2,966 matches
-
D-nei Dimitriu respectuoase omagii, iar pentru Dvs. aceleași sentimente. Ovidiu Ionescu 6 (București, 14.8.1975) Stimate Domnule Dimitriu, De nenumărate ori am discutat Între noi despre Fălticeni, despre frumoasa Dvs. activitate, mai ales după venirea Dvs. În București, când, plecat fiind, nu am avut plăcerea să vă văd. 4 Tăcerea care i-a neliniștit pe frații Gabriela Georgescu și Ovidiu Ionescu se datorește momentelor foarte grele prin care treceam, generate de mutarea mea de la „Galeria oamenilor de seamă” din Fălticeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ani și foarte probabil aceste comori se vor pierde. Posteritatea trebuie să știe că „colegii” de la muzeul din Fălticeni au făcut o operă anticulturală, lovindu-mă, ca să zic așa, „cu toate armele de bord”, numai și numai să mă vadă plecat. Le tulburam atmosfera de somnolență În care se simțeau de ani de zile, atât de bine! Dacă ar trăi institutorul Dumitru Balan, să confirme ceea ce spun eu aici!... Era de o rară conștiinciozitate, susținător al adevărului, cu mult bun simț
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
deceniu comunist, extraordinar de fidel reprodusă de ansamblul scrisorilor trimise la Europa Liberă, se poate adăuga ceva în plus. Puse una lângă alta, scrisorile venite din țară sau, când soseau din străinătate, reflectând experiența claustrofobică a celor de puțin timp plecați, indică o atitudine obsesivă ce nu avea cum să fie percepută individual. Societatea românească avea mintea centrată total pe politica nefastă a regimului și, peste toate, pe acțiunile lui Nicolae Ceaușescu. Această drenare a energiei vitale în cearta, în lupta
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în România de la opincă până la vlădică și oricât regimul dvs. caută să ascundă aceste fapte poporului, nu va reuși niciodată, și cu atât mai puțin în viitor, având în vedere că circulația cetățenilor se intensifică. Avem muncitori peste tot, turiști plecați și sosiți care văd, se interesează și se împrietenesc, cu toate restricțiile impuse, care de fapt sunt o absurditate, compromițându-vă pe dvs. și întreaga conducere de partid și de stat, ținând cont de declarațiile ce le faceți pretutindeni cu privire la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
oboseală și de cele mai multe ori cu plasele goale. Când veniți dvs. În faimoasele vizite de lucru (păcat că nu faceți piața zilnic, ca președintele Confederației Elvețiene), se spală trotuarele și se umplu rafturile cu mărfuri apărute ca din pământ. După ce plecați, oamenii se transformă în fiare și își dispută o sticlă de ulei de floarea soarelui sau o bucată de brânză. Când mă gândesc acum că și în România a venit iarna, mi se face frig. Oamenii nu au cu ce
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Garofeanu, Vartan Arachelian, Ștefan Dimitriu etc. Criteriul a fost: rude în străinătate. Prin urmare, deși Ceaușescu afirmă peste tot că asemenea discriminări (sau altele) nu se fac în România, iată că ele se fac. De ce cineva care are o rudă plecată, mai ales oficial, nu poate lucra în televiziune sau în presă este greu de explicat pe căile logicii. Ce fel de libertate oferă Ceaușescu cetățenilor reiese clar din acest simplu fapt divers. Cei care au de gând să părăsească țara
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
au miros, nici culoare, valută să fie, și cât mai forte, iar atențiile cât mai valoroase și cât mai multe. Ar fi multe de spus. Mai mult ca sigur însă că rândurile noastre nu vor ajunge la dvs. Noi, cei plecați și rămași sau cei fugiți din țară, suntem considerați de dvs. trădători, nemernici, pleava societății. Este inexact, dle președinte, cu mici excepții (nu există pădure fără uscături), să fiți convins că noi, ca și frații noștri de bună-credință din țară
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
rece) produsul respectiv tocmai acum s-a terminat, până la umflarea notelor de plată, care poate merge până la 100%. Au fost și scene tragicomice precum cea relatată de un român care a făcut tot timpul pe neamțul, fiind de mulți ani plecat (spre norocul lui): a cerut chelnerului un ness; acesta după circa o oră a venit cu o cutie sigilată pe care i-a oferit-o la prețul de 150 de lei spunându-i că-i va aduce și apă fierbinte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
evadări, pentru că altfel n-ar trece nici pasărea în zbor pe acolo. Atunci când m-am referit la riscuri, m-am gândit la o întâmplare semnificativă pentru starea de încordare din zona de graniță petrecută ceva mai în urmă. Două tinere plecate să-și viziteze niște rude călătoreau cu taximetrul dinspre Oravița spre Moldova Nouă. La un moment dat, una dintre ele l-a rugat pe șofer să oprească, pentru un minut, și a coborât din mașină. Grănicerii au deschis focul, fata
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
intrând în penumbra abia luminată de lumânări și candele ale bisericii Bucureștiului. O familie de germani, [septembrie] 1985, difuzată la 1 și 2 octombrie 1985 Impresiile unui turist care a vizitat România Suntem o familie de germani, originari din Transilvania, plecați legal din România și stabiliți de mai bine de un deceniu și jumătate în Germania Federală. În vara acestui an ne-am dus să ne vizităm rudele rămase în Ardeal. Și nu mică ne-a fost decepția văzând în ce
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
indiferent dacă se produce Între hotarele familiare ale Patriei („dintr-o țară ce n-a fost să fie a ta”) sau Între cele, fluide, ale sufletului jefuit de alinări („Între patru pereți mă Împiedicam zilnic/ de un geamantan cu prieteni plecați/ - un fel de moarte și aceasta/ pentru cei care rămânem În viață aici”). Și indiferent dacă despre tinerețea gata să ne lase În urmă, În enclava ruinată de „acasă”, sau despre bătrânețea care ne oferă refugiul ei pocit În pustiul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
apoi Îți mai suge puțin sânge,/ Îți mai cârpește o palmă”. Halucinantă concretețe: „Când tocmai am Împlinit treizeci de ani/ aveam În spate o zestre frumușică de morți/ și Între patru pereți mă Împiedicam zilnic/ de un geamantan cu prieteni plecați”. Iluziile au acea specifică diafanitate otrăvită a macabrului inevitabil: „Apoi Îți scoteai singură câte un ochi și Îl puneai alături./ Pentru zilele În care poate-poate cărăbuși,/ dihanii azurii și litanii vor țâșni din creierul tău/ și se vor pierde spre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lumii, cele două zile și zodii antitetice care Își joacă de-a valma sarcasmul, batjocorind statornicia și sensul. Mai ales pentru noi, ieșiți, nu cu totul teferi, din trecutul de mai ieri, cei rămași În Estul sălbatic, ca și cei plecați, cu tot cu geografia și istoria veche, În Vestul sălbatic. „Exit” sună, tot mai des, avertismentul senectuții. Nu altfel sună, Însă, uneori, și vrajba din preajmă. Despre iubire povestea, printre multe alte game minore și majore ale fastuoasei sale compoziții, Scribul lumii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
țară și Legiune. La numai câteva zile de la nuntă, familia lui Nicolae Petrașcu este zguduită și ea ca și numeroasele familii legionare și românești de căderea în luptă pe frontul anticomunist din Spania a lui Ion Moța și Vasile Marin, plecați acolo voluntar împreună cu echipa lor arhanghelică să apere „obrazul lui Hristos” în care își descărcau ura, chiar în biserici, mitralierele comuniștilor. Țara toată a fost zguduită sufletește de această mărturie vie de solidaritate creștină. Se părea atunci că spiritul neamului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
iluzie a crepusculului. Când am deschis ochii, spuma dispăruse. Copitele erau doar copite obișnuite, iar orașul neschimbat. Animalele se scurgeau, asemenea unui râu, pe străzile pavate, întortocheate. Nu le conducea nimeni. Nu era nici un animal în frunte. Înaintau cu privirile plecate, într-o tăcere desăvârșită. Grebenelele tremurau ușor. Amintirea intimă ce le lega, de altfel indestructibilă, era greu de perceput cu ochiul liber. Au coborât dinspre nord, au trecut podul vechi spre malul de sud și acolo s-au întâlnit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
care nu poate fi numit anotimp. Nu-i nici toamnă, nici iarnă. Animalele își pierd treptat strălucirea blănii, nuanța de auriu dispare și un alb spălăcit învăluie totul. Semn că iarna e aproape. Toate animalele din oraș stau cu capetele plecate și-și fac curaj s-o întâmpine. Nu numai ele. Absolut totul e gata să înfrunte anotimpul dur. Semnele iernii se lasă peste oraș ca o membrană invizibilă. Vuietul vântului, tremuratul frunzelor și al ierbii, tocurile care răsună pe piatra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și tranșează la nivelul cuvintelor cele mai adânci semnificații ale trăirilor românești; poetul remarcă în da-ul slavon și nu-ul latin deosebirile fundamentale de atitudine istorică: „Tu, deci, să știi că - acest slavon da, moale / L-am fost rostit plecați umili din șale. / În el e un trecut zăcut ca o lingoare, / Și rădăcina lui încă mă doare. // Dar tot mai fulgeră - Parâng - iarăși să știi / - Destin cu creștet sus ne-nfrânt de vitregii - / Străbunul nu, prin oarbele potrivnicii. Cu el
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
plecărilor masive din localitate (1.375 de persoane), număr care îl depășește cu mult pe cel al nou-veniților (258 de persoane). În tabelul 9 se pot observa valorile sporului migratoriu în cele cinci cartiere ale orașului. În Fetești-Gară, numărul celor plecați este net superior celorlalte cartiere (24,8‰). Acesta este cartierul cel mai nou și totodată cel mai dinamic din punct de vedere economic, și de aceea concentrează cea mai tânără populație a orașului. Acești tineri-adulți, cu vârste cuprinse între 20
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
urmat de Fetești-Oraș cu -3,1‰, acesta din urmă fiind cel mai vechi cartier al orașului, cu o populație în scădere din cauza migrației acesteia în principal spre Fetești-Gară. Sporul migratoriu la nivelul fiecărui cartier al orașului în 2002 Cartier Sosiți* Plecați* Spor migratoriu Fetești-Oraș 2,6 5,7 -3,1 Fetești-Gară 3,9 24,8 -20,9 Coloniști 0,9 7,3 -6,4 Vlașca 0,02 0,9 -0,88 Buliga 0,05 0,4 -0,35 * Proporții la 1
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în miliția națională ca praporgic, ajunge chiar aghiotant domnesc. A fost unul dintre membrii fondatori ai Societății Filarmonice (1833). Făcându-se ecoul nemulțumirii generale, el redactează în 1843 un memoriu prin care demasca abuzurile săvârșite de fanarioți (Neamului românesc, prea plecată plângere). Memoriul fiind considerat un act de instigare la revoluție, C.M. este destituit de Gheorghe Bibescu și îndepărtat din capitală. Va fi numit, totuși, judecător în ținutul Ialomiței. Prin 1847-1848 era judecător de instrucție și „cârmuitor” al județului. A fost
CIOCARDIA MATILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286250_a_287579]
-
de Satire politice alcătuită la 1884 de C.D. Aricescu. Dintre manuscrise rețin atenția două pamflete antimonarhice, îndreptate împotriva domnitorilor Gheorghe Bibescu și Barbu D. Știrbei: Adresa recunoscătoare la plecarea prințului Știrbei din Principat (datat Craiova, 1853) și Neamului românesc, prea plecată plângere, care îl așază pe între creatorii speciei la noi. El mânuiește un limbaj violent și sigur, traducând exact intensitatea indignării. Poseda arta dificilă a portretului moral, și mai ales o retorică flexibilă, cu treceri repezi de la ironia subtilă la
CIOCARDIA MATILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286250_a_287579]
-
manifesta altfel decât societatea în care ființează. Într-un cuvânt, rolul în europenizarea societății pe care-l are mass media este dependent de cadrul național și social (Schifirneț, 2007b). Un spațiu public virtual cum este internetul oferă șansa unor români plecați să-și exprime opinia dar să și promoveze valorile europene. Ca proces europenizarea se produce în contexte diferite de la țară la țară. Neîndoielnic în țările fondatoare a Uniunii Europene există un spirit comunitar puternic exprimat într-o sferă publică orientată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sociologică susține că numai la nivelul populației școlare din clasele V-VIII, la sfârșitul anului școlar 2006-2007, 16-18% (170.000) dintre elevii de gimnaziu aveau cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate. Aproximativ 35.000 au ambii părinți plecați, 55.000 au doar mama plecată, iar 80.000 au doar tatăl plecat în străinătate. Mai mult, aproximativ trei sferturi dintre elevii de gimnaziu au cel puțin un frate sau o soră (media este de 1,2 la nivelul întregului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
populației școlare din clasele V-VIII, la sfârșitul anului școlar 2006-2007, 16-18% (170.000) dintre elevii de gimnaziu aveau cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate. Aproximativ 35.000 au ambii părinți plecați, 55.000 au doar mama plecată, iar 80.000 au doar tatăl plecat în străinătate. Mai mult, aproximativ trei sferturi dintre elevii de gimnaziu au cel puțin un frate sau o soră (media este de 1,2 la nivelul întregului eșantion), ceea ce face ca numărul copiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Teleorman, Călărași, Giurgiu). Probabil, aici nu există încă un model al migrării suficient de bine cristalizat. Integrarea României în Uniunea Europeană duce la creșterea numărului familiilor care merg la muncă în străinătate fără copii. 34% dintre copiii care au ambii părinți plecați trăiesc fără părinți de cel puțin doi ani, iar 54% de mai puțin de un an. 65% dintre acești elevi se află în grija bunicilor, 24% sunt îngrijiți de mătuși sau unchi, iar restul de 11% de alte persoane (Ibidem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]