2,775 matches
-
prin fapte ceea ce Domnul spune în Evanghelie: Oricine vrea să fie mai mare între voi, va fi servitorul vostru, iar cine vrea să fie cel dintâi, va fi slujitorul vostru. Și voi toți, fraților, să-l cinstiți cu umilință pe Priorul vostru, recunoscând în el, mai mult decât el însuși, pe Cristos, care l-a pus pe el înspre conducerea voastră, și care le spune capilor Bisericilor: Cel ce vă ascultă pe voi, pe mine mă ascultă, iar cel ce vă
Regula Carmelitana () [Corola-website/Science/323065_a_324394]
-
le permite organizațiilor interguvernamentale să încheie tratate, să stabilească legături diplomatice, să prezinte reclamații internaționale pentru pagubele suportate, să recunoască alte subiecte de drept internațional, să aibă autonomie financiară. Personalitatea juridică internațională a organizațiilor internaționale nu se poate stabili a priori și nu este identică, prin conținutul său, pentru toate organizațiile, ci depinde de domeniul de activitate și întinderea competenței fiecărei organizații internaționale. Personalitatea juridică în statele membre este consacrată în actele constitutive prin formule de genul „Organizația se bucură pe
Organizație interguvernamentală () [Corola-website/Science/324193_a_325522]
-
Ido, care a fost prezentată pentru prima dată la această întâlnire. Spokilul nu a găsit niciodată un sprijin mare, iar astăzi este în mare parte uitată. La fel ca si Volapük, spokil este considerat un amestec hibrid de limbă a priori și a posteriori. Unii autori, printre care Nicolas el însuși, o văd ca o pură limba "a priori". Rugăciunea Domnului: Numerele 1-10: Nicolas, Adolphe Charles Antoine Mărie (1904). "Spokil. Langue internaționale. Grammaire, exercises, leș deux dictionnaires. Paris: Maloine." Descărcare a
Spokil () [Corola-website/Science/326540_a_327869]
-
mare, iar astăzi este în mare parte uitată. La fel ca si Volapük, spokil este considerat un amestec hibrid de limbă a priori și a posteriori. Unii autori, printre care Nicolas el însuși, o văd ca o pură limba "a priori". Rugăciunea Domnului: Numerele 1-10: Nicolas, Adolphe Charles Antoine Mărie (1904). "Spokil. Langue internaționale. Grammaire, exercises, leș deux dictionnaires. Paris: Maloine." Descărcare a cărții lui Nicolas (legală) Un website dedicat către spokilului
Spokil () [Corola-website/Science/326540_a_327869]
-
a marca două goluri într-un singur meci. CR Belouizdad deține recordul național la numărul de duble. Boca Juniors are the only club to simultaneously win the Argentine Primera División and the Copa Argentina, doing șo only once în 1969. Prior to the break up of the Soviet Union, Armenian clubs were part of Soviet competition. Ararat Yerevan was one of just two non-Russian clubs to win the Soviet double, în 1973, with Nikita Simonyan at the helm. They also won
Dublă (fotbal) () [Corola-website/Science/330044_a_331373]
-
Spain and Denmark). The format of Liga cups and the number of participating teams can vary enormously from one Țară to another. În the case of Germany, it should be noted that the DFB-Ligapokal was played în the summer months prior to the Bundesliga and therefore was won în the preceding calendar year to the title win. În many countries, knock-out competitions exclusive to clubs outside the top division(s) also exist. This gives lower ranked clubs a chance to win
Dublă (fotbal) () [Corola-website/Science/330044_a_331373]
-
de încredere, aceasta venind din imaginația fertilă a R.P. Dominique Bouhours, un iezuit care a publicat o biografie a lui Pierre d'Aubusson (Paris, Mabre-Cramoisy, 1677) la ordinul lui Marshall d'Aubusson-la Feuillade. Pierre d'Aubusson a fost ales "Marele Prior" a "Langue d'Auvergne" la începutul anului 1476. În iunie 1476, el a fost ales Mare Maestru al Ordinului, care a fost un asociat apropiat al unui anterior Mare Maestru, Raymond Zacosta, și responsabil pentru repararea și modernizarea fortificațiilor din
Pierre d'Aubusson () [Corola-website/Science/330407_a_331736]
-
statul roman, manufactură ce producea stofele necesare armatei (uniforme) și administrației. Ipoteza tradițională este aceea a unei transformări parțiale a complexului palațial al lui Dioclețian, cu dată necunoscută dar obligatoriu ulterioară morții împăratului, întrucât această activitate artizanala pare incompatibilă "a priori" cu o reședință de prestigiu, în principal din cauza mirosurilor degajate. Această transformare ar fi fost totuși doar parțială, întrucât dovezile documentare arată clar că palatul a continuat, până în secolul al VI-lea, să găzduiască oaspeți de seamă. După o altă
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
nu necesită o ipoteză specială: el rezultă, ca proprietate intrinsecă, din ecuația lui Dirac. Spinul electronului a oferit, "a posteriori", explicația rezultatelor obținute în experimentul Stern-Gerlach (1922) pentru momentul magnetic al electronului. Astăzi, experimentul Stern-Gerlach este privit ca justificare "a priori" a spinului electronic. Spinul electronului este descris de un operator hermitic, vector axial, formula 4, care satisface relațiile de comutare caracteristice pentru orice moment cinetic: Datele experimentale duc la concluzia că proiecția spinului electronului pe o direcție oarecare poate avea numai
Spin ½ și matricile lui Pauli () [Corola-website/Science/329376_a_330705]
-
-lea), "agglomérer", "carbone", "stagnation" (secolul al XVIII-lea); "amibe" „amibă”, "bacille", "rupestre" (secolul al XIX-lea); "bonus", "distractif", "vigile" „paznic de noapte” (secolul al XX-lea). În registrul de limbă elevat se folosesc și unele expresii latinești ca atare: "a priori", "ad hoc", "de facto", "post mortem", "sine die" etc. Nu numai direct din latină, ci și din unele limbi moderne, precum italiana, germana sau engleza au intrat în franceză cuvinte latinești la origine (vezi mai jos). În limbajele știițifice se
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
colecția muzeului este realizată de Philip Jakob Bickelman, din Linz, în anul 1652. Succed acestei date, produse ale celebrilor orologieri francezi și englezi din secolele XVIII - XIX; Julien Le Roy, Antoine Lepin, Abraham Louis Breguet, Benjamin Barber, George și Edward Prior, s.a. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea apar marile firme producătoare de ceasuri în serie: Patek Philippe, Genève, Schaffhausen, Omega, Doxa, Longines, Hebdomas, Roskopf Patent, etc., Elveția dominând producția și comerțul european de ceasuri. Prevăzute cu
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
scriitoare, director și producător, cunoscută pentru rolul ei din Harry Potter, "Ginny Weasley". Bonnie s-a născut în Londra, fiind al doilea copil al lui Gary Wright și Sheila Teague. Are un frate mai mare, Lewis. A urmat școala primară Prior Weston și mai apoi Școala King Alfred din Nordul Angliei. În timpul filmărilor pentru "Harry Potter și Talismanele Morții" -părțile 1 și 2, a urmat Universitatea de Artă:London College of Communication, pentru a studia pentru Film and Television Production Manager
Bonnie Wright () [Corola-website/Science/331589_a_332918]
-
Termenii a priori („din ceea ce se află înainte”) și a posteriori („din ceea ce vine după”) sunt concepte utilizate în filozofie, mai precis în domeniul epistemologiei, având rolul de a distinge între două tipuri de cunoaștere, propoziții sau judecăți, bazate pe modul în care
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
și a posteriori („din ceea ce vine după”) sunt concepte utilizate în filozofie, mai precis în domeniul epistemologiei, având rolul de a distinge între două tipuri de cunoaștere, propoziții sau judecăți, bazate pe modul în care cunoaștem adevărul lor. Cunoașterea "a priori" este acea cunoaștere independentă de experiență (ex: „Toți celibatarii sunt bărbați necăsătoriți”). Gallen Strawson spunea că un argument a priori este unul „cu necesitate adevărat, fără să fie nevoie de o examinare a lumii fizice”. Conform scrierilor lui Immanuel Kant
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
a distinge între două tipuri de cunoaștere, propoziții sau judecăți, bazate pe modul în care cunoaștem adevărul lor. Cunoașterea "a priori" este acea cunoaștere independentă de experiență (ex: „Toți celibatarii sunt bărbați necăsătoriți”). Gallen Strawson spunea că un argument a priori este unul „cu necesitate adevărat, fără să fie nevoie de o examinare a lumii fizice”. Conform scrierilor lui Immanuel Kant, o judecată este a priori dacă „este gândită în același timp cu necesitatea ei [...] Necesitatea și universalitatea strictă sunt deci
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
de experiență (ex: „Toți celibatarii sunt bărbați necăsătoriți”). Gallen Strawson spunea că un argument a priori este unul „cu necesitate adevărat, fără să fie nevoie de o examinare a lumii fizice”. Conform scrierilor lui Immanuel Kant, o judecată este a priori dacă „este gândită în același timp cu necesitatea ei [...] Necesitatea și universalitatea strictă sunt deci criterii sigure ale unei cunoștințe a priori și sunt inseparabil unite între ele”. Cunoașterea "a posteriori" este cunoaștere dependentă de experiență sau pentru care există
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
să fie nevoie de o examinare a lumii fizice”. Conform scrierilor lui Immanuel Kant, o judecată este a priori dacă „este gândită în același timp cu necesitatea ei [...] Necesitatea și universalitatea strictă sunt deci criterii sigure ale unei cunoștințe a priori și sunt inseparabil unite între ele”. Cunoașterea "a posteriori" este cunoaștere dependentă de experiență sau pentru care există suport empiric (ex: „Unele corpuri sunt grele”). Există numeroase puncte de vedere cu privire la cele două tipuri de cunoaștere, iar relația dintre cei
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
sau pentru care există suport empiric (ex: „Unele corpuri sunt grele”). Există numeroase puncte de vedere cu privire la cele două tipuri de cunoaștere, iar relația dintre cei doi termeni reprezintă una dintre cele mai vechi probleme din filosofie. Distincția dintre a priori și a posteri se observă cel mai bine în exemple: A priori A posteriori Distincția dintre judecățile analitice și sintetice a fost introdusă pentru prima dată de către Immanuel Kant. Spre deosebire de distincția realizată de filosoful german, versiunea contemporană implică noțiunile de
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
numeroase puncte de vedere cu privire la cele două tipuri de cunoaștere, iar relația dintre cei doi termeni reprezintă una dintre cele mai vechi probleme din filosofie. Distincția dintre a priori și a posteri se observă cel mai bine în exemple: A priori A posteriori Distincția dintre judecățile analitice și sintetice a fost introdusă pentru prima dată de către Immanuel Kant. Spre deosebire de distincția realizată de filosoful german, versiunea contemporană implică noțiunile de „adevarat în virtutea semnificației și independența față de fapt”. Judecățile analitice sunt adevărate prin
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
a fost introdusă pentru prima dată de către Immanuel Kant. Spre deosebire de distincția realizată de filosoful german, versiunea contemporană implică noțiunile de „adevarat în virtutea semnificației și independența față de fapt”. Judecățile analitice sunt adevărate prin virtutea semnificației cuvintelor lor, în timp ce judecățile sintetice a priori sunt adevărate prin virtutea semnificației cuvintelor și în virtutea unor fapte din lumea fizică. Immanuel Kant spune în Critica Rațiunii Pure: „Judecatile analitice (afirmative) sunt deci acelea în care legătura cu subiectul este gândită prin identitate, iar acelea în care această
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
se sprijină intelectul, pentru a cunoaște că un predicat, care nu se află în acest concept, îi aparține totusi”. Pentru Immanuel Kant existau următoarele patru categorii de adevar: Distincția metafizică dintre adevărurile necesare și contingente conține implicații ale cunoașterii a priori și a posteriori. O propoziție este cu necesitate adevărată dacă negația ei este contradictorie în sine (și este adevărată în orice lume posibilă). Să luăm ca exemplu propoziția „Toți celibatarii sunt necăsătoriți”. Negația sa, propoziția " Unii celibatarii sunt necăsătoriți”, este
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
De asemenea, negația unei propoziții cu termeni contradictorii este cu necesitate adevărată. Prin contrast, o propoziție care este contingent adevărată este una a cărei negație nu este contradictorie în sine (și nu este adevărată în orice lume posibilă). Termenii "a priori" și "a posteriori" sunt de origine latină. Aceștia apar în traducerea latină a Elementelor lui Euclid, o lucrare considerată drept paradigmă a gândirii în perioada europeană premodernă. În dialogul Menon, deși nu este folosită strict noțiunea de „a priori”, inatismul
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
a priori" și "a posteriori" sunt de origine latină. Aceștia apar în traducerea latină a Elementelor lui Euclid, o lucrare considerată drept paradigmă a gândirii în perioada europeană premodernă. În dialogul Menon, deși nu este folosită strict noțiunea de „a priori”, inatismul dezolvatat de Platon este o cunoașterea inerentă, intrinsecă minții umane (adică a priori). Albert I al Saxoniei, logician de secol XIV, a scris lucrări despre cele două noțiuni corelative. De asemenea, George Berkeley a discutat pe temă relației în
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
a Elementelor lui Euclid, o lucrare considerată drept paradigmă a gândirii în perioada europeană premodernă. În dialogul Menon, deși nu este folosită strict noțiunea de „a priori”, inatismul dezolvatat de Platon este o cunoașterea inerentă, intrinsecă minții umane (adică a priori). Albert I al Saxoniei, logician de secol XIV, a scris lucrări despre cele două noțiuni corelative. De asemenea, George Berkeley a discutat pe temă relației în A Tratise Concerning the Principles of Human Knowledge în 1710, deși terminologia era deja
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
Kant, filosof german al secolului XVIII, a fost un susținător al combinării dintre teoria raționalistă și empiristă. Acesta afirmă că „daca orice cunoaștere a noastră începe cu experiența, aceasta nu înseamnă că ea provine întreagă din experienta”. Caracteriza cunoașterea a priori drept transcendentală, în timp ce cunoașterea empirică era bazată pe experiență.„Caci s-ar putea prea bine ca tocmai cunoașterea noastră prin experiență să fie un compositum din ceea ce primim noi prin impresii și ceea ce facultatea noastră proprie de cunoaștere (nefiind provocată
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]