2,948 matches
-
formă circulară(tholos), și acoperite cu cupole. Diametrul bazei circulare este de 15 metri iar înălțimea deasemenea. Cupolele sunt construite din blocuri de piatră fasonate așezate în cercul concentrice și în retrageri succesive, fără mortar. Aceste morminte ascund obiecte de podoabă, măști mortuare, scuturi și arme ceea ce duce la concluzia că luptătorii erau înmormântați cu întregul echipament militar, exemple de morminte regale sunt:Mormintele regale de la Micene(Mormântul lui Atreu).În comparație cu cretanii, foarte buni ecramniști, micenienii se evidențiază prin faptul că
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
aceasta toate sunt îmbrăcate în veșminte bogate. Față de băieți, reprezentarea fetelor se face în poziții și atitudini mult mai variate, punând în evidență ideea de mișcare. Mâinile sunt reprezentate depărtate de corp, mimând mișcarea brațelor. Există o grijă pentru detalii, podoabe, bijuterii sau aranjarea părului. Pentru accentuarea detaliilor este folosită policromia(buze, ochi, păr, bijuterii). Și statuile reprezentând fete ca și cele ce reprezintă băieții au același surâs arhaic, dar expresiile chipurilor sunt mai variate, sugerând veselia, ironia etc.. Evoluția sculpturii
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
illorum, ibat]”" (adică "„† Iar Iisus, trecând prin mijlocul lor, mergea”") — versetul 4:30 din Evanghelia lui Luca. Concluzia asupra inventarului acestui mormânt, așa cum o expune istoricul Constantin C. Giurescu, este că "„voievodul de la Argeș, așa cum ni-l arată veșmintele și podoabele sale, putea sta alături de cei mai străluciți monarhi ai Europei contemporane. N-a fost atunci, în veacul al XIV-lea, la curtea voievozilor noștri, o viață umilă, modestă, de țărani păstori și plugari, așa cum s-a crezut, plecându-se de la
Mormântul princiar din Biserica Domnească, Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/309849_a_311178]
-
scoase în evidență prin marcarea lor cu ajutorul unei dungi colorate în nuanțe de roșu, galben și verde. Pe peretele nordic al absidei, deși fragmentar, poate fi deslușită o inscripție. Aceasta indica numele pictorului și data când biserica și-a căpătat podoaba pictată. Se disting astfel următoarele: "" ... în anul 189... Dionisius Iuga cant. et zograv de Niculea ..."". Din păcate nu se păstrează data exactă când a fost realizată pictura sau alte informații, dar trebuie amintit faptul că același zugrav a pictat biserici
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
degradate într-o proporție majoră, așa încât înlocuirea lor nu putea fi evitată. Restaurarea picturii a adus mari beneficii definirii valorilor culturale ale acestui ansamblu. Nu există nicăieri în biserică, o inscripție care să aducă numele celui care a trudit la podoaba zugrăvită. În altar, pe peretele ce-l desparte de naos, se poate citi o însemnare zugrăvită cu negru, referitoare la pictura din acel loc: “Acest sfânt oltari au plătit popa Nicolae și cu soția dumnealui Tudora, anu 1783 august 8
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
Sfinției sale luminatului și pria Osfințitului D(o)mnului d(o)mn episcop al Făgărașului Ioani Bobe nemeș de Kápólnok Mónostór dintru acest vidic al Chiuvarului și supt ocîrmuiria a cinstitului protopop de la Ciocmani Mezei Lupp. Iară cu zugrăvitura și cu podoaba ce să viade peste tot dinlăuntru, afară de douo cinstite icoane ce sunt î(n) oltariu pe pristol și cealaltă pe fruntariul oltariului dinainte:/ sau gătit î(n)) anii d(o)mnului 1832 și 1833 cu strădania, cu lucrul și ajutoriui
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
de decor (soare, semilună, clopoței) mărturisind o preluare barocă, de extracție populară, din vremea ortodoxiei. Acestea sunt produsul mâinilor unor fauri locali, între care trebuie menționat bătrânul Mihai „Căuaciul”, care trăia în sat. La o valoare artistică inegalabilă se ridică podoaba interioară, atât cea din lemn sculptat, cât și pictura și icoanele. Ele au fost făurite, în mare parte, de zugravul Lazăr Toacaci din Piroșa. Deși pisania de deasupra ușii de intrare în naos precizează că totul a fost terminat la
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
atins nivelul cel mai înalt în perioada sec. I î.Hr - sec. I d.Hr. În arheologie, termenul de cultură se referă atât la aspectele vieții materiale, cât și la cele spirituale, în totalitatea lor, studiind: așezările, locuințele, uneltele, armele, ceramica, podoabele, riturile funerare, ritualurile religioase, manifestările artistice. Scriitorul antic Dio Chrysostom spunea: "geții sunt mai înțelepți decât aproape toți barbarii și mai, asemenea romanilor. Teoria cea mai plauzibilă asupra etimologiei numelui de „daci” este aceea prin care „daci” este pus în legătură cu
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
grecii. Pământul Daciei era foarte bogat în minereuri. Meșterii geto-daci lucrau fierul și arama, argintul și aurul. Reducând minereul de cupru la o temperatură de 1085°C și amestecându-l cu cositor obțineau bronzul din care făceau felurite unelte și podoabe. Exploatau aurul nu numai din aflorismente (locurile unde, prin eroziune, roca auriferă apare la suprafață), ci și din nisipul aurifer al râurilor de munte. O mare dezvoltare luase prelucrarea fierului; metalurgia fierului a început pe teritoriul României către anul 800
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
și curbate, pumnale, scuturi, vârfuri de sulițe, etc. Apoi, diferite alte articole: lanțuri, compase, sule, cârlige de undițe, foarfeci, lame de brici, frigări mari (cu suporturile respective) cu doi sau mai mulți dinți, cuțite, etc. Din fier se confecționau și podoabe sau accesorii pentru îmbrăcăminte (catarame, paftale, nasturi, fibule, brățări, etc.). Dar podoabele erau mai ales din argint. În atelierele argintarilor daci (în care s-au descoperit și uneltele meșterilor: nicovale mici, dălți, pile, ciocănașe) se lucrau coliere, brățări, inele, fibule
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
lanțuri, compase, sule, cârlige de undițe, foarfeci, lame de brici, frigări mari (cu suporturile respective) cu doi sau mai mulți dinți, cuțite, etc. Din fier se confecționau și podoabe sau accesorii pentru îmbrăcăminte (catarame, paftale, nasturi, fibule, brățări, etc.). Dar podoabele erau mai ales din argint. În atelierele argintarilor daci (în care s-au descoperit și uneltele meșterilor: nicovale mici, dălți, pile, ciocănașe) se lucrau coliere, brățări, inele, fibule, broșe, catarame; de asemenea, piese de harnașament. Existau adevărate centre meșteșugărești, grupând
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
atelier de orfevrărie; dar existau și meșteri argintari ambulanți, care se stabileau temporar în diferite localități mai mici. Măiestria lor se arăta în piese lucrate cu o fantezie și deosebită finețe: se cunosc încă din secolele IV și III î.e.n. podoabe reproducând prin tehnica ciocănitului imagini de ființe umane și animale, motive scito-iraniene vegetale sau fantastice, brățări spiralice, lanțuri ornamentale obținute prin împletire de fibre sau îmbinări de inele, palmete și capete de animale stilizate, brățări cu capete de șarpe de
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Abia după cucerirea Daciei de către romani, adică în a. 106 e. n., pe aceste locuri starea de lucruri s-a schimbat. S-a format o nouă așezare umană. Sedentari devenind, locuitorii ei lucrau ogoarele, creșteau vite, confecționau diferite lucruri pentru gospodărie. Podoabele și hainele le aduceau din orașele imperiului. Casele și le făceau mai spațioase, din lemn, nuiele și lut, le acopereau cu stuf. Pe lîngă case mai construiau și diferite anexe, săpau gropi pentru depozitarea produselor agricole. Dar nici această așezare
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
Buzdugeni număra 65 de gospodării țărănești și nici o gospodărie boierească Aici trăiau 386 de oameni (189 de bărbați si 197 de femei) Satul avea școală primară, iar enoriașii frecventau bise¬rica din satul vecin, pentru care în 1903 au cumpărat podoabe și lucruri scumpe Anastasia Chisea, Gheorghe Bîrliba, Gheorghe Furtună, Gheorghe Fală, Andronia Rusu. Impozitul pentru școală era achitat regulat Astfel între anii 1901-1913 sătenii au plătit anual câte 22 ruble, deși copiii lor făceau carte în satele Burlănești și Viișoara
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
numai că acesta din urmă are mai multe nuanțe de culori. Țările unde s-a găsit onix în cantități mai însemnate sunt: În lumea antică a fost exploatat în Africa de nord carneolul, fiind folosit de romani ca obiecte de podoabă inele, medalioane. În perioda mai târzie a împăraților romani exploatarea perlelor de carneol (karneol) s-au extins și în zona nordică alpină Elveția de azi.In Evul mediu mineralul era folosit ca "piatră tămăduitoare" a bolilor având un efect pozitiv
Onix () [Corola-website/Science/306134_a_307463]
-
la toate curțile europene și, în continuare, în afara acestora. Din fericire, onixul era o piatră care se putea cumpăra la un preț relativ accesibil, așa ca în scurtă vreme mii de persoane s-au putut mândri că posedă bijuterii sau podoabe asemănătoare celor ale capetelor încoronate. în Europa, faima nefastă a onixului a fost definitiv destrămată. Culoarea neagră închisă a onixului l-a făcut să devină o piatră semiprețioasă apreciată ca inele, medalioane sau alte obiecte de podoabă mai ales când
Onix () [Corola-website/Science/306134_a_307463]
-
posedă bijuterii sau podoabe asemănătoare celor ale capetelor încoronate. în Europa, faima nefastă a onixului a fost definitiv destrămată. Culoarea neagră închisă a onixului l-a făcut să devină o piatră semiprețioasă apreciată ca inele, medalioane sau alte obiecte de podoabă mai ales când se purta doliu. Pe motivul cerințelor mari mineralul fiind rar întâlnit în natură, a apărut posibilitatea de a fabrica imitații de onix din agat poros (care absorbea coloranții) sau din calcedon cenușiu ținut într-o baie de
Onix () [Corola-website/Science/306134_a_307463]
-
boală, depresiune sufletească cauzat de pierderea ființei iubite.<br>Acest proces a fost de unii împărțit în mai multe faze: Europa Continentală În Europa Continentală există obiceiul ca aparținătorii apropiați celor răposați să poarte haine decente, de culoare neagră fără podoabe. Acest obicei își are originile în timpul Imperiului Roman când în perioada doliului romanii purtau niște veșminte din lână de culoare închisă numite "pulla". Din timpul Evului Mediu și al Renașterii există obiceiul de a purta doliu nu doar pentru cei
Doliu () [Corola-website/Science/306136_a_307465]
-
din 1990 revine la Institutul de Istoria Artei. Istoriograf, eseist, istoric de artă, estetician, traducător. Profesor doctor docent. Din 1980, membru al Uniunii Scriitorilor. S-a ocupat de aproape toate aspectele culturii și istoriei lumii greco-romane: numismatică, epigrafie, gliptică, sticlărie, podoabe, monede, toreutică, statuete de bronz și de teracotă, fildeșuri (arte miniaturale), istoria artei antice, filosofie. În mai 1976 s-a căsătorit cu Viorica (n. Nedelcovici) n. pe 16 aprilie 1938, la Brașov. Licențiată a Facultății de Filologie a Universității din
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
și fauna densă) către vestul Africii datorită schimbării climatice. În Regatul Vechi al Egiptului, locuitorii construiau megastructuri funerare piramidale dedicate conducătorilor (faraoni) ce se considerau "divinități pământene" ce se considerau diferiti de restul maselor. Sunt dezvoltate metalurgia bronzului, meșteșugul sticlei, podoabelor și bijuteriilor din diferite metale prețioase importate din zone îndepărtate. În Europa neolitică, locuitorii construiau megastructuri megalitice circulare dedicate ceremoniilor religioase, iar pe insula Creta, Civilizația Minoică devenea primul centru de putere mediteranean, în vreme ce în Grecia se dezvoltau culturile heladice
Mileniul al III-lea î.Hr. () [Corola-website/Science/305557_a_306886]
-
tătară veche era limba oficială a cancelarie hanatului. Se mai vorbeau deasemenea limbile ciuvașă, protobulgară, mari, mordvină și probabil și cea bașkiră. Artizanii și meșteșugarii orașlor produceau vase din lut, obiecte din lemn și metal, piele, armuri, unelte agricole și podoabe. Cele mai importante orașe erau Qazan, Arça, Cükätaw, Qașan, Çallı, Alat și Cöri. Negustorii hanatului făceau comerț cu popoarele din Asia Centrală, Caucaz și Rusia. În secolul al XVI-lea, Rusia a devenit principalul partener comercial al Kazanulu. Proprietatea asupra pământului
Hanatul Kazanului () [Corola-website/Science/305698_a_307027]
-
în luptele navale de odinioară.Petrolul era folosit și în medicina veche fiind vândut ca "leac miraculos universal". Țițeiul era cunoscut pe teritoriul României încă din secolul I î.Hr., de când datează obiectele descoperite în cadrul cetății dacice de la Poiana (Nicorești, Galați): podoabe din smoală întărită și acoperită cu un strat subțire de argint. De altfel, prima rafinărie de petrol din lume a fost construită în România, în 1856, la periferia orașului Ploiești, (în partea de sud-est, în drum spre localitatea Râfov, la
Petrol () [Corola-website/Science/305702_a_307031]
-
arabe. MTT se poate achiziționa de la Banca Națională a Austriei și de la alte bănci, precum și de la agenți economici autorizați pentru operațiuni cu metale prețioase, la prețul zilei pentru argint. Datorită frumuseții sale MTT a fost folosit și ca obiect de podoabă, accesoriu al costumului popular, din Balcani până în Africa Orientală. Pe teritoriul românesc, salbele de taleri erau frecvente mai ales în Transilvania, Banat și Bucovina.
Talerul Maria Terezia () [Corola-website/Science/306406_a_307735]
-
s-ajungi slugă la căi albi și stăpân femeie s-aibi!“. Acțiunea se petrece într-o „tabăra leșeasca la marginile țării muscălești“, iar Răzvan este un viteaz luptător în armată leșeasca, „Ostașul cel mai de frunte, bărbatul cel mai vestit,/ Podoaba taberei noastre, un luceafăr, o minune!“. Foștii tovarăși de haiducie ai lui Răzvan, Vulpoi și Razasul, îl urmaseră la Ieși, dar regretă că au părăsit „țară și codrul blagoslovit“, mai ales că acum Răzvan este sub puterea și influența nefasta
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
Istoria locurilor și a populație autohtone se pierde în negura timpurilor, reconstrucția istoriei realizându-se prin descoperiri arheologice ale urmelor păstrate până în zilele noastre. Desfășurate în diverse etape, săpăturile arheologice au scos la iveală o multitudine variată de vestigii (arme, podoabe, unelte) încă din neolitic, astfel încât tabloul conturat de acestea prezintă actualul teritoriu al județului Mureș ca pe o arie de populare timpurie, încă din primele faze ale civilizației, din epoca orânduirii comunei primitive. Cercetările arheologice au scos la iveală elemente
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]