3,622 matches
-
și suspiciunile au continuat și după război, mai ales în cadrul noii Alianțe NATO apărută în 1949. În două decenii după război, Franța s-a refăcut economic și militar, devenind una din cele cinci puteri nucleare ale lumii. În aceiași ani postbelici, America devenise liderul incontestabil al lumii occidentale. Teritoriul său nu cunoscuse războiul, economia sa domina lumea, moneda sa devenise mijloc de plată universal și avea, încă din 1945, arma nucleară. Anglia era slăbită, imperiul său colonial se destrăma, iar Germania
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
demersului nostru vom face o prezentare sintetică asupra doctrinelor și teoriilor pedagogice înregistrate în spațiul intra și extracarpatic românesc de până la 1918, apoi prezentarea schițată a operei și ideilor pedagogice ale celor mai cunoscuți pedagogi români din perioada interbelică și postbelică, precum și legislația aferentă reformării învățământului românesc dintre cele două războaie mondiale. În Vechiul Regat, în preajma Unirii Mari și în deceniile următoare, continuatorii operei pedagogice a ardelenilor I. Popescu și V. Petri au fost Vasile Borgovan (1853-1923), Ștefan Velovan (1852-1932), Petru
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogie a Universității din Cernăuți, până în 1940, după care va profesa la instituția academică similară din București. Narly este părintele-fondator al unei prestigioase Reviste de pedagogie în care va publica numeroase studii și articole în întreaga perioadă interbelică și imediat postbelică. Lucrările de pedagogie de referință ale lui Narly pot fi redate cronologic astfel: Pedagogia socială și personalitatea (1928), Opera pedagogică a profesorului I. Găvănescul (1929), Tolstoi educator (1929), Patru mari educatori (1933), Istoria pedagogiei, vol. I (1935), Pedagogia lui Immanuel
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
planetar: obligativitatea învățământului de 8-9-10 ani în tot mai multe state ale lumii; diversificarea structurală a sistemelor de educație; actualizarea permanentă a curriculei; perfecționarea tehnicilor de instruire; apariția și manifestarea ,,noilor educații” etc. Desfășurarea pe baze științifice a actului educațional postbelic nu se putea opera în afara unor cercetări psihologice sistematice în domeniul educației, dar mai ales al instrucției propriu-zise. Astfel de cercetări, mai ales cele promovate în actul învățării, au cunoscut o amploare fără precedent în ultimele decenii ale secolului trecut
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
umane și materiale comunității de pe axa depresiunii Branului. Familia noastră a suferit două pierderi umane și a fost frustrată de multe animale, ca să nu punem la socoteală toate daunele lăsate de ocupanți. Acestea, însă, au însemnat mai puțin decât perioada postbelică, mai ales a anilor 1948-1960, când viața economică a satului a cunoscut cea mai sinistră decădere, datorită impozitelor (cotelor, cum erau numite) înrobitoare, secetei distrugătoare, și, mai ales, a deteriorării la maximum a relațiilor interumane. "Cotele" erau sinistre, crescătorului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
doi militari. La aceeași vârstă constatam "amabilitatea ocupanților" și faptul că poți să-ți pierzi viața la bunul plac al celui ce are mai multă putere, datorită armelor. Drumul Carului era implicat în evenimentele pe care le traversa Țara. Perioada postbelică a adus României tragediile sociale și economice binecunoscute. Cu toate acestea, colectivizarea agriculturii nu a putut atinge regiunile montane, unde productivitatea pământului este foarte scăzută, iar zootehnia, singura care ar fi putut justifica o comunizare, ar fi implicat cheltuieli, investiții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
unui mesaj legat de cetățenie, națiune și democrație; 3. apariția unui preambul este de natură să permită, mult mai clar și mai apăsat, marcarea importanței pe care o deține demnitatea umană în cadrul constituției noastre. Demnitatea umană, valoarea comună patrimoniului constituțional postbelic, este acel pilon în jurul căruia se articulează o viziune despre om înțeles ca personalitate dotată cu drepturi și libertăți pe care statul este obligat să le respecte, ca fiind inalienabile. Accentul pus pe demnitatea umană este esențial în ordinea modernizării
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Constituirea statelor naționale europene este indisolubil legată, deci, de un proces echivalent de excludere a minorităților, iar aceste practici sunt înglobate în semnificația cuvântului național. Recunoașterea acestui bagaj pe care îl are acest cuvânt a determinat ca în elaborarea constituțiilor postbelice ale statelor europene să se renunțe la această precizare. În această notă comparativă, aș sugera că nu se mai justifică, astăzi, inserarea în Constituție a caracterului național. Menținerea lui nu ar constitui decât un vehicul politic în jurul căruia să se
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
consens politic pe un proiect național de organizare administrativ-teritorială. 3. România comunistă (1947-1989) Circumstanțele încheierii celui de-al Doilea Război Mondial și ale conturării blocurilor ideologico-politico-militare (comunist și democrat) ale Europei s-au repercutat și asupra organizării administrative a României postbelice. Spre deosebire de etapa istorică anterioară, în acest sistem și-au făcut apariția forme de organizare străine tradiției românești, precum regiunile și raioanele, create din motive politico-ideologice (înlocuirea vechii administrații și exercitarea unui control sporit asupra teritoriului) și economice (în vederea realizării colectivizării
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
căror conducere era asigurată de persoane numite de către monarh. A fost o organizare teritorial-administrativă centralizată, specifică regimurilor totalitare și perioadelor de criză. Consecințele aceastei reforme au durat doar doi ani, când se revine la județe ca unități administrative. În perioada postbelică, prin Legea nr. 5 din 1950, sunt desființate județele și plășile și se instituie un sistem administrativ cu 28 de regiuni compuse din raioane, orașe și comune, după model sovietic. Prin Constituția din 1952 este redus numărul regiunilor la 18
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
atunci când spune că "drepturile naturale ale omului (...) sunt libertatea, egalitatea, siguranța, proprietatea, protecția socială și rezistența la oprimare"7. Alăturarea drepturilor pozitive/ afirmative celor negative într-un document de maximă importanță se va realiza în secolul XX, când, în condițiile postbelice și la presiunea Uniunii Sovietice, Adunarea Generală a ONU va adopta Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948)8. În acest din urmă document, actul de lectură permite o diferențiere și, prin urmare, o clară înțelegere a tipurilor de drepturi. Sunt
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
socială), atunci când spune că "drepturile naturale ale omului (...) sunt libertatea, egalitatea, siguranța, proprietatea, protecția socială și rezistența la oprimare". Alăturarea drepturilor pozitive/afirmative celor negative într-un document de maximă importanță se va realiza în secolul XX, când, în condițiile postbelice și la presiunea Uniunii Sovietice, Adunarea Generală a ONU va adopta Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) www.onuinfo.ro/documente fundamentale/de... drepturilor omului/. În acest din urmă document, actul de lectură permite o diferențiere și, prin urmare, o clară înțelegere
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Iașii Junimii. Coautor. Iași, Editura Timpul, 2002; Societari junimiști în documente. Iași, Editura Timpul, 2006. PARADAIS, Claudiu. Valori ale picturii românești în Muzeul de artă Iași. 1970. PARASCAN, Constantin. Eminescu și Creangă la Junimea. Iași, Editura Timpul, 2002; Istoria junimii postbelice. Iași, Editura Timpul, 2006; Acasă la Ion Creangă. Povestea bojdeucii din Țicău la 90 de ani. Iași, Editura Sagittarius Libris, 2008. PLATON, Maria. Dacia literară destinul unei reviste viața unei epoci literare. Iași, Editura Junimea, 1974. PORCESCU, Scarlat. Catedrala mitropolitană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
șaselea a generat o eră de intens conflict cultural încă deschis în prezent între liberali, conservatori și radicali, în încercarea de a reconstrui cultura și societatea conform propriilor viziuni. În anii '70, recesiunea la nivel mondial a spulberat iluzia bunăstării postbelice, iar ideii unei societăți post-criză i-au luat locul discursuri îndemnînd la reducerea speranțelor, limitarea creșterii și necesitatea reorganizării economiei și statului. Această reorganizare a fost pusă în practică în majoritatea țărilor lumii capitaliste, în deceniul al optulea, sub conducerea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Dar se întâmplă că în aceste țări, nu doar partidele, ci și statul sunt creații recente. În linii mari, această forță se poate verifica, cel puțin într-o oarecare măsură, prin examinarea destinului partidelor de acest gen create în perioada postbelică. Din 64 de țări unde s-a creat un partid prin acțiunea deliberată a unui lider, de obicei la sfârșitul anilor '50 sau la începutul anilor '60, în 21 de cazuri liderul și partidul său fuseseră răsturnați după 1990 de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cincimi din țările lumii aveau sisteme de acest gen; până la jumătatea anilor '90, proporția s-a redus sub o treime. Astfel, tendința ultimilor 30 de ani a fost inversată, proporția sistemelor cu un singur partid crescând în continuu în perioada postbelică, în special în primele decenii. Din cele 77 de țări existente în 1945, un număr de 23 (sub 30%) erau, la sfârșitul anilor 1940, sisteme cu un singur partid (inclusiv șase țări est-europene în care sistemul a fost introdus între
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
la conducerea cu un singur partid, adesea promovate de liderii militari, ei înșiși nerăbdători să obțină legitimitate. Sisteme cu un singur partid s-au găsit în esență în centrul și nordul Asiei, unde sunt rămășițele marelui "bloc comunist" din perioada postbelică, în Africa Subsahariană, unde, în anii '80, până la două treimi din state aveau astfel de sisteme și în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, unde proporția sistemelor cu un singur partid este mai mică, dar nu s-a schimbat prea mult în anii
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
aproape fiecărui scop, cu excepția liberalismului propriu-zis, dar chiar și în această privință gradul de represiune care are loc în sistemele de acest tip variază în mod considerabil. Așa cum am observat, cele mai cunoscute sisteme cu un singur partid din perioada postbelică au fost sistemele comuniste. Scopurile lor sunt sau erau autoritare, relativ participative și egalitare, deși diferențe au existat atât între țările est-europene înainte de prăbușirea comunismului în 1989, cât și în Asia din acel moment, China îndreptându-se cu pași repezi
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sisteme constituie în esență o fază de tranziție a vieții politice. Părem îndreptățiți să tragem o astfel de concluzie. Am arătat că adevăratele sisteme cu un singur partid țin de trecut. Partidele autoritare conservatoare au întâmpinat probleme începând cu perioada postbelică, aproape sigur ca o consecință pe termen lung a înfrângerii fascismului și nazismului. Treptat, aceste regimuri au fost înlocuite de sisteme cu mai mult de un partid, de regimuri militare sau de o altă formă de sistem cu un singur
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sisteme cu mai mult de un partid, de regimuri militare sau de o altă formă de sistem cu un singur partid. Sistemele populiste cu un singur partid au părut pentru un timp modele mai potrivite și mai stabile de dezvoltare postbelică pentru lumea a treia. Dar susținerea lor a depins în mare măsură de capacitatea liderilor de a menține un echilibru între tradiție și modernism în timp ce construiau o structură de partid puternică. Era puțin probabil ca în asemenea condiții să aibă
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sau mai mult. Astfel de sisteme mai noi includ multe țări din Commonwealth unde, așa cum am observat, tradițiile liberale au fost în general mai puternice decât în restul lumii a treia (Blondel, 1987: 311-37). Pe de altă parte, în epoca postbelică țările mai vechi din America Latină au avut tendința să oscileze între regimuri militare și sisteme cu mai mult de un partid, arareori acestea din urmă rezistând mai mult de douăzeci de ani fără întreruperi. Sistemele cu mai mult de un
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
1974. Constituțiile nu sunt mai îndelungate nici în afara Europei de Vest. Toate statele comuniste au avut constituții noi odată cu instaurarea comunismului, iar un alt set de constituții au apărut la căderea acestuia. Majoritatea statelor din lumea a treia erau creații postbelice, după cum se știe, dar țările din America Latină datează din prima parte a secolului al XIX-lea, iar constituțiile lor nu au funcționat mai bine decât cele europene. Problema constă în mare parte în incidența repetată a regimurilor militare, care au
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
preluare par să aibă loc aproape exclusiv în țările din lumea a treia. Atât democrațiile occidentale, cât și statele comuniste par să fi fost protejate, în general vorbind, de acest fenomen, deși au existat, pentru a ne limita la perioada postbelică, incidente apropiate puciurilor sau tentativelor de puci în Franța în timpul războiului algerian din 1958, în Spania la câțiva ani după restabilirea democrației la jumătatea anilor '70 și în Portugalia, unde unii ofițeri au încercat să împiedice întoarcerea deplină la democrație
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de dezvoltarea societăților sub forma unei curbe asemănătoare unui clopot, unde la ambele capete ale intervalului se află cele mai slabe forme de acțiune militară, iar înlăturarea și substituirea sunt caracteristice pozițiilor intermediare. Având în vedere faptul că în perioada postbelică multe țări s-au deplasat de la stadiul tradițional la cel de lansare și de dezvoltare timpurie, nu este surprinzător faptul că în anii '60 '80 ar fi trebuit să observăm multe lovituri de stat militare și multe regimuri militare. Regimurile
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
înainte, n-am considerat-o ca o intrare în carieră. anul 1883 [Viața bucureșteană. Contrabandele bucureștene. Petreceri aristocratice. Camerele de revizuire. O manifestație iredentistă.] viața bucureșteană Obiceiul de a face revelionul în restaurante nu este de astăzi, nu este nici postbelic, nu este nici de când s-a deschis în București Cazinoul de Paris, este cu mult mai vechi. Este astăzi aproape o jumătate de secol de când „lumea cea bună“ mergea la restaurant pentru revelion. Claymoor ne spune aceasta în l’Indépendance
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]