2,821 matches
-
Binevoiește, Venerabile, să predici doctrina. Există ființe cărora numai un colb ușor le întunecă ochii minții; acestea vor înțelege doctrina [...] Ridică te, Biruitorule! Străbate lumea, conducător al pelerinilor. Unii dintre ei te vor înțelege”. Buddha a răspuns cu generozitate acestei pledoarii. El a aruncat asupra lumii o privire de o clarviziune desăvârșită. A văzut ființe cărora numai un colb ușor le întuneca ochii minții și altele care aveau ochii acoperiți de un colb gros. A văzut ființe cu mintea vioaie și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
funcțional, se poate vorbi de o "națiune europeană" (J. Benda). Unitatea nu trebuie să însemne uniformizare, ca la tehnocrații sensibili numai la "mecanisme", ci un organism superior, în care națiunile să-și simtă solidaritatea continentală 38. Se pot aminti destule pledoarii în acest sens39. Ca și Soljenițin în cultura rusă, Alexandru Paleologu evocă necesitatea unui naționalism luminat, compatibil cu pluralismul și toleranța, în zona ex-sovietică. Pentru el, emergența naționalismelor în această zonă e un reflex defensiv la amorfismul produs în ultimii
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
care ne amintește statornica alianță dintre sabie și mătăuz („le sabre et le goupillon”, se spunea pe vremea afacerii Dreyfus)! Concluzia doamnei Murgescu Într-o pagină finală, care-și caută pretextul Într-o parabolă a lui Umberto Eco, este o pledoarie pentru pluralism și pentru onestitate. Cartea, chiar dacă traducerile, pe alocuri, mai lasă de dorit și deși sistemul de trimiteri În note nu cunoaște „op.cit.” sau „ibidem”, este un semn Îmbucurător că un număr de tineri intră În breaslă cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
izola în mod automat toată zona situată la vest de această linie, vom captura toate trupele inamice de pe cuprinsul ei, vom elibera întreaga Franță, care astfel ne va putea ajuta în mod atât pasiv, cât și activ" [2, pp. 380-381]. Pledoaria largă a lui Eisenhower pentru debarcarea în sudul Franței, care era inclusă în planul său strategic, fusese provocată de primul-ministru Churchill, care o minimaliza. Ritmul de urmărire a inamicului era afectat de dificultățile de aprovizionare. O statistică a efectivelor aliaților
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
efortul poetului trebuie îndreptat către asocierea contrastantă a cuvintelor, ale căror ciocniri „neașteptate” pot duce la efecte literare spectaculoase. După cum s-a remarcat însă (Mircea Martin), creația lui poetică, chiar și aceea ulterioară acestui studiu, este departe de a ilustra pledoaria teoretică a autorului. B. construiește, în Echinoxul nebunilor și alte povestiri (1967), un univers mitopoetic în care realul și imaginarul, obiectele concrete și fantasmele reveriei se împletesc într-o scriitură de mare densitate stilistică. Înscrise de cei mai mulți exegeți în cadrul literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
Capek, precum și din Franz Molnar (Molnár Ferenc) și Allan Laughton Martin. Fire nonconformistă, avidă de nou, trăind înfrigurarea experimentului menit să ducă la reformarea teatrului, S. poate fi considerat „primul regizor modern român” (Liviu Ciulei). Un regizor-animator febricitant, exploziv, inventiv. Pledoariile sale, marcate de teoriile lui Aleksei Tairov, Anton Giulio Bragaglia (pe care l-a și cunoscut), Gordon Craig (conceptul de „supramarionetă” al acestuia îl entuziasma), privilegiază, cu inflexiuni incisive vizând „corul babelor tradiționaliste”, regizorul creator, suveran în spațiul scenic. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
în lume și nu este alt Dumnezeu decât numai Unul.” (BVA) - ho theòs hežs estin afirmă același apostol în Gal 3,20, arătând că de-a lungul istoriei mântuirii s-au succedat diverse rânduieli, dar Dumnezeu este unul singur. - În pledoaria pentru unitatea creștinilor din Ef 4,6, afirmarea unicității lui Dumnezeu este argumentul care le încununează pe toate: „...o singură nădejde... un singur Domn, o singură credință, un singur botez, un singur Dumnezeu și Tata al tuturor...” (hežs theòs kaì
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
distincțiile dintre cele două concepte se Întemeiază fie pe obiectul manifestării (riturile sunt mai legate de sfera religiosului, ceremoniile de aceea a laicității), fie pe funcția manifestării (riturile implică și contestarea ordinii, ceremoniile sunt mai ales conservatoare). Cea mai cunoscută pledoarie pentru prima idee aparține antropologului englez Max Gluckman (1977), care susține că termenul ritual ar trebui să se refere la acele manifestări ce implică participarea unor puteri oculte, În timp ce ceremonie ar reprezenta o categorie mai adecvată pentru activitățile formale cu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
multe studii evidențiază alte și alte elemente care pot facilita pătrunderea spre acel "etimon spiritual" (Leo Spitzer) și estetic al marelui dramaturg. Florin Manolescu identifica în pătrunzătorul studiu Caragiale și Caragiale, Jocuri cu mai multe strategii, astfel de trăsături în pledoaria caragialiană pentru genurile minore, în interesul pentru tipologia și gustul publicului, în amestecul de stiluri, forme și registre, în predilecția pentru parodie, oximoron, supralicitare și ironie. La rândul său, Valentin Silvestru interpretează drept elemente de caragialeologie cinci motive ale operei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
adecvat "spiritul critic în Muntenia critica socială extremă"15, îndreptată însă exclusiv, în opinia sa, împotriva liberalismului. Supralicitarea importanței satirei și a sarcasmului în scrierile lui Caragiale, impusă apoi de mentalitatea realist-critică din perioada proletcultistă, s-a conjugat și cu pledoaria pentru preponderența unui comic "negru", absurd, ca substrat al comediilor și schițelor, așa cum vor demonstra în lucrări substanțiale B. Elvin, I. Constantinescu, Mircea Iorgulescu, dar și Valentin Silvestru, Al. Paleologu, Edgar Papu. Climatul social-politic de după cel de-al Doilea Război
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și tăvălit în mujdei, sarmale, borș, crap la proțap] să rămână ei cu trenul lor și noi cu Țara Moldovei!"166 dacă printr-o eroare tipografică ar avea în dreptul autorului numele lui Nenea Iancu, ar implica rezerve în privința interpretării ca pledoarie pentru conservarea tradiției cu riscul disprețuirii progresului și ar deveni suspect de camuflare a unui substrat ironic, responsabil de o viziune complet diferită asupra acestui soi de patriotism, perceptibil și ca manifestare a unei suficiențe păguboase și retrograde. Paradoxal, însă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Naratorul adoptă în aparență punctul de vedere comun, lăsându-și personajul să înfrunte cu amărăciune ostilitatea tuturor și trecând pe seama cititorului responsabilitatea restabilirii sau a relativizării adevărului și a recompensării prin unda de compasiune transmisă de umor. Focalizarea externă obiectivează pledoaria în cazul "sucelii" personajului, iar schimbarea de perspectivă, presupusă de procedeul ironiei, centrează imaginea unei lumi pe dos, față de care se profilează absurdul acestui personaj. Spre deosebire de Mitică prototipul lumii comune, caracterizat prin "deșteptăciune", adaptabilitate, abilitatea de a face compromisuri, Cănuță
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a resuscita formele prozei scurte, văzute ca spații ideale de experimentare a noilor strategii scripturale 170. În plus, autorii înșiși recunosc intenția de recuperare a modelului caragialian și pe această dimensiune a opțiunii pentru textul concentrat sau constituit din fragmente. Pledoaria pentru un astfel de gen se face prin recursul frecvent la tranșarea continuumului textual în fâșii de dimensiuni reduse, în bruiaoane și secvențe uneori doar vag relaționate, dar și prin explicita expunere teoretică a noului tip de discurs. În Știați
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
săvârși constant. Așa cum va proceda în dramaturgia de mai târziu când va asedia logica aristotelică prin ducerea la absurd a principiilor acesteia (Rinocerii, Cameleonul păstorului, etc.), subminarea edificiului criticii literare este realizată de tânărul Ionescu cu armele specifice acestei discipline: pledoaria impresionistă fie pentru, fie împotriva unei opere. Simultaneitatea tezelor pro și contra, propusă cu nonșalanță pentru romanul lui Mircea Eliade, transferă instantaneu actul critic în sfera bâlciului caragialesc al "moftului", al inconsecvenței și al derizoriului derivat din coincidența contrariilor. Și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
aceea romanul nu moare. Romanul reface mereu inventarul, nimeni nu-i reproșează că repetă o operațiune pe care au făcut-o până acum mii de scufundători. Ai reținut, Cella, că prin roman înțeleg toate despletirile narațiunii... chiar și fragmentul!10 Pledoaria vizează simultan și predilecția pentru fragment, firesc derivată din nevoia de fărâmițare pentru o cunoaștere a întregului prin parte, a "infinitului mare" prin "infinitul mic", în termenii lui Caragiale din Câteva păreri. Preferința pentru genul scurt și foarte scurt, de la
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Jocul anilor, București, 1967; Poarta viselor, București, 1967; Îngerii lui Rafael, București, 1969; Dincolo de ceasuri, București, 1972; Ideea de înfrunzire, București, 1976; Lumea culorilor, București, 1976; Invulnerabil cursul lumii, București, 1977; Idoli de zăpadă, București, 1981; Surâsul copilăriei, București, 1981; Pledoarie împotriva morții, București, 1983; Anotimpuri cu uimire, București, 1985; Treptele verii, București, 1985; O aripă călătoare, București, 1988; Fumul albastru, București, 1990; Cântec de ademenit copilăria, București, 1991; Întâmplări din colțul cu jucării, București, 1994; Sărbătoarea focului, Pitești,1997; Doi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285632_a_286961]
-
cum s-ar crede, pe platforma „protocronismului”. Cel mai adesea polemistul e animat de resentimente personale, de nemulțumirile scriitorului în fața criticii, acuzată, partizan și nedrept, de narcisism, de formalism, de subiectivitate, ori în fața unor colegi supraapreciați („oniriștii”). Actuale sunt doar pledoariile în favoarea lui G. Călinescu ori a lui Mihail Sadoveanu, care fuseseră acuzați, întrucâtva exagerat și fără înțelegere a circumstanțelor, de colaboraționism. SCRIERI: Amar, București, 1963; Pământul oțelului, București, 1964; Desen după natură, București, 1966; Dansul focului, I-II, București, 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
au fost leagăn 1? Ce argumente fac astăzi din această problemă una esențială? Contrar imaginii în care orașul și democrația apar spontan asociate, amintim că ideea guvernării orașului a fost mult timp legată doar în treacăt de democrație. În Franța, pledoariile în favoarea participării locuitorilor se banalizează abia prin anii 1960. Urmărind această tendință de a face din orașul ideal un sinonim al democrației, este frapant să constatăm cât de mult a fost experiența urbană separată de experiența politicii. Însă trebuie să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la legea care instituia săptămâna de muncă de 40 de ore (21 iunie 1936), legislația socială se inspira în primul rând din solidarism pentru a implanta germenii statului-providență de după cel de-al Doilea Război Mondial 37. Alături de socialismul municipal propriu-zis, pledoaria pentru intervenția comunală era adesea opera publiciștilor moderați, care vedeau în municipalizare o manieră de a consolida ordinea socială. Un partizan al planificării urbane, G. Hottenger nu omitea să-și exprime neîncrederea față de ceea ce numim socialism municipal. Dacă militează totuși
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
problema dreptului politic, prin căutarea privată a bunăstării"48. În strategiile lor de familializare a categoriilor sociale populare, filantropii se concentrau pe descoperirea rolului salvator al femeii gospodine. Teza centrală a celebrei anchete a lui Jules Simon, L'ouvrière, este pledoaria în favoarea necesității de a o readuce pe aceasta din fabrică la bucătărie, pentru a fi mama și soția care au lipsit atât de mult moralității muncitorești. Spre deosebire de uzinele-pension, care se dezvoltaseră, pe parcursul secolului al XIX-lea, pentru a primi tinerele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
încarnează în anii 1960 această căutare a unei mai mari eficiențe a acțiunii publice. Ea părea susceptibilă să combine armonios ameliorarea guvernării orașului cu evoluția moravurilor. Jacques Gottman, eminent sociolog al identificării problemelor urbane, evidenția aceste mize într-o vibrantă pledoarie: "Într-o societate de consum cum este aceasta a noastră, oamenii încep să se plictisească. Ei ar vrea mai multă aventură în viața lor cotidiană. Oferindu-le sarcina comună, extraordinară, pasionantă de a construi o nouă cetate ai cărei beneficiari
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
La 22 de ani, opțiunile lui merg spre arta rigorilor clasice. Pe urmele lui André Gide și Paul Valéry, el distinge în contemporaneitate o direcție neoclasică, regăsind experiența veacului al XVII-lea francez și, mai departe, pe cea a Antichității. Pledoaria pentru clasicism se relevă a fi o ofensivă împotriva romantismului, în siajul căruia se înscrie și o bună parte a artei moderne, „rătăcită” în divagație onirică, fantastică și baroc. B. este înclinat să vadă în poezia lui Mallarmé, în muzica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
explicând producerea unor atari incidente prin izolarea unor scriitori, în special a celor din vechea gardă, care nu se străduiesc să impună spiritul colectiv de muncă în secțiile pe care le conduc sau din care fac parte. Dar să citim pledoaria aceluia: „Aș fi vrut să-i scriu lui Ion Călugăru despre lucrurile pe care le voi înșira mai jos. Dar m-am întrebat: numai lui aș putea spune toate astea? Mi-am dat seama că aș putea să-i scriu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la comunicare și la mijloacele de comunicare. A fost realizat de specialiști în comunicare și are la bază o dublă fundamentare: expunerea doctrinară a viziunii creștine asupra comunicării și analiza formală a rolului comunicării în societatea umană. Se face o pledoarie pentru libertatea opiniei publice, propune o colaborare între cetățeni și guverne, menționând rolul pe care îl dețin guvernele în garantarea libertății cuvântului, liberei exprimări și a exercitării libere a religiei. Practic, prin aceste documente se creează cadrul legal, normele care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
le afirmă inițial prin înființarea societății studențești Datoria, al cărei scop era „contribuirea la ridicarea nivelului cultural al poporului”, apoi în primele articole publicate, sub pseudonimul C. Sorțescu, în august-septembrie 1893, în ziarul ieșean „Evenimentul”, intitulate Socialiștii și mișcarea națională. Pledoaria era continuată, în suplimentul literar al cotidianului „Adevărul”, cu „foiletonul social” în opt părți Din notițele unui observator ipocondric, iscălit Observator Ipocondric, și într-o suită de articole și note găzduite de săptămânalul „Evenimentul literar”, în 1894, semnate cu pseudonimele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]