenii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Întregalde. * Tata avea un fel de curiozitate; n-am intuit urmarea de la început. Voia neapărat să știe dacă sunt sănătos. Și mă întreba destul de des: Ești sănătos? Ai ceva? Te doare ceva? Mă privea pe gât, pe ceafă, pe mâini, pipăindu-mi încheieturile. Da, tată, sunt sănătos, mulțumesc lui Dumnezeu. Dar nu înțeleg ce vrei să vezi? De ce mă pipăi pe la mâini, pe la genunchi? Ei, maică, am auzit că vă bătea acolo cu lanțuri, că vă băga în fiare... Așa spunea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sănătos. Și mă întreba destul de des: Ești sănătos? Ai ceva? Te doare ceva? Mă privea pe gât, pe ceafă, pe mâini, pipăindu-mi încheieturile. Da, tată, sunt sănătos, mulțumesc lui Dumnezeu. Dar nu înțeleg ce vrei să vezi? De ce mă pipăi pe la mâini, pe la genunchi? Ei, maică, am auzit că vă bătea acolo cu lanțuri, că vă băga în fiare... Așa spunea alde Barocea, că a fost revoluție aici în sat acu doi-trei ani și i-a arestat pe mulți, și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ascundeam. Aveam credință că Ea se apără singură și mă apără și pe mine. Așa se întâmpla. Când îmi venea rândul să fiu percheziționat, eram dezbrăcați și la pielea goală; hainele și lenjeria, batistele, prosoapele și orice îmi aparținea erau pipăite la toate încheieturile și cusăturile și aproape totdeauna tăiate și descusute; organismul ne era cercetat și în gură și sub limbă și în urechi și sub unghii și unde trebuia și unde nu trebuia, pentru a se găsi ceva compromițător
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
numaidecât niște cărți de specialitate, dacă mi-e dat să devin un Gilbert White al acestor locuri. Am cules și o serie de pietre frumoase, pe care le-am depus pe cealaltă pajiște a mea. Sunt netede, elipsoidale, plăcute la pipăit. Una dintre ele, de un roz pestriț peste care se încrucișează dungi albe elaborat trasate, zace în fața mea, chiar acum când scriu. Tatălui meu i-ar fi plăcut grozav locul ăsta! Încă mă mai gândesc la tata și încă îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
început să-l străbat. Am auzit ușa automobilului Bentley închizându-se încet și motorul începând să toarcă. Mașina se îndepărta, întâi cu un zgomot puternic, apoi, de îndată ce dădu colțul, amuți. După aceea a urmat tăcere. Am intrat în casa pustie, pipăind cu vârful degetelor scrisoarea lui Hartley, în buzunarul meu. Nu am deschis scrisoarea imediat. Prezența ei, acolo, în buzunar, însemna o reconfortare totală. Oricum, așa aveam s-o simt încă o bună bucată de timp, și în felul ăsta eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Charles, adio, nu te mai pot vedea niciodată. Sau: Ben m-a părăsit, ce să mă fac? Sau: Iubitule, vin la tine, pregătește o mașină pentru mâine. Mă și asigurasem de numărul taxiului din localitate și așezasem notița lângă telefon. Pipăisem plicul și ajunsesem la concluzia că era o scrisoare foarte scurtă. Să fi fost un semn bun? Oricum, nu era o revărsare de emoții, incoerentă și neconcludentă. Te iubesc, dar nu-l pot părăsi etc. etc., pe pagini și pagini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
posesiv; realizează această funcție de morfem al determinării, când substantivul în genitiv precede substantivul-centru al sintagmei: „Al vieții vis de aur, ca un fulger, ca o clipă-i,/Și-l visez când cu-a mea mână al tău braț rotund îl pipăi.” (M. Eminescu, I, p. 82) CATEGORIA GRAMATICALĂ A NUMĂRULUITC "CATEGORIA GRAMATICAL| A NUM|RULUI" Conținutul categoriei gramaticale a numărului își are originea în desfășurarea raportului semantic semn-obiect; opoziția internă reprezintă interpretarea lingvistică a realității extralingvistice considerată din perspectiva unor deosebiri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
suprafață, verbele se află înscrise în micro-câmpuri semantice, în funcție de o componentă ontologic-semantică pe care se întemeiază sensul lexical concret al fiecărei unități lexicale 5: • verbe de percepție (verba sentiendi): a simți, a vedea, a zări, a auzi, a mirosi, a pipăi etc.; • verbe ale cunoașterii: a afirma, a nega, a cunoaște, a recunoaște, a tăgădui, a deduce etc.; • verbe ale comunicării: a spune, a întreba, a răspunde, a informa, a declara etc.; • verbe didactice: a explica, a susține, a demonstra, a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbal se realizează pe deplin prin relația sintactică dintre verb și un complement direct: „Le-am scris cu unghia pe tencuială.” (T. Arghezi) Sunt tranzitive directe: • verbele de simțire: a vedea, a auzi, a privi, a simți, a asculta, a pipăi, a mirosi etc. „C-acel demon, plânge, râde, neputând s-auză plânsu-și.” (M. Eminescu); „A mai venit de-atuncea să v-asculte, Voi plopi adânci, cu voci și șoapte multe?” (T. Arghezi) • verbele factitive: a scula, a trezi, a culca
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Unde să te fi dus?...” (I.L. Caragiale) • contrazicerea unei opinii, posibile sau reale; în propoziții interogative retorice: „- Bine. Dar de ce să nu credem că făptura normală a omului este cea anume făcută ca să vadă adevărul?” (M. Eminescu); „- Și el o pipăie. Cu ce drept modul nostru să fie cel adevărat și al lui cel fals?!” (M.Eminescu) • disprețul; în propoziții interogative sau exclamative: „Să colaborez eu la «Moftul»? Să-mi prostituiesc pana cu pornografii și insanități? A!” (I.L. Caragiale) • regretul; în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bătrâni dau modificări apreciabile. Pielea și fanerele (părul și unghiile) reflectă înaintea altor organe vârstă individului. Pielea este învelișul exterior care căptușește sub formă de mucoase și nasul, ochii, urechi, vagin, rect. La nivelul pielii se găsesc receptori tactili (pentru pipăit), termici (pentru temperatura), senzitivi (dureroși). Pielea este învelișul extern al corpului fiind alcătuită din 3 straturi: epiderm, derm, hipoderm. Tot în straturile pielii se află și glandele sudoripare care secretă sudoarea și glandele sebacee care secretă grăsimea sau sebuumul. Pe
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
și infecția drenează) după infecții digestive din cauza imunității scăzute a copiilor. De obicei, boala apare atunci când infecțiile gâtului și sinusurilor au fost neglijate sau incorect tratate. Simptome: durerea sub formă de jenă la început, la efort și aplecarea capului (la pipăit plânsul devine și mai puternic la sugar), febra, insomnia, înfundarea urechii și scăderea auzului. În această fază poate apărea colecția purulenta care poate 48 pătrunde în urechea internă și genera otita cronică, care poate da supurații de lungă durată. Primele
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
buze, efectuând prin întredeschiderea acestora și trecerea aerului, degustătorul va simți buchetul vinului pe care îl degustă. Va sorbi din pahar, în același timp apăsând cu limba și mișcându-și fosele nazale. Vinul, odată ajuns în gură, trebuie plimbat și pipăit astfel încât să-i simțim fluiditatea, onctuozitatea și catifelarea. Examinarea gustativă sau gustul vinului reprezintă rezultatul celor patru gusturi de bază - dulce, acru, sărat, amar. Va înghiți jumătate de sorbitură, redeschizând din nou buzele pentru a permite trecerea aerului. La urmă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
găs it leac să ieie din vin, fără nici o grijă că va fi descoperit. Ți-am spus, mi se pare, că e mioapă rău. Știind încă cum sunt butoaiele pline, de câte ori vine la beci, cere pivnicerului să scoată dopurile. Le pipăie la capătul cel de intră în butoi și dacă sunt ude, controlul e făcut. N-a umblat nimeni. Numai că pivnicerul scoate ce-i trebuie și cât îi trebuie, și pe măsura nevoii, schimbă din ce în ce dopurile, mai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Principiul receptării creatoare a valorilor estetice În receptarea valorilor artistice se cere un efort participativ din partea elevilor și o anumita atitudine, de a se comportă estetic. Ei trebuie educați în legătură cu percepția obiectelor: să înțeleagă mai mult decat văd, aud și pipăie. Atitudinea estetică se caracterizează că o stare de pace lăuntrica, de destindere morală și intelectuală. „Cine nu se pricepe să facă liniște în sine nu poate auzi glasurile artei” (Ț. Vianu, reproducere a ediției din 1945, p. 308Ă. Elevul trebuie
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
anotimpurile vestesc învierea, o corabie vestește belșugul și, dincolo de ea, Biserica. Experiența limbajului simbolic arată că dincolo de imagine și cuvinte, ea poartă cu sine dorința omului de a‑l atinge pe Dumnezeu și să compenseze distanța prin contemplație: Mâinile care pipăie un chip a cărui voce s‑ar putea auzi, caută și căldura unui corp prezent care să asigure contin genței umane soliditatea stâncii și dulceața unei atmosfere învăluite de mister. Creștinul sensibil nu poate așadar nici să sacrifice inteligența realis
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
anotimpurile vestesc învierea, o corabie vestește belșugul și, dincolo de ea, Biserica. Experiența limbajului simbolic arată că dincolo de imagine și cuvinte, ea poartă cu sine dorința omului de a‑l atinge pe Dumnezeu și să compenseze distanța prin contemplație: Mâinile care pipăie un chip a cărui voce s‑ar putea auzi, caută și căldura unui corp prezent care să asigure contin genței umane soliditatea stâncii și dulceața unei atmosfere învăluite de mister. Creștinul sensibil nu poate așadar nici să sacrifice inteligența realis
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
o sare solubilă și o bază alcalină. Bazele sunt substanțe solide fie albe (NaOH, KOH, Ca(OH)2, Al(OH)3) fie colorate: albastru (Cu(OH)2), brun roșcat(Fe(OH)3). Soluțiile bazelor solubile sunt leșioase și lunecoase la pipăit, vatămă pielea și organismul. 1. Hidroxidul de aluminiu nu poate reacționa cu : a)NaOH; b) KCl; c) H2SO4; d) HNO3 2. Care din următoarele baze este cea mai tare: a) NaOH; b) KOH; c) Al(OH)3; d) RbOH 3
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
închise de acum în cercul lor ireal. Numai obsedantul " Ar fi fost frumos!" este singura frântură de fraza ce se mai aude. Dupa ultima ratare, pentru Gavrilescu totul se întunecă, își pierde orice sens; el se rătăcește în propriile iluzii, pipăind pereții universului lăsat în urmă, revenind în sfera neputinței sale funciare. Rătăcirea care urmează în încăperile labirintice reprezintă rotirea în jurul porților irealului, acum închise pentru el: cele trei Paros dispar la fel cum au apărut. Doar căldura imensă arătă ca
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mie de ani... Când m-am trezit din grozava genună, Miroseau paiele a trandafiri. Eram în celulă și era lună, Numai Iisus nu era nicăieri... Unde ești, Doamne? Am urlat la zăbrele. Din lună venea fum de cătui. M-am pipăit, și pe mâinile mele Am găsit urmele cuielor Lui...”<ref id”=”17>Text disponibil la http://poezie crestina. Tripod. Com/id13.html</ref> În vis, urâtul și pestilența rogojinei cu libărci, a păduchilor și guzganilor mișunând prin celulă, a păturii
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pe copil prin rațiune! Asta înseamnă să începem de la sfîrșit, să facem instrument din lucrare. Dacă copiii ar înțelege rațiunea, n-ar mai fi nevoie să fie crescuți"198. Preceptorul îl pregătește pe Émile pentru a vedea, a auzi, a pipăi, adică îi dezvoltă simțurile, "căci noi nu știm nici să pipăim, nici să vedem, nici să auzim decît așa cum am învățat"199. Educația de la 12 la 15 ani reprezintă "epoca muncilor, a învățăturilor, a studiilor"200. Acum Émile este sănătos
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
facem instrument din lucrare. Dacă copiii ar înțelege rațiunea, n-ar mai fi nevoie să fie crescuți"198. Preceptorul îl pregătește pe Émile pentru a vedea, a auzi, a pipăi, adică îi dezvoltă simțurile, "căci noi nu știm nici să pipăim, nici să vedem, nici să auzim decît așa cum am învățat"199. Educația de la 12 la 15 ani reprezintă "epoca muncilor, a învățăturilor, a studiilor"200. Acum Émile este sănătos, viguros, plin de dorința de a trăi, fiind apt să înceapă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
nu înseamnă doar simpla percepere a obiectului. El recomanda reprezentarea obiectului în sensul acțiunii cu el, pentru că ideea de activitate impune nu numai latura intelectuală a perceperii, ci și cea practică. Copilul trebuie să lucreze efectiv: "cu propriile mîini să pipăie și să strîngă bine, pe propriile picioare să stea și să meargă", să cunoască realitatea prin forțele personale. Adolf Diesterweg considera că întreaga teorie pedagogică trebuie să se întemeieze pe principiul conformității educației cu natura copilului. Educatorul, în activitatea sa
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]