11,157 matches
-
literatura de specialitate mecanismelor prin care indivizii trec de la interesele pur individuale la angajarea în „bunul colectiv”, deci de la grupuri difuze și latente, la „grupuri de interes”, care-și promovează la modul organizat și activ - inclusiv prin presiuni - interesele colective. Problematica grupurilor de presiune se însumează astfel în aceea mai largă a mișcărilor sociale și acțiunilor colective (Olson, 1966; Smelser, 1962; Hirschman, 1972; Touraine, 1973; Coleman, 1990; Chazel, 1993). Sunt evocate de regulă (Basso, 1983; Mann, 1996) trei principale caracteristici ale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
raționament circular: „o anumită conduită este înfățișată ca fiind datorată trăsăturii”, iar „trăsătura” însăși este dedusă din comportarea efectivă (p. 168). E greu de știut astfel dacă trăsătura determină comportamentul sau invers. Justificat epistemic este să admitem și în această problematică operarea circularității cauzale: un mănunchi de însușiri și abilități pe care un individ le posedă fac ca el să devină lider, iar, o dată devenit lider, potrivit nevoilor și caracteristicilor grupului, toate sau unele dintre respectivele însușiri și abilități se accentuează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
te alegem dacă...”. Oricum, derularea efectivă a muncii de conducere reprezintă un continuu dialog între ce așteaptă liderul de la membrii grupului și ce așteaptă aceștia de la el. Suntem astfel în miezul teoriei rolurilor, ce operează atât de pregnant în această problematică a conducerii. A. Neculau (1983), analizând-o în termenii dinamicii de rol proprii conducătorului, relevă existența a trei situații: a) nepotrivirea evidentă dintre așteptările de rol și comportamentul efectiv; în acest caz, grupul relevă decalajul, eventual sancționează și cere ajustarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Cu atât mai mult se întâmplă acest lucru când e vorba despre comportamente și acțiuni colective propriu-zise, cum sunt opinia publică, moda și, mai cu seamă, mișcările sociale. 1. Identități și raportări intergrupaletc "1. Identități și raportări intergrupale" 1.1. Problematica in-group/out-grouptc " 1.1. Problematica in‑group/out‑group" A fi in-group înseamnă „noi”, a fi out-group înseamnă „alții”. Mereu invocate, in-group-ul și out-group-ul reprezintă o problemă de apartenență reală, dar mai ales una de categorizare socială, de autoidentificare și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
întâmplă acest lucru când e vorba despre comportamente și acțiuni colective propriu-zise, cum sunt opinia publică, moda și, mai cu seamă, mișcările sociale. 1. Identități și raportări intergrupaletc "1. Identități și raportări intergrupale" 1.1. Problematica in-group/out-grouptc " 1.1. Problematica in‑group/out‑group" A fi in-group înseamnă „noi”, a fi out-group înseamnă „alții”. Mereu invocate, in-group-ul și out-group-ul reprezintă o problemă de apartenență reală, dar mai ales una de categorizare socială, de autoidentificare și heteroidentificare. De aceea, de la începutul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de la noi, se apleacă acum cu sârg asupra studierii imaginii „alterității”, a concepției despre „străini” și „autohtoni”. De foarte multe ori însă, discursurile diferitelor discipline rămân paralele; abia mai recent încep să se producă infuzii teoretico-metodologice reciproce și în abordarea problematicii in-group/out-group. 1.2. Relații intergrupaletc "1.2. Relații intergrupale" În sens larg, relațiile intergrupale înseamnă totalitatea raporturilor structurale (spațial-geografice, economice, politice și juridice) și simbolice (ideologice, religioase și cultural-artistice) dintre grupuri de diferite mărimi și de natură diversă. În
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
tineretului, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1984), „Problematizări și explicitări epistemologice în abordarea axiologicului”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, seria Philosophia. Iluț, P. (1985), Atitudinea față de valori la preadolescenți și tineri, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1990), „Teoria alegerii raționale și problematica normelor”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Sociologia-Politologia, 2. Iluț, P. (1995a), Familia. Cunoaștere și asistență, Editura Argonaut, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1995b), Structurile axiologice din perspectivă psihosocială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Iluț, P. (2000), Iluzia localismului și localizarea iluziei, Editura Polirom, Iași
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
proza, sunt de reținut doar prezențele lui Petrea Dascălul (Petru Olariu), cu pagini memorialistice, schițe, povestiri, nuvele, și a lui Mihail Lungianu, cu povestea Piperuș Împărat. Cele câteva piese de teatru sunt cu totul insignifiante. Publicistica e foarte diversă ca problematică (pedagogie, psihologie, filosofie, administrație, economie, educație sanitară, istorie, politică, științe, cultură etc.). Și în acest sector revine frecvent numele lui Petrea Dascălul, căruia i se datorează și un documentat articol despre I. Pop-Reteganul; cu o colaborare (Învățătorul și noile curente
LUCEAFARUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287869_a_289198]
-
în articolul Reorganizarea revistei „Luceafărul”, publicația își propune să vizeze și problemele politice și „să fie o oglindă a tuturor frământărilor vieții românești [...] prin prisma judecății ardelene, care își are caracterul ei specific”. De la numărul 31/1912 se renunță la problematica politică, profilul urmând a fi acela de „revistă de familie artistică-literară, care va îmbrățișa mișcarea culturală de la noi și din străinătate”. Rubrici mai importante: „Foi răzlețe” (în care se reproduc pagini valoroase din literatura română și din alte literaturi), „Din
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
dramatică, luându-și ca subiect contemporaneitatea, transformările și conflictele sociale, metamorfoza oamenilor în aceste decenii. Chiar dacă suferă de oscilații valorice semnificative, întrucât nu a putut evita întotdeauna imperativul ideologic, teza oficială a momentului, creația sa este foarte unitară sub aspectul problematicii. Pentru a transpune dramaturgic o epocă istorică plină de contradicții derutante, L. adoptă ca premisă un fel de luciditate amintind „oglinda” stendhaliană „purtată de-a lungul unui drum”. El face parte din acea categorie de artiști rari al căror ideal
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
mijloc de influență. În încercarea de a sintetiza mulțimea de variabile identificate și stocate de aceste definiții, în literatura de specialitate întâlnim o mulțime de modele ale comunicării (de altfel, putem spune că majoritatea autorilor care s-au ocupat de problematica actului de comunicare au încercat să ofere un astfel de model); acestea au o valoare instrumentală, în sensul că dezvoltă, așa cum am amintit, mult mai pregnant posibilitățile de dinamică a procesului comunicațional ca atare. O analiză utilă o întâlnim în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai degrabă omogenă/similară în ceea ce privește tabela valorică sau eterogenă/diferită?), nivelul de acord (audiența este de acord cu punctul de vedere pe care doriți să-l prezentați sau este împotrivă) și nivelul de implicare (cât de mult îi pasă de problematica în cauză?). În urma cuantificării răspunsurilor la aceste întrebări, putem să efectuăm o predicție - care să aibă o ridicată valoare de adevăr - asupra modului în care publicul nostru va reacționa într-o situație dată. H.L. Hollingworth consideră că putem să luăm
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dezvolta mai ușor forma discursului dumneavoastră și pentru a obține toate variabilele de care aveți nevoie în acest scop, puteți folosi: definițiile (arată ce este un fenomen, ce înseamnă un anumit concept etc.; definițiile sunt importante pentru introducerea audienței în problematica discutată); compararea (punctarea similarităților dintre două sau mai multe lucruri; este utilă, de asemenea, în clarificarea unui anumit aspect - spre exemplu, dacă un părinte este îngrijorat să-și lase băiatul la o petrecere până dimineața, i se poate oferi următorul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
măsura puterea și viabilitatea relaționărilor noastre cu ceilalți. 6.3. Tipologia conflictului tc "6.3. Tipologia conflictului " Problema surselor de conflict relaționate cu tipologia acestuia ne oferă o dovadă în plus a utilității și corectitudinii unei viziuni integratoare, procesual-acționale asupra problematicii conflictului. Integrându-ne unei atare perspective, vom observa că sursele conflictelor acționează ca un criteriu extrem de nuanțat, de complex, dar semnificativ pentru alcătuirea unor tipologii ale conflictelor. Spunem că avem de-a face cu un criteriu complex deoarece, câteodată, unele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
interacțiune educațională, punctul nostru de vedere ne focalizează atenția asupra acestuia din urmă. Goodall Jr. (1990, pp. 115-118) identifică zece astfel de tipuri care pot conduce la declanșarea unui conflict interpersonal: 1) conflictele care apar din diferențele de opinii asupra problematicii aflate în discuție; 2) conflictele situate în diferențele de valori care afectează rezultatele grupului, sarcina sau accesul la rezultate sau sarcină; sunt mai intense decât cele observabile în diferențele de opinii (deși pot apărea într-o formă asemănătoare), deoarece, atunci când
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
demultiplicare în grup a divergenței/perturbării propuse nu de lector, ci chiar de unul dintre membrii grupului. În ceea ce privește corelația cu focus-group-ul, vom vedea că, în cazul acestei tehnici, un membru al grupului era desemnat să intervină cu critici/controverse la adresa problematicii în discuție atunci când părea că discuția a fost epuizată prematur de către grup. Utilizarea oponentului, dar nu în cadrul grupului, ci în cadrul acțiunii de grup în prezența conflictului de natură sociocognitivă, devine, iată, extrem de interesantă și de utilă. O tehnică de învățare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
componentă naturală a lucrului în grupurile mici. Dacă nu este bine condus, conflictul poate produce rezultate negative și o performanță slabă a grupului. Dacă este bine condus, conflictul poate conduce la sporirea comunicării de grup, la explorarea mai profundă a problematicii respective și la optimizarea întregii performanțe” (Goodall Jr., 1990, p. 45). Iată câteva linii directoare pentru moderarea grupului în direcția prevenirii situațiilor conflictuale: - este important ca fiecare participant să aibă senzația că are locul său în grup (altfel, avem de-
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conflictelor; de aceea se cuvine să amintim și aici un fapt care ne-a apărut ca relevant și definitoriu pe întregul parcurs al lucrării, și anume că diversitatea situațiilor educaționale ne oferă un repertoriu extrem de vast și de nuanțat al problematicii referitoare la conflict. Rezumat 1. Strategiile de provocare/stimulare a conflictului presupun: folosirea unor elemente de conținut care să fie pasibile de interpretări din unghiuri diferite; împărțirea grupului în „tabere” opuse, folosirea unei persoane cu rol de „avocat al diavolului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai bune modalități de lucru cu elevii indisciplinați. Dl Dumitrașcu a început ședința cerându-le profesorilor participanți să-și spună părerea în legătură cu tema aflată în discuție. El a considerat că dacă au venit la această întrunire, toți cei prezenți cunosc problematica supusă dezbaterii și implicațiile pe care aceasta le presupune. De altfel, profesorul Dumitrașcu este adeptul unei exprimări libere a ideilor, drept care a ales să intervină cât mai puțin (dacă se poate, deloc) în discuție. Iată că cei prezenți ajung destul de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
într-un mod deosebit de simplu, putem să folosim această tehnică nu doar în mod direct, așa cum sugerează autorii citați, ci și prin punerea celor două grupuri în conflict aparent și ajutarea lor să depășească acel conflict prin noi achiziții în problematica propusă de cadrul didactic. * * * În viața de zi cu zi, în procesul de comunicare, au loc extrem de multe conflicte, o mare parte dintre ele fiind văzute drept o sursă de perturbare a ritmului clasei, a activităților imaginate de către formator etc.
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru a căpăta îndrumări. O echipă poate trece prin această etapă în două situații: - când echipa este nouă/membrii se întâlnesc pentru prima oară; - când un nou membru se alătură echipei. Referitor la cel de-al doilea caz, identificăm o problematică interesantă pentru specificul educațional; astfel, ne putem pune întrebarea: dacă avem de-a face cu o echipă deja coezivă, care ar fi influențele apariției unui nou membru? Desigur că acesta din urmă va trebui să-și răspundă la anumite interogații
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
echipă. Forsyth, preluându-l pe Cunningham, ne oferă un tabel cu cinci tipuri de strategii de predare în echipă (apud Forsyth, 1983, p. 439). Tabelul 13. Tipuri de predare în echipă (team-teaching) În fapt, am dorit aici doar să analizăm problematica echipei și din cealaltă perspectivă propusă de către structurarea spațiului educativ; rămâne în sarcina unei dezvoltări viitoare o analiză mai amănunțită. Ceea ce putem totuși să sesizăm cu ușurință la sfera avantajelor privește un mai bun control al clasei, aspecte motivaționale sporite
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conform cărora accesul la aceleași resurse poate produce conflict între grupuri ne oferă un cadru concret de team-building. Spre exemplu, elevii/studenții se vor afla în competiție încercând să realizeze cu ajutorul unor resurse comune un poster privitor la o anumită problematică sugerată de conținutul care se intenționează să fie predat în respectiva oră; în același sistem procedural, dar folosind jocurile electronice de strategie (Starcraft, Warcraft, Age of Empire, Theme Hospital etc.), grupuri de elevi/studenți pot să devină coezive fiind în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1.3. Restructurarea valorică" Reprezintă o tehnică de redeschidere a alternativelor pe care grupul le are, fiind recomandată de literatura de specialitate (vezi și www.mycotded.com) pentru a restructura evaluarea de tip SWOT. Concret, se realizează următoarele etape: • Evidențierea problematicii pe care dorim să o rezolvăm (spre exemplu, cum să îmbunătățim activitatea în organizația noastră). • Membrii grupului se vor centra acum pe găsirea unor idei creative pornind de la concepte strategice de tip bipolar cum ar fi: stagnare/inovație, dezvoltare/declin
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
idei; totuși, ele trebuie să se încadreze într-un maximum de zece, pentru claritatea și simplitatea analizei rămânând de preferință patru sau cinci. Fishboning-ul este o analiză de nevoi care presupune implicarea unor grupuri informale de 10-12 persoane familiarizate cu problematica pusă în discuție; se pot folosi mai multe grupuri de analiză în perioade diferite de timp sau în aceeași perioadă în săli diferite, pentru fiecare stabilindu-se un moderator. În fiecare grup moderatorul va folosi un flip-chart pe care va
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]