5,068 matches
-
persoanele cărora le este necesară o perioadă de timp pentru a se acomoda cu noul, se simt frustrați dacă sunt grăbiți în a întreprinde o activitate nouă, în timp ce încă nu au asimilat-o în întregime ca scop și motivațieă și pragmaticii (persoanele care trebuie să facă legatura între activitatea pe care o desfășoară și concretețea ei. Învață cel mai bine când pot testa lucrurileĂ 52. Managerul Body Gym a luat în general în considerare acest aspect privind modalitatea diferită de asimilare
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
Științele Educației. Cursul se adresează în mod direct studenților din anul I, Facultatea de Psihologie. Disciplina se studiază pe parcursul semestrului al doilea. Structura cursului cuprinde șapte capitole în care este prezentată tratarea experimentală a diferitelor procese psihice. Abordarea este una pragmatică, axată pe exemple și modele experimentale verificate, recunoscute în literatura de specialitate. Obiectivul educațional al cursului este inițierea în utilizarea metodelor și tehnicilor experimentale în studiul diverselor procese și activități psihice. În urma parcurgerii disciplinei de față, studenții au posibilitatea de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Nu ne-aflam la ora de proză. Jurnalul lui Paul ascundea un secret, altfel n-ar mai fi fost jurnal, iar noi nu l-am mai fi citit. Îl urmăream cu coada ochiului pe Mihnea: parcurgea textul altfel decât mine, pragmatic, eficient, pe bucăți. Ajungea la bază când eu abia citeam din rândul trei. Privind-o apoi cum se-ntorcea îmbujorată, cu ochii sclipind de-acea bucurie ironică pe care știa că n-o sufăr, mă dezumflam și căutam ajutor în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sau discurs, producție de semne. Literatura nu mai interesează pentru ea însăși, în literatură este ceva de investigat. Pe de altă parte, literatura a ajuns o practică discursivă, printre altele. Este evidentă minimalizarea literaturii și accentul pe partea tehnică și pragmatică. Sunt acestea semne ale unui sfârșit? Am încercat în capitolul de concluzii - Sfârșitul jocului? - să prezint păreri din ambele tabere, unele mai moderate, altele de-a dreptul apocaliptice. Dar, cum ne spune Samuel Beckett, în rândurile pe care le am
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de perspectivă implică redefinirea conceptului de literatură văzută acum ca parteneriat în act. Autorului îi aparține creația de text, iar creația de operă este rezultatul acestui act partenerial. Literatura se înființează prin lectură, literatura nu pre există lecturii. Potrivit perspectivei pragmatice și teoriilor receptării, se configurează distincția dintre valoarea imanentă și valoarea dobândită a unui text literar, cea din urmă depinzând foarte mult de calitatea actului de lectură. Gadamer afirmă că înțelegerea depășește orizontul subiectiv de interpretare, fie al artistului, fie
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
o descompunerea totală a ideii de literatură printr-o enormă dilatare. III.2. Teoria și critica literară Conceptul de literatură se modifică substanțial în acest secol, remodelarea sa este pusă în evidență, deopotrivă, de teoriile literare (de la estetica receptării și pragmatică, până la istoria mentalităților și a imaginarului), de literatura propriu-zisă (prin dezvoltarea metaliteraturii) și de critica literară. Un nou și ultim reducționism al epocii îl constituie asimilarea literaturii în critică. Secolul XX se distinge prin enorma proliferare a criticii și teoriei
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
dintre problemele esențiale ale canonului în spațiul occidental. De partea cealaltă a baricadei, „resentimentarii” cum îi numește Bloom pun problema „legitimării” canoanelor de orice fel și scot în evidență prejudecățile și tradițiile istoriciste și europocentriste. Teoriile receptării se alătură perspectivei pragmatice și subliniază însă și „valoarea adăugată” pe care lectura este chemată să o confere textului. Pe lângă „valoarea imanentă” a unui text literar, care se consideră a fi „încorporată” acestuia, având un caracter anistoric, se vorbește și de „valoarea dobândită” de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
în diverse forme ale manipulării. Fiecare dintre polii de referință ai cercetării, discursul jurnalistic și, respectiv, manipularea, au constituit obiectul unor investigații specializate, în care, în funcție de unghiul abordat, se privilegia fie analiza evenimentului discursiv (retorica), fie latura performativă a limbajului (pragmatica), fie studiul actorilor sociali și instituțiilor implicate (sociologia). În acest fel, abordările tradiționale furnizează o realitate parțială despre aceste concepte. Într-o încercare de a unifica rezultatele diverselor discipline, această cercetare își propune să construiască un model interdisciplinar și sintetic
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
a decela un înțeles al conceptului de discurs prin identificarea caracteristicilor acestuia la diferite niveluri de analiză. I.1. Conceptul de discurs Conceptul de discurs este revendicat ca obiect de studiu de mai multe discipline cu frontiere problematice ca: retorica, pragmatica, analiza conversațională, analiza discursului. Delimitarea unui sens clar se lovește, astfel, de diversitatea abordărilor, de parțialitatea acestora și de instrumentele metodologice imprecise. Înțeles ca eveniment comunicativ unic, determinat spațio-temporal, discursul a fost studiat încă din antichitate. El avea sensul de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
justiție. Pentru arta elocinței, însă, discursul rămâne un eveniment comunicativ unic, al cărui impact poate fi analizat prin intermediul tehnicilor și mecanismelor argumentative, ideatice, textualiste sau stilistice. O altă știință preocupată de fenomenul discursivității, având totodată și unele rădăcini retorice, este pragmatica. Aceasta are sensul de "studiu al uzului limbii, privită nu ca sistem de semne, ci ca acțiune și interacțiune comunicativă"2. Definițiile pragmaticii sunt multiple. Pentru Charles Morris, pragmatica este acea parte a semioticii care tratează raportul dintre semne și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
textualiste sau stilistice. O altă știință preocupată de fenomenul discursivității, având totodată și unele rădăcini retorice, este pragmatica. Aceasta are sensul de "studiu al uzului limbii, privită nu ca sistem de semne, ci ca acțiune și interacțiune comunicativă"2. Definițiile pragmaticii sunt multiple. Pentru Charles Morris, pragmatica este acea parte a semioticii care tratează raportul dintre semne și utilizatorii acestora și care se ocupă cu "aspectele vii ale semiozei, implicând toate fenomenele psihologice, biologice și sociologice care intervin în funcționarea semnelor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
preocupată de fenomenul discursivității, având totodată și unele rădăcini retorice, este pragmatica. Aceasta are sensul de "studiu al uzului limbii, privită nu ca sistem de semne, ci ca acțiune și interacțiune comunicativă"2. Definițiile pragmaticii sunt multiple. Pentru Charles Morris, pragmatica este acea parte a semioticii care tratează raportul dintre semne și utilizatorii acestora și care se ocupă cu "aspectele vii ale semiozei, implicând toate fenomenele psihologice, biologice și sociologice care intervin în funcționarea semnelor"3. Dintr-o perspectivă lingvistică, Ducrot
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și utilizatorii acestora și care se ocupă cu "aspectele vii ale semiozei, implicând toate fenomenele psihologice, biologice și sociologice care intervin în funcționarea semnelor"3. Dintr-o perspectivă lingvistică, Ducrot și Schaeffer consideră că se pot concepe două modele de pragmatică: P1 studiază tot ceea ce, în sensul unui enunț, ține de situația în care este folosit enunțul și nu doar de structura lingvistică a frazei utilizate; P2 se ocupă de efectul vorbirii asupra situației; astfel, enunțul lingvistic, pe lângă informația pe care
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de structura lingvistică a frazei utilizate; P2 se ocupă de efectul vorbirii asupra situației; astfel, enunțul lingvistic, pe lângă informația pe care o furnizează, dă seama și de raporturile instituite între vorbitor și participanții la o discuție 4. În ambele perspective, pragmatica ar studia discursul, fie din perspectiva modificării sensului enunțării în funcție de context, fie din punctul de vedere al transformării, prin discursul însuși, a situației în care acesta este produs. Așadar, în cadrul pragmaticii, discursul este analizat în calitatea acestuia de ansamblu text-context
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și participanții la o discuție 4. În ambele perspective, pragmatica ar studia discursul, fie din perspectiva modificării sensului enunțării în funcție de context, fie din punctul de vedere al transformării, prin discursul însuși, a situației în care acesta este produs. Așadar, în cadrul pragmaticii, discursul este analizat în calitatea acestuia de ansamblu text-context, cu accent pe funcția perfomativă a limbajului, acesta din urmă înțeles ca având un rol referențial, comunicațional și acțional. Pragmatica ar fi, din această perspectivă a discursivității, o lingvistică a uzului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
discursul însuși, a situației în care acesta este produs. Așadar, în cadrul pragmaticii, discursul este analizat în calitatea acestuia de ansamblu text-context, cu accent pe funcția perfomativă a limbajului, acesta din urmă înțeles ca având un rol referențial, comunicațional și acțional. Pragmatica ar fi, din această perspectivă a discursivității, o lingvistică a uzului, examinând efectele diverselor componente ale contextului asupra producerii și receptării enunțurilor, atât sub aspectul structurii, cât și al semnificației acestora. Analiza conversațională a influențat și ea cercetările asupra discursivității
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
termenii și asumpțiile metodologice de bază, însă nu sunt excluse achiziții din celelalte științe, în măsura în care acestea sunt necesare. Astfel, în analiza unor exemple nu se va putea renunța la instrumentarul retoric, care rămâne valabil pe acest palier. Folosirea unor concepte pragmatice, precum performanță, deictic, maximă, act de limbaj este justificată prin faptul că acestea se constituie în instrumente metodologice importante pentru toate științele care analizează limbajul. În plus, multiplicarea parametrilor condițiilor de producere a discursului prin înglobarea dialogismului, a practicilor sociale
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
analysis methods for studying action in talk and text, Sage Publications, Londra, 2000. Dicționare: 1. BIDU VRANCEANU, Angela & all., Dicționar general de științe. Științele limbii. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1997. 2. MOESCHLER Jacques și REBOUL Anne, Dicționar enciclopedic de pragmatică,. Editura Echinox, Cluj Napoca, 1999. 3. SFEZ, Lucien Dictionnaire critique de la communication, Paris: Presses Universitaires de France, 1993. 4. FLEW Anthony, Dicționar de filosofie și logică, Editura Humanitas, București, 1996. 5. DUCROT, Oswald, SCHAEFFER, Jean-Marie, Noul dicționar enciclopedic al științelor limbajului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
alegând acest motiv.Putem pune răspunsul pe seama interpretării firești conform căreia , în general, genul masculin este educat să-și asume responsabilitatea. Că diferență semnificativă putem să adăugăm și motivul siguranță. S-au dovedit semnificative două motive: siguranță și responsabilitate motive pragmatice.Se constată că subiecții de gen feminin au acordat importantă motivelor: siguranță, responsabilitate în proporție de 32,5%, în timp ce pentru aceleași motive subiecții de gen masculin au răspuns 51,2%.(anexă 2). IPOTEZA NR. 5. La întrebarea ‘‘Anul de studiu
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
ansamblu, putem conchide că fetele au o mai mare variabilitate în opțiunile profesionale, ceea ce determină o concurență mai redusă între ele pe aceste profesii decât în cazul băieților. De altfel fetele sunt orientate pe profesii umaniste pe când băieții pe profesii pragmatice care au oarecum legătură cu profilul la care studiază; totuși, ele concurează cu băieții, deoarece mare parte din alegerile importante că frecvență ale celor două grupuri sunt, după cum am văzut, aceleași. Ipoteza: există diferențe între distribuția profesiilor alese de subiecții
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
de incertitudine și de dezordine organizatorică care le conferă un caracter nedeterminativ în cadrul unui sistem informațional. În domeniul calității, informațiile au trei sensuri: * sensul sintetic, reprezentat prin date (cifre, litere etc.); * sensul semantic, reprezentat prin semnificațiile derivate din date; * sensul pragmatic, reprezentat prin efectul produs asupra celui căruia i se transmit informațiile. Datele au un ciclu propriu de viață, de la generare până la eliminare, fiind supuse unei anumite metamorfoze specifice, parcurgând astfel circuitul informațional ce caracterizează sistemul informațional (v. fig. 4.25
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
să favorizeze, pentru grupul țintă la care facem referire, diverse tipuri de ieșire din sistem (orientare către liceul vocațional, teoretic, tehnologic). 43 2.1. Conceptualizarea Propunerea de a stimula cooperarea între elevii unei clase/ școli se bazează deopotrivă pe considerente pragmatice, cât și teoretice. Relația dintre cooperare, dezvoltare cognitivă, comportament și interdependență socială se fundamentează, din punct de vedere teoretic, pe: • teoriile dezvoltării cognitive - Piaget și Vâgotski susțin că, atunci când indivizii cooperează în mediu, apar conflicte ce generează dezechilibru cognitiv, care
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
însă pe seama întorsăturii pe care evenimentele au apucat-o în epoca postiosefină a restituțiilor, în care petiționarii (clerul, nobilimea, orășenii și militarii români din Transilvania) au fost forțați să își deradicalizeze programul revendicativ. Reformulându-și solicitările în lumina unui realism pragmatic, elita românească a urmărit să ajungă la un compromis cu sistemul feudal al națiunilor politice transilvănene, în tentativa lor de "salvare a minimului" ce mai putea fi salvat din beneficiile reformelor iosefine în noua perioadă a restituțiilor inaugurată de moartea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sfera strict religioasă, astfel încât învățăturile să cuprindă nu doar frica de Dumnezeu și dogmele credinței ortodoxe, ci și să se facă de folos patriei (cf. Drace-Francis, 2006, p. 48). Stamati promovează, prin aceasta, rudimentele unui patriotism utilitarist, chiar dacă, din motive pragmatice, recomandă utilizarea grecii ca limbă de predare în școală. Abecedarul și derivatele sale (cărțile de citire, "ducerile de mână", prime cunoștințe) vehiculele livrești ale secularizării vor impune un țel complementar educației, până atunci complet subjugată scopului suprem al zidirii morale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de școli primare în fiecare Land precum și crearea de școli normale înființate cu scopul de a pregăti și certifica noi generații de învățători. Toată această construcție instituțională a unui masiv angrenaj proiectat pentru a educa în masă își arată intențiile pragmatice urmărite de autoritățile statele în expresia regală atribuită lui Frederic cel Mare, care făcea limpede că "Nu aducem niciun beneficiu nici individului și nici societății dacă îl educăm pe acesta dincolo de limitele clasei și vocației sale sociale, dacă îi dăm
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]