5,618 matches
-
J. Habermas). Experiența limbii, mai cu seamă perlocuția, presupune o uitare de sine, prin care vorbitorul își apropie auditoriul. Prejudecățile - sau achizițiile „subdoxatice”2 - sunt rectificate sau refondate la fiecare schimb de păreri. Echivalentul afectiv al deschiderii hermeneutice este sinceritatea. Prejudecățile cuantifică natura istorică a cunoașterii, ale cărei limite afectează orice gândire critică. Iluminismul însă s-a transformat într-un cult al prejudecății „împotriva prejudecăților”, conducând în felul acesta la negarea operelor tradiției. Discontinuitatea a devenit, astfel, o valoare în sine
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
subdoxatice”2 - sunt rectificate sau refondate la fiecare schimb de păreri. Echivalentul afectiv al deschiderii hermeneutice este sinceritatea. Prejudecățile cuantifică natura istorică a cunoașterii, ale cărei limite afectează orice gândire critică. Iluminismul însă s-a transformat într-un cult al prejudecății „împotriva prejudecăților”, conducând în felul acesta la negarea operelor tradiției. Discontinuitatea a devenit, astfel, o valoare în sine. Patosul negativist al modernității față de tradiție sau prejudecăți se explică și prin analiza dihotomică aplicată momentului inaugural al istoriei culturii europene, reprezentat
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sunt rectificate sau refondate la fiecare schimb de păreri. Echivalentul afectiv al deschiderii hermeneutice este sinceritatea. Prejudecățile cuantifică natura istorică a cunoașterii, ale cărei limite afectează orice gândire critică. Iluminismul însă s-a transformat într-un cult al prejudecății „împotriva prejudecăților”, conducând în felul acesta la negarea operelor tradiției. Discontinuitatea a devenit, astfel, o valoare în sine. Patosul negativist al modernității față de tradiție sau prejudecăți se explică și prin analiza dihotomică aplicată momentului inaugural al istoriei culturii europene, reprezentat de nașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
limite afectează orice gândire critică. Iluminismul însă s-a transformat într-un cult al prejudecății „împotriva prejudecăților”, conducând în felul acesta la negarea operelor tradiției. Discontinuitatea a devenit, astfel, o valoare în sine. Patosul negativist al modernității față de tradiție sau prejudecăți se explică și prin analiza dihotomică aplicată momentului inaugural al istoriei culturii europene, reprezentat de nașterea filozofiei în Grecia antică. Până la Nietzsche, filologii și istoricii germani au văzut apariția gândirii speculative ca pe o trecere de la mythos la logos. Romantismul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a conștiinței, neîntinată de păcatul originar al „gândirii”. Gadamer va sprijini o abordare fenomenologică a conștiinței hermeneutice tocmai din dorința de depășire a acestui conflict surd. El urma să arate că, datorită universalității cadrului lingvistic în care au loc interpretările, prejudecățile sunt active și nu pot fi evitate de nici o persoană. În termenii lui Heidegger, plasa de prejudecăți evocă - mai mult decât sigiliul intact al discursivității - determinarea istorică a ființei întrebătoare. Topologia paradoxuluitc "Topologia paradoxului" Refuzul principiului autorității de către filozofia Luminilor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
tocmai din dorința de depășire a acestui conflict surd. El urma să arate că, datorită universalității cadrului lingvistic în care au loc interpretările, prejudecățile sunt active și nu pot fi evitate de nici o persoană. În termenii lui Heidegger, plasa de prejudecăți evocă - mai mult decât sigiliul intact al discursivității - determinarea istorică a ființei întrebătoare. Topologia paradoxuluitc "Topologia paradoxului" Refuzul principiului autorității de către filozofia Luminilor este solidar cu negarea tradiției și dezavuarea prejudecății. Modelul cardinal al epistemei Aufklärung derivă din cartezianul „refuz
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de nici o persoană. În termenii lui Heidegger, plasa de prejudecăți evocă - mai mult decât sigiliul intact al discursivității - determinarea istorică a ființei întrebătoare. Topologia paradoxuluitc "Topologia paradoxului" Refuzul principiului autorității de către filozofia Luminilor este solidar cu negarea tradiției și dezavuarea prejudecății. Modelul cardinal al epistemei Aufklärung derivă din cartezianul „refuz al precipitării”, asumat ca normă pentru evitarea falsității. Gadamer va susține altceva: chiar dacă evaluarea critică a argumentelor de autoritate nu trebuie exclusă din forul judecății personale, există totuși câțiva factori esențiali
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
parte, nimeni nu poate nega preocuparea unor Auguste Comte (1798-1857) sau Emile Durkheim (1858-1917) pentru succesiunea diacronică a societăților umane, gradate pe scala timpului în funcție de ascensiunea lor către raționalitatea de tip iluminist. În acest punct se înlănțuie o mulțime de prejudecăți, între care cea mai persistentă privește religia, văzută (din condiția sa „primitivă” până în stadiile sale elaborate) ca liant al relațiilor sociale și regulator ierarhic al acestora. La Durkheim, religia își menține funcția integrării, iar „socialul” dobândește un statut transcendental 4
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
descoperi „ultimul adevăr”, ci plăcerea meschină de-a confirma pretutindeni absența chiar a posibilității unui astfel de adevăr. Legitimarea paradigmei postmoderne se poate face în limbajul dublu al istorismului și al ontologiei diferenței. În privința istoricismului, această ideologie derivă dintr-o prejudecată scientistă pe care Milbank o deconstruiește prin reabilitarea cunoașterii narative. Cu alte cuvinte, pe urmele lui Paul Ricœur, teologul britanic recunoaște inevitabila mediere lingvistică a oricărui tip de cunoaștere. Conceptul de „narativitate” îi permite lui Milbank să integreze „explicația” și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
o vocație critică, pentru că aduce la lumină absurdul dialecticii nihiliste în relația „stăpân-sclav”. Pentru a-și exercita această vocație critică, gândirea teologică dobândește un indispensabil caracter filozofic. Rațiunea luminată de credință purcede spre un examen autoscopic, țintind idolii falși ai prejudecăților sau propriilor judecăți. Paradoxal, acest sever exercițiu îl operează rațiunea însăși, chiar dacă pe un fond de profundă apercepție spirituală. Vocația critică a teologiei este universală: chiar dacă volumul lui John Milbank demonstrează inconsistența proiectului modernității seculare, rechizitoriul său ar putea fixa
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cauzali care modelează cursul istoriei. De asemenea, cred că societatea deschisă este o formă adecvată de organizare socială tocmai datorită capacității sale de a corecta concepțiile greșite. Cum de cea mai veche și mai reușită societate deschisă a devenit victima prejudecăților? în ultima mea carte, intitulată The Bubble of American Supremacy îSupremația americană: un balon de săpun), am încercat să arăt vina administrației Bush. Am numit lupta împotriva terorii și invazia Irakului anomalii temporare care vor putea fi remediate la următoarele
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
doar dependența de droguri, ci și daunele cauzate de lupta împotriva drogurilor: rata mare de detenție; destrămarea comunităților hispanice și afro-americane; țările producătoare transformate în narcostate, corupția și abuzul de putere. M-am trezit prins într-o arie problematică unde prejudecățile și intoleranța sunt foarte puternice. Reforma politicii legate de droguri constituie un teren pe care puțini vor să pășească. Politicienii îl consideră un subiect tabu, pe care, dacă îl atingi, ești pierdut. Având avere, m-am considerat a fi într-
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
dispută în Europa. Social-democrații, creștin-democrații și liberali-democrații și-ar putea uni forțele în misiunea Uniunii Europene în politica externă. Uniunea Europeană trebuie să treacă un test: negocierile pentru aderare cu Turcia. Este ideea abstractă a unei societăți deschise mai puternică decât prejudecățile la adresa unei țări musulmane care amenința odată să cucerească Europa creștină? Perspectiva actuală nu este favorabilă: extremiștii din ambele tabere intensifică prejudecățile. Când celebrul romancier turc Orhan Pamuk a fost judecat în Turcia, nu guvernul a fost responsabil, ci, mai
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
treacă un test: negocierile pentru aderare cu Turcia. Este ideea abstractă a unei societăți deschise mai puternică decât prejudecățile la adresa unei țări musulmane care amenința odată să cucerească Europa creștină? Perspectiva actuală nu este favorabilă: extremiștii din ambele tabere intensifică prejudecățile. Când celebrul romancier turc Orhan Pamuk a fost judecat în Turcia, nu guvernul a fost responsabil, ci, mai degrabă, elementele recalcitrante din structurile statului turc care voiau să umilească guvernul. Publicarea recentă într-un ziar danez a caricaturilor profetului se
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
transformă pur și simplu obiectivitatea acestor proceduri, în viziunea noastră, într-o iluzie. Procese care par să fie sistematice și precise nu duc totuși la o interpretare obiectivă. Astfel probabil nu e mai puțin „exactă” lectura unui text fără nici o prejudecată și notarea impresiilor asupra a ceea ce înseamnă relatarea în cauză pentru narator, pe de o parte, și pentru cititor, pe de altă parte, fără a se folosi deloc cifrele. Poziția noastră de bază este, în orice caz, că există îndeajuns
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Van Acker, P.; Durand, P., „Mémoire encyclopédique et réussite en 3e au brevet des collèges”, Psychologie et psychométrie, nr. 16, 1995, pp. 35-59. Se poate citi inteligența în scrisul nostru? Grafologia și inteligența Ideea că scrisul trădează inteligența este o prejudecată bine înrădăcinată în Franța (mai puțin în Statele Unite - vezi capitolul 5). La fel ca în cazul chipului sau al caracteristicilor mâinii, Alfred Binet, pionier al psihologiei experimentale, a studiat la sfârșitul secolului al XIX-lea relația dintre scris și inteligență
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Carlos Bousoño ț.a.m.d., poezia moderna înseamnă „metafizică, transcendență, magie, idealism, anistoricitate, profunzime, logos, sinteză, origine, orfism, totalizare, vizionarism, autoreflexivitate a limbajului, motivare a semnului și încă multe altele”188, în măsura în care acești remarcabili, de altfel, teoreticieni sunt cu toții atașați prejudecății - perpetuată printr-un susținut efort istoric - că ar exista o esență atemporală a poeziei. Cum nu se poate demonstra cu argumente raționale că o asemenea esență există, iar evidența că limbajul poetic nu este exclusiv „simbolic, metaforic, polisemantic, muzical, ermetic
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
noastre, că „între lucrurile pe care limbajul le poate reprezenta găsim și limbajul”211, nejustificându-se, în consecință, postularea unei funcții metalingvistice, distinctă de funcția reprezentativă. Cu privire la așa-zisa funcție poetică, Eugen Coșeriu emite un punct de vedere tranșant, spulberând prejudecata existenței unei formule universale, a unei esențe atemporale a poeziei: Am observat că nu există o funcție poetică propriu-zisă, deoarece concentrarea în structura mesajului (...) nu este ceea ce face ca poezia să fie poezie. Știm deja de la Aristotel că versul nu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Opțiunea se explică, pe de o parte, prin aceea că există deja numeroase studii de referință consacrate fenomenului 294, pe de alta, prin convingerea că o mai amănunțită investigare a poeziei metatranzitive din Franța și Italia va conduce la înlăturarea prejudecății că literaturilor romanice le-ar lipsi apetența pentru directitate și prozaism. E drept că, exceptându-l poate doar pe Francis Ponge, mai toate experimentele poetice de acest gen din literaturile europene ale secolului XX au fost influențate în mod evident
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
apariției modelului poetic de care ne ocupăm, în peisajul relativ sărac al literaturii noastre, presupune, inevitabil, readucerea în atenție a unor (false) paradoxuri și aporii, revizitarea unor locuri comune și, nu în ultimul rând, tentative de demontare a unor persistente prejudecăți, perpetuate, inerțial, de la un critic la altul, de la o epocă la alta. În primul rând, trebuie să observăm că pare greu de explicat cum a putut apărea - destul de devreme, dacă ne gândim la situația particulară a literaturii române, în cadrul căreia
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
decât să urmărim, din aproape în aproape, cum se realizează transferul subtil sau, după expresia lui Roland Barthes, „substituirea perversă a imaginarului dorinței cu imaginarul adevărului”. Poeții și prozatorii generației ’80 încearcă să contrazică, și în bună măsură chiar reușesc, prejudecata adânc înrădăcinată, conform căreia informațiile cele mai puțin utilizabile despre un autor sunt acelea pe care el însuși le oferă. Textele lor teoretice, la fel de bine ca și celelalte (distincția între ele este, practic, prea puțin relevantă), ne înlesnesc accesul la
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
patetismul și toate celelalte) nu dețin, nici pe departe, ponderea absolută, esențiale dovedindu-se de la bun început tentația fanteziei ironice și directitatea limbajului. Ceea ce a stârnit interes a fost mai cu seamă delimitarea tranșantă a poetului de o serie de prejudecăți, de mituri și fetișuri consacrate ale literaturii, prin alegerea unui unghi de vizionare inedit și prin asumarea unei atitudini ireverențioase față de convențiile de orice tip. Refractar la încremenirea în conformism, Marin Sorescu își manifestă, implicit, neîncrederea în spiritul solemn, sacerdotal
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
deja - nu avea prea multe trăsături în comun nici cu creația anterioară a lui Sorescu însuși. Totuși, unui ochi atent nu se putea să îi scape evidența că, era vorba, la urma urmelor, tot de o tentativă de a zdruncina prejudecățile și inerțiile (și nu doar pe acelea literare!), întreprinsă însă cu mijloace mai radicale și dublu direcționată: pe de o parte, împotriva „mitului tradiționalist al vieții frumoase și profunde de la sat”387, pe de alta, împotriva prejudecăților, la fel de rezistente, născute
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de a zdruncina prejudecățile și inerțiile (și nu doar pe acelea literare!), întreprinsă însă cu mijloace mai radicale și dublu direcționată: pe de o parte, împotriva „mitului tradiționalist al vieții frumoase și profunde de la sat”387, pe de alta, împotriva prejudecăților, la fel de rezistente, născute din „intoleranța față de cel dintâi”388. Însă puțini critici și-au dat seama, în 1973, la apariția primului volum din ciclu, că o bună parte din strategiile antipoeticului de aici ar fi putut fi just înțelese și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
sau că narează, că e prozaică sau că întreprinde monografia unui anumit mediu”389? În La Lilieci monografismul revine într-adevăr în forță, odată cu narațiunea, obiectivitatea, oralitatea, prozaismul și toate celelalte, Marin Sorescu reușind să demoleze astfel și o altă prejudecată - foarte rezistentă în spațiul nostru cultural - că orice poet autentic trebuie să fie liric și pur. Efectul năucitor al acestor pagini poate fi sesizat mai cu seamă din perspectiva întregului. Deși fiecare secvență, luată în sine, are o savoare particulară
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]