18,757 matches
-
excepția părților și a subiecților procesuali principali“, atât timp cât respectiva persoană nu a fost deja audiată în aceeași cauză sub o altă identitate. ... 14. Raportat la motivele de neconstituționalitate astfel formulate, Curtea reține că solicitarea de completare a normelor procesual penale criticate nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
la adăpost în ceea ce privește răspunderea privind declarațiile sale, astfel că, în situația în care denaturează adevărul, acesta riscă să fie tras la răspundere pentru mărturie mincinoasă, indiferent de statutul său în procesul penal. Mai mult, indiferent de calitatea procesuală în cauză - martor cu identitate reală/martor cu identitate protejată -, declarația dată în condițiile normelor procesual penale referitoare la audierea martorilor are valoare probantă unică în procesul penal, nefiind admis ca scopul normelor procesuale referitoare la protecția martorilor amenințați să poată
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
care denaturează adevărul, acesta riscă să fie tras la răspundere pentru mărturie mincinoasă, indiferent de statutul său în procesul penal. Mai mult, indiferent de calitatea procesuală în cauză - martor cu identitate reală/martor cu identitate protejată -, declarația dată în condițiile normelor procesual penale referitoare la audierea martorilor are valoare probantă unică în procesul penal, nefiind admis ca scopul normelor procesuale referitoare la protecția martorilor amenințați să poată fi pervertit în sensul criticilor autorului (critici similare celor formulate în prezenta cauză). Mai mult
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
procesul penal. Mai mult, indiferent de calitatea procesuală în cauză - martor cu identitate reală/martor cu identitate protejată -, declarația dată în condițiile normelor procesual penale referitoare la audierea martorilor are valoare probantă unică în procesul penal, nefiind admis ca scopul normelor procesuale referitoare la protecția martorilor amenințați să poată fi pervertit în sensul criticilor autorului (critici similare celor formulate în prezenta cauză). Mai mult, Curtea a precizat că cele statuate în Decizia nr. 248 din 16 aprilie 2019, paragrafele 19-25, referitor la
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
a II-a din OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței și al ministrului finanțelor nr. 509/2.471/2009, reclamanții nu justifică niciun interes în promovarea prezentei acțiuni. Alături de calitatea procesuală, capacitatea procesuală și afirmarea unui drept, exercițiul acțiunii civile este condiționat și de existența unui interes, adică de folosul practic pe care o parte îl urmărește prin punerea în mișcare a acțiunii judiciare. Justificarea interesului judiciar incumbă reclamanților atât în
SENTINȚA nr. 150 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/295371]
-
-a din OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței și al ministrului finanțelor nr. 509/2.471/2009, reclamanții nu justifică niciun interes în promovarea prezentei acțiuni. Alături de calitatea procesuală, capacitatea procesuală și afirmarea unui drept, exercițiul acțiunii civile este condiționat și de existența unui interes, adică de folosul practic pe care o parte îl urmărește prin punerea în mișcare a acțiunii judiciare. Justificarea interesului judiciar incumbă reclamanților atât în momentul inițial
SENTINȚA nr. 150 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/295371]
-
al procesului, în concret acela al promovării acțiunii, cât și pe tot parcursul procedurii judiciare în toate etapele sale. În ceea ce privește „interesul“, pârâta invocă prevederile art. 32 din Codul de procedură civilă, care arată că, alături de calitatea procesuală, capacitatea procesuală și afirmarea unui drept, exercițiul acțiunii civile este condiționat și de existența unui interes, adică de folosul practic pe care o parte îl urmărește prin punerea în mișcare a acțiunii judiciare. Art. 33 din Codul de procedură civilă
SENTINȚA nr. 150 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/295371]
-
în concret acela al promovării acțiunii, cât și pe tot parcursul procedurii judiciare în toate etapele sale. În ceea ce privește „interesul“, pârâta invocă prevederile art. 32 din Codul de procedură civilă, care arată că, alături de calitatea procesuală, capacitatea procesuală și afirmarea unui drept, exercițiul acțiunii civile este condiționat și de existența unui interes, adică de folosul practic pe care o parte îl urmărește prin punerea în mișcare a acțiunii judiciare. Art. 33 din Codul de procedură civilă prevede că
SENTINȚA nr. 150 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/295371]
-
de art. 453 din Codul de procedură civilă. Conform acestor prevederi, partea care a pierdut procesul poate fi obligată să suporte cheltuielile ocazionate de proces, însă prin aceasta trebuie ca partea care a pierdut procesul să se afle în culpă procesuală sau, prin atitudinea sa în cursul derulării procesului, să fi determinat aceste cheltuieli. O altă condiție care trebuie îndeplinită pentru a se acorda cheltuielile de judecată este ca partea care solicită să fi câștigat, în mod irevocabil, procesul. Mai mult
SENTINȚA nr. 150 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/295371]
-
aceste cheltuieli. O altă condiție care trebuie îndeplinită pentru a se acorda cheltuielile de judecată este ca partea care solicită să fi câștigat, în mod irevocabil, procesul. Mai mult, nici aspectele privind reaua-credință, comportarea neglijentă sau exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale nu pot fi reținute în sarcina pârâtei pentru ca aceasta să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată. În concluzie, pârâta apreciază că, în speță, nu este îndeplinită niciuna din aceste condiții, motiv pentru care solicită respingerea și a acestui
SENTINȚA nr. 150 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/295371]
-
din 20 februarie 2019, impunând justificarea utilizării în scop locativ a sumelor în termen de maximum 6 luni de la data punerii la dispoziție a finanțării. Referitor la analizele anterioare efectuate asupra unor aspecte puse în discuție în acest cadru procesual, Curtea va constata că, deși aspecte ale contractelor de finanțare au fost anterior analizate în cadrul unor litigii derulate între băncile de locuințe și Curtea de Conturi, în cuprinsul acelor cauze nu au fost analizate aspectele în prezent puse în
SENTINȚA nr. 150 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/295371]
-
de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței și al ministrului finanțelor publice nr. 509/2.471/2009. Făcând aplicarea prevederilor art. 453 din Codul de procedură civilă, reținând culpa procesuală a pârâților, va dispune obligarea acestora la plata în solidar la plata în favoarea reclamanților a sumei de 5.650 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru, onorariu avocațial și cheltuieli de deplasare. PENTRU ACESTE MOTIVE
SENTINȚA nr. 150 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/295371]
-
parcursul soluționării cauzei penale, pe măsura administrării probelor, organele judiciare pot ajunge la concluzia că bunurile restituite ar putea avea legătură cu faptele cercetate și ar putea dispune realizarea de expertize asupra acestor bunuri sau chiar ridicarea lor, ulterior momentului procesual al restituirii realizate conform art. 255 alin. (1) din Codul de procedură penală. ... 20. În continuare, Curtea urmează să examineze dacă prevederile legale criticate sunt adecvate scopului urmărit. În acest sens, Curtea reține că dispozițiile art. 162 alin. (5) din
DECIZIA nr. 442 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295893]
-
și Justiție, pe lângă condițiile ce trebuie îndeplinite de către un procuror pentru a putea fi numit în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate. Autorul excepției de neconstituționalitate tinde la relevarea pretinsei neconstituționalități a normelor procesual penale criticate prin raportare la o anumită soluție legislativă pe care acestea nu o cuprind, și nu prin raportare la conținutul normativ intrinsec. Or, analiza unor astfel de critici de neconstituționalitate nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale
DECIZIA nr. 16 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295899]
-
a persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente nu este de natură să aducă atingere garanțiilor dreptului la un proces echitabil. Aceste părți vor fi citate în etapa camerei preliminare, moment în care își pot exercita drepturile procesuale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea penală din 31 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 858/218/2021, Judecătoria Carei a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 335 alin. (4) din
DECIZIA nr. 430 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295944]
-
procedură penală, urmând a se proceda, după caz, la punerea în mișcare a acțiunii penale [art. 309 alin. (2)], extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice [art. 311 alin. (3) și (4)], respectarea dreptului la apărare al părților sau subiecților procesuali în timpul cât urmărirea penală este suspendată [art. 313 alin. (3)], înștiințarea despre clasare (art. 316), renunțarea la urmărirea penală [art. 318 alin. (3) și (7)], continuarea urmăririi penale la cererea suspectului sau inculpatului (art. 319), dreptul de a face
DECIZIA nr. 430 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295944]
-
inculpatului (art. 319), dreptul de a face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală (art. 336-341). În acest context, Curtea a reținut că plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată se soluționează cu participarea părților, a subiecților procesuali principali și a procurorului, ca urmare a pronunțării de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014. Toate aceste etape ulterioare redeschiderii urmăririi
DECIZIA nr. 430 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295944]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014. Toate aceste etape ulterioare redeschiderii urmăririi penale se desfășoară, conform dispozițiilor Codului de procedură penală care le reglementează, cu asigurarea în favoarea tuturor părților a tuturor garanțiilor procesuale specifice dreptului de acces liber la justiție, dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare. ... 13. Totodată, în situația în care, în urma efectuării urmăririi penale astfel reluate, suspectul sau, după caz, inculpatul este trimis în judecată, procesul penal
DECIZIA nr. 430 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295944]
-
trimis în judecată, procesul penal va continua conform procedurii de cameră preliminară, prevăzută la art. 342-348 din Codul de procedură penală, iar apoi, conform procedurii de judecată, prevăzută la art. 349-470 din Codul de procedură penală, proceduri ce oferă garanțiile procesuale specifice dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare pentru toate părțile procesului penal. Referitor la procedura în camera preliminară, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din
DECIZIA nr. 430 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295944]
-
2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, Curtea Constituțională a statuat obligativitatea participării procurorului, a inculpatului, a părții civile și a părții responsabile civilmente la această procedură, din perspectiva necesității asigurării garanțiilor procesuale ale dreptului la un proces echitabil. ... 14. Curtea a reținut, de asemenea, că, în procedura redeschiderii urmăririi penale, judecătorul nu administrează probe, ci verifică legalitatea și temeinicia ordonanței de redeschidere a urmăririi penale în baza probelor administrate de către procuror
DECIZIA nr. 430 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295944]
-
administrează probe, ci ca o procedură strict de confirmare pe baza a ceea ce există deja la dosarul cauzei. Totodată, Curtea a constatat că soluția confirmării de către judecător a redeschiderii urmăririi penale are efecte doar cu privire la situația procesuală a suspectului și a inculpatului, neinfluențând situația procesuală a persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente. ... 16. Pentru aceste argumente, Curtea a reținut că lipsa persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente de la
DECIZIA nr. 430 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295944]
-
confirmare pe baza a ceea ce există deja la dosarul cauzei. Totodată, Curtea a constatat că soluția confirmării de către judecător a redeschiderii urmăririi penale are efecte doar cu privire la situația procesuală a suspectului și a inculpatului, neinfluențând situația procesuală a persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente. ... 16. Pentru aceste argumente, Curtea a reținut că lipsa persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente de la procedura de confirmare a redeschiderii urmăririi penale de
DECIZIA nr. 430 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295944]
-
le încalce acestora dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și nici dreptul la apărare, prevăzute la art. 21 alin. (1) și (3) și la art. 24 din Constituție, întrucât acestea dispun de toate garanțiile procesuale specifice acestor drepturi în vederea realizării intereselor lor procesuale în etapa urmăririi penale. ... 17. Totodată, Curtea a constatat că persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente se află, în cadrul procedurii reglementate la art. 335 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 430 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295944]
-
și dreptul la un proces echitabil și nici dreptul la apărare, prevăzute la art. 21 alin. (1) și (3) și la art. 24 din Constituție, întrucât acestea dispun de toate garanțiile procesuale specifice acestor drepturi în vederea realizării intereselor lor procesuale în etapa urmăririi penale. ... 17. Totodată, Curtea a constatat că persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente se află, în cadrul procedurii reglementate la art. 335 din Codul de procedură penală, în situații juridice diferite, aspect care justifică acordarea
DECIZIA nr. 430 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295944]
-
s-a făcut de către președintele instanței, iar nu de către grefier, iar, ulterior, președintele instanței a refuzat acordarea de explicații inculpaților. Așadar, se arată că, în cauză, instanța de judecată a apreciat că se impune unirea celor două etape procesuale, prevăzute de art. 374 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, astfel ca, ulterior, să se aprecieze că nu mai este necesar să se dea explicații inculpaților și că acestea trebuie acordate de către avocați, invocându-se faptul
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]