2,753 matches
-
Duncan nota că în 1785 metoda Borda a fost adoptată pentru desemnarea membrilor Academiei Franceze de Științe. Ea a fost eliminată în 1801 de Napoleon, care intrase în Academie în 1797. În acest fel s-a revenit la folosirea regulii pluralității. footnote>. Demonstrând că aceste sisteme de vot dau rezultate diferite pornind de la aceleași profile de voturi, Borda subliniază importanța regulilor prin care alternativele sunt selectate, în ceea ce privește rezultatele obținute. La un an după apariția lucrării lui Borda, Condorcet publica Essai sur
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternativa care prezintă cea mai mică distanță Dodgson față de învingătorul Condorcet este învingător Dodgson ( dI ). [e.1.2.1*]: Fie o mulțime a alternativelor, și un grup G1. Luăm următorul profil al grupului P(G1): a) regula majorității b) regula pluralității alt operații rezultat c) regula Condorcet d) regula Borda e) regula Dodgson În acest caz nu există un învingător Condorcet, iar regula Condorcet produce aceeași mulțime maximală cu regula Borda și regula Dodgson, anume y. Diferența este că între x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Condorcet, iar regula Condorcet produce aceeași mulțime maximală cu regula Borda și regula Dodgson, anume y. Diferența este că între x și z regula Condorcet îl selectează pe z, iar regula Borda, pe x. Dintre x, y și z, regula pluralității însă produce ca învingător pe x, aceasta fiind o exemplificare a rezultatului prezentat de Borda în (1784) care demonstra că regula pluralității determină rezultate diferite de regula Borda. [e.1.2.2*]<footnote Exemplul îi aparține lui Condorcet [Condorcet, în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
z regula Condorcet îl selectează pe z, iar regula Borda, pe x. Dintre x, y și z, regula pluralității însă produce ca învingător pe x, aceasta fiind o exemplificare a rezultatului prezentat de Borda în (1784) care demonstra că regula pluralității determină rezultate diferite de regula Borda. [e.1.2.2*]<footnote Exemplul îi aparține lui Condorcet [Condorcet, în Miroiu, 2006, pp. 173-175]. footnote>: Fie o mulțime a alternativelor, și un grup G2. Luăm următorul profil al grupului. a) regula majorității
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
diferite de regula Borda. [e.1.2.2*]<footnote Exemplul îi aparține lui Condorcet [Condorcet, în Miroiu, 2006, pp. 173-175]. footnote>: Fie o mulțime a alternativelor, și un grup G2. Luăm următorul profil al grupului. a) regula majorității b) regula pluralității c) regula Condorcet d) regula Borda e) regula Dodgson În acest caz, există un învingător Condorcet. Prin definiție, regula Condorcet produce o mulțime de alegere identică învingătorului Condorcet. La fel, prin definiție, învingătorul Dodgson este identic cu învingătorul Condorcet. Regula
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de alegere identică învingătorului Condorcet. La fel, prin definiție, învingătorul Dodgson este identic cu învingătorul Condorcet. Regula Borda însă dă un rezultat diferit<footnote Aceasta este o exemplificare a analizei făcută de Condorcet în (1792). footnote>. În acest caz, regula pluralității dă un rezultat identic cu regula Borda (în ceea ce privește câștigătorul), dar diferit de învingătorul Condorcet, Dodgson și regula Condorcet. 1.3.* Teorema generală de posibilitate Arrow<footnote Versiunea demonstrației teoremei lui Arrow, prezentată aici, este asemănătoare celei formulate de Sen în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
problemă ca și în cazul drepturilor inalienabile - condiția de nonimpunere nu este satisfăcută). footnote>. Un alt tip de reguli de decizie socială, care nu sunt Pareto inclusive, este reprezentat de unele reguli poziționale. În (1998), Saari argumenta faptul că regula pluralității ar fi eliminată de condiția Pareto slabă. Această regulă acordă un punct alternativei de pe primul loc și nici unul tuturor celorlalte. Problema constă însă în faptul că, deși poate reflecta preferința unanimă pentru prima poziție, nu o poate reflecta pe cea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
regulă acordă un punct alternativei de pe primul loc și nici unul tuturor celorlalte. Problema constă însă în faptul că, deși poate reflecta preferința unanimă pentru prima poziție, nu o poate reflecta pe cea pentru celelalte poziții. În termenii lui Saari: „regula pluralității este exclusă, spre exemplu, deoarece (ierarhizează) a(bc) pentru un profil unanim abc<footnote Unde a(bc) se citește a preferat lui b și c, și b indiferent lui c, iar abc se citește „a preferat lui b și lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
b și c, și b indiferent lui c, iar abc se citește „a preferat lui b și lui c, b preferat lui c”. footnote>, eșuând a reflecta în preferința socială preferința unanimă bc.” [Saari, 1998, p. 241]. Metaforic formulat, regula pluralității poartă ochelari care permit, exclusiv, vederea celei dintâi poziții dintr-o ierarhie. În privința celorlalte poziții (locurile 2 și 3 în exemplul lui Saari), deși preferința este unanimă, aceasta nu este reflectată în preferința socială. Acesta este un nou sens în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Transilvania au ales soluția lui ori/ori: Transilvania urma să fie ori românească ori maghiară. Ungurii gîndeau în același mod, avînd toată autoritatea statului și birocrația de partea lor. La urma urmei, în regiunea aceasta nu prea era loc pentru pluralitatea etnică. Așa că atunci cînd și-a făcut Iorga apariția pe scena politică românească, aproape jumătate din poporul român trăia sub dominație străină și nu o ducea prea bine. Iorga și naționaliștii se refereau la România independentă cu numele de "România
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Geraldino, op. cit., p. 21. footnote>. Sintagma „managementul resurselor umane” a fost folosită pentru prima oară de către Springer, un economist, pentru a desemna în termeni contabili costul folosirii oamenilor. „Analiza cuvintelor care compun această expresie este, de asemenea, generatoare a unei pluralități de sensuri care pot să le fie atribuite. Primele două cuvinte (management și resurse) se referă la dimensiuni sistematice și instrumentale, în timp ce adjectivul «umane» poate fi raportat la dimensiuni mai afective sugerate prin definirea sa «sensibilitate, compasiune, înțelegere» (...) managementul resurselor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în utila lecție morală pe oare le furnizează. Altă problemă importantă este aceea de a ști dacă literatura are o singură funcție sau mai multe funcții. În cartea sa Primer for Critics (Abecedar pentru critici) Boas enumera, cu satisfacție, o pluralitate de funcții ale literaturii și de tipuri corespunzătoare de critică ; iar la sfârșitul lucrării The Use of Poetry and the Use of Criticism (Utilitatea poeziei și utilitatea criticii) T. S. Eliot insistă cu tristețe sau, cel puțin, cu un ton
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
creative permit sesizarea tendințelor ce apar În dinamica piețelor de Încălțăminte și a fenomenelor psihosociale cu implicații la nivel economic, ca urmare a afirmării și derulării lor. Sensibilitatea la probleme și promovarea strategiilor primare ale creativității: provocarea, Învăluirea, depășirea granițelor, pluralitatea perspectivelor și a privirilor potențiale, contrafactualitatea și capturarea, trebuie să devină din abilități competențe și capabilități care să susțină atitudinile creative ale managerului În observarea, controlul, influențarea și modelarea comportamentului consumatorului. Relațiile dintre atitudini și celelalte dimensiuni ale personalității Dezvoltarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
avut În vedere În delimitarea tendințelor generate În contextele socio economice și culturale date, manifeste În modă, motivație, decizie de cumpărare, etc. Atât fenomenul personalizării cât și cel al formalizării distinctive atenționează managerii În necesitatea promovării strategiilor primare ale creativității: pluralitatea perspectivelor și a privirilor potențiale, contrafactualitatea, provocarea, depășirea granițelor, Învăluirea și capturarea (vezi M. Caluschi, Curs creativitate). Efectele Mirabilis și Medici și competența interculturală - tendințe În dinamica piețelor textile Persoanele implicate În diagnoza dinamicii piețelor și conturarea tendințelor de evoluție
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
probleme să constituie o caracteristică de prim rang. Un manager priceput al domeniului va promova În aceste funcții așa numite „persoane mustăți de pisică”, adică specialiști care și au format din strategiile primare ale creativității (provocarea, Învăluirea, depășirea granițelor, capturarea, pluralitatea perspectivelor și contrafactualitatea) și metodele și strategiile inventicii un al șaselea simț devenind un veritabil sesizor și celulă foto umană, scaner al cerințelor născânde percepute În dinamica pieței. Așa cum dacă unei pisici i se taie mustățile sau le pierde Într-
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În utilizarea limbajului și În comunicare. Considerăm că, prin dezvoltarea componentelor intelectuale ale creativității, fluență și flexibilitate În comunicarea directă se antrenează și claritatea, transformându-se În competență În comunicare. Formularea și reformularea problemelor, definirea și redefinirea conceptelor dintr-o pluralitate de perspective utlizând strategiile primare ale creativității ne susțin În dezvoltarea acestei abilități. 5. (E) Factorul E, din modelul SPACE, reprezintă empatia. Din perspectiva autorului, empatia este un sentiment Împărtăși de două persoane. El trece de la Înțelegerea empatiei ca abilitate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportament pune accent pe ceea ce noi am numit gândire contrafactuală sau contrafactualitatea ca strategie primară a creativității. El poate fi atins prin atru procedee, susțin autorii: reexprimarea - găsirea unor modalități alternative de a descrie sau de a trăi problema (strategia pluralitatea perspectivelor); raportarea la alte lumi - găsirea unor probleme sau a unui beneficiu alternativ dar similar Într-un alt domeniude activitate (strategia depășirii granițelor); revoluția - identificarea regulilor și a presupozițiilor, iar apoi contestarea lor deliberată; randomizarea legăturilor - stabilirea unei conexiuni intenționate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atitudinea consumatorului și să valorifice strategii ale creativității cu impact puternic asupra dinamicii piețelor. Prezentăm câteva din strategiile În care ne-am dezvoltat contribuțiile, strategii care valorifică tendințe generate de trebuințe vitale și structuri de personalitate ale consumatorilor. I. Strategia pluralitatea perspectivelor și privirilor potențiale atrage atenția specialiștilor că omul observator al mediului natural În care a apărut și evoluat este singura ființă care poate percepe realitatea, mediul extern și intern dintr-o pluralitate a perspectivelor și printr-o pluralitate a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
structuri de personalitate ale consumatorilor. I. Strategia pluralitatea perspectivelor și privirilor potențiale atrage atenția specialiștilor că omul observator al mediului natural În care a apărut și evoluat este singura ființă care poate percepe realitatea, mediul extern și intern dintr-o pluralitate a perspectivelor și printr-o pluralitate a privirilor potențiale. Această pluralitate a privirilor potențiale este dată prin analogie cu modurile de a vedea și percepe mediul cu care natura Însăși a dotat viețuitoarele. Omul este capabil să Înțeleagă și să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Strategia pluralitatea perspectivelor și privirilor potențiale atrage atenția specialiștilor că omul observator al mediului natural În care a apărut și evoluat este singura ființă care poate percepe realitatea, mediul extern și intern dintr-o pluralitate a perspectivelor și printr-o pluralitate a privirilor potențiale. Această pluralitate a privirilor potențiale este dată prin analogie cu modurile de a vedea și percepe mediul cu care natura Însăși a dotat viețuitoarele. Omul este capabil să Înțeleagă și să Își Însușească prin capacitățile intelectuale, empatice
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
potențiale atrage atenția specialiștilor că omul observator al mediului natural În care a apărut și evoluat este singura ființă care poate percepe realitatea, mediul extern și intern dintr-o pluralitate a perspectivelor și printr-o pluralitate a privirilor potențiale. Această pluralitate a privirilor potențiale este dată prin analogie cu modurile de a vedea și percepe mediul cu care natura Însăși a dotat viețuitoarele. Omul este capabil să Înțeleagă și să Își Însușească prin capacitățile intelectuale, empatice și creative aceste moduri de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
clienților. Strategiile primare ale creativității sunt folosite frecvent și intesiv amintind strategia provocării promovată prin reclamă sub diferite forme prin mass-media sau afișaje sau direct ciocănind la ușa posibililor cumpărători, la telefon sau invitându-i sa cumpere pe Internet. Strategia pluralității perspectivelor În abordarea produselor, a pluralității oportunităților pe care le oferă produsele lor este frecvent utilizată În relația cu clienții. În provocarea și atragerea atenției cliențiilor este utilizată strategia contrafactualității etc. Strategia Învăluirii, a „curtării” clienților o Întâlnim În facilitățile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
folosite frecvent și intesiv amintind strategia provocării promovată prin reclamă sub diferite forme prin mass-media sau afișaje sau direct ciocănind la ușa posibililor cumpărători, la telefon sau invitându-i sa cumpere pe Internet. Strategia pluralității perspectivelor În abordarea produselor, a pluralității oportunităților pe care le oferă produsele lor este frecvent utilizată În relația cu clienții. În provocarea și atragerea atenției cliențiilor este utilizată strategia contrafactualității etc. Strategia Învăluirii, a „curtării” clienților o Întâlnim În facilitățile oferite care atrag și implică: prețuri
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la baza opțiunii, nu conține măsurile concrete, în orizonturi de timp specificate și responsabilități. Un nou concept a ocupat un loc important în paradigma dezvoltări sociale: planul de acțiune. Planul de acțiune reprezintă o operaționalizare a strategiei prin formularea unei pluralități de obiective/subobiective care, împreună, să ducă la atingerea obiectivului global, stabilirea fazelor de acțiune, a termenelor de realizare și a responsabilităților. Subobiectivele sunt întinse pe perioade de timp, cu ținte intermediare. Exemple: Strategia antisărăcie adoptată în 1998 de Comisia
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
adulților sau la deschiderea către educația interculturală. Ca fenomen antropologic complex, educația este un proces asemănător cu alte procese, cum ar fi munca, jocul, schimbul economic, sacrul, cotidianul, personalitatea etc. Această complexitate evidentă și indiscutabilă a fenomenului educație determină o pluralitate a modalităților de abordare. În fapt, educația este cercetată de o diversitate de discipline teoretice sau aplicative, fiecare procedînd din punctul său de vedere, utilizînd propriile teorii, propriul aparat conceptual, urmărind propriile obiective și punînd în operă, pe lîngă universaliile
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]