9,624 matches
-
Percepția și strategiile emergente sunt asociate cu un tip de capital cultural, specific managerilor provenind din domeniul de creație sau productiv și din firme având capacități de producție (asamblare) mai degrabă reduse, ceea ce inspiră dezvoltarea activităților pe orizontală, complementare procesului productiv. Pe de altă parte, managerii provenind din comerțul exterior cu un capital cultural specific și dispunând de capacități productive mari se orientează către strategii de contractare cu parteneri externi menținând activitățile centrale de contractare import/export care caracterizează lohn-ul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sau productiv și din firme având capacități de producție (asamblare) mai degrabă reduse, ceea ce inspiră dezvoltarea activităților pe orizontală, complementare procesului productiv. Pe de altă parte, managerii provenind din comerțul exterior cu un capital cultural specific și dispunând de capacități productive mari se orientează către strategii de contractare cu parteneri externi menținând activitățile centrale de contractare import/export care caracterizează lohn-ul. Strategia emergentă de integrare productivă presupune o metaforă organică a „organizației ca Întreg” și nu doar ca subcontractoare dependentă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
managerii provenind din comerțul exterior cu un capital cultural specific și dispunând de capacități productive mari se orientează către strategii de contractare cu parteneri externi menținând activitățile centrale de contractare import/export care caracterizează lohn-ul. Strategia emergentă de integrare productivă presupune o metaforă organică a „organizației ca Întreg” și nu doar ca subcontractoare dependentă de comenzile altei firme; apariția metaforei este facilitată de presiuni instituționale: „recomandări ale consultanților de afaceri și analize raționale asupra eficienței Întreprinse de teoreticienii organizațiilor” (Davis
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
organizațiilor” (Davis, Diekman și Tinsley, 1994:552) care difuzează de-a lungul câmpului și ajung să fie considerate modalități obiective, luate ca atare, care inspiră strategiile practice ale actorilor. La nivelul sectorului există deja o importantă variație În ceea ce privește integrarea activităților productive. La un capăt al continuumului Întâlnim un număr relativ redus de firme care dezvoltă propriul produs, realizează activități integrate, incluzând design-ul propriei colecții, realizarea documentației tehnice, aprovizionarea cu materie primă, producție și desfacere În lanțuri de magazine sau În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Pe de altă parte, 33% În 2002 și, preconizat, 40% În 2005 Îl constituiau firmele ce lucrează În semi-lohn: primesc documentația produsului de la antreprenorul extern, dar se ocupă de aprovizionarea cu materia primă, integrând o mai mare parte din lanțul productiv. Un procent de 65% În 2002 și, estimat, 50% În 2005 Îl constituie activitatea de lohn propriu-zis, având cea mai mică valoare adăugată și presupunând importul de materii prime furnizate de partenerul/antreprenorul extern, Împreună cu documentația și doar contractarea „asamblării
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
românești ce lucrează ca intermediari pentru aceste firme ce nu au capacitatea de contractare externă. Intermediarii lucrează, la rândul lor În sistem lohn, dar, dispunând de relațiile externe și expertiză În contractările externe, subcontractează acele comenzi care le depășesc capacitatea productivă. La nivelul sectorului există astfel o capacitate mare de producție, având grade importante de diferențiere structurală În funcție de mărime și grad de integrare a activităților productive și administrative și care dispută o piață a contractelor, În special, externe. În mod teoretic
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de relațiile externe și expertiză În contractările externe, subcontractează acele comenzi care le depășesc capacitatea productivă. La nivelul sectorului există astfel o capacitate mare de producție, având grade importante de diferențiere structurală În funcție de mărime și grad de integrare a activităților productive și administrative și care dispută o piață a contractelor, În special, externe. În mod teoretic, competiția ar trebui să fie foarte mare, iar firmele ar trebui să fie recompensate În funcție de eficiența procesului tehnologic. Există, din acest punct de vedere, premisele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
neoclasice de piață liberă, cu mulți actori ce au relații ghidate de interese comerciale și În care costurile obținerii de informații, al investiției inițiale și ale Începerii unei afaceri sunt relativ reduse. Diferențele În privința gradului de integrare a activităților lanțului productiv permit testarea plauzibilității argumentelor din paradigma costurilor tranzacționale care explică integrarea verticală prin incidența costurilor de tranzacție. Williamson pornește de la determinarea tehnologică a tranzacției (consideră tehnologia ca fiind dată, variabilă exogenă): „o tranzacție se realizează atunci când un bun sau serviciu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
capacități proprii de producție În România) și care ar putea fi acestea? Pe de altă parte, În ce condiții firme diferite contractează realizarea unora sau altora dintre aceste activități (cazul firmelor străine care preferă să sub-contracteze, În sistem lohn, capacități productive În țară)? Altfel spus, În ce condiții tranzacțiile inerente de la un stadiu la altul se realizează În cadrul administrativ al unei organizații și În ce condiții acestea se realizează pe piață sau alte spații sociale mai puțin instituționalizate Între actori (organizații
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cad de acord asupra unei definiții a câmpului lor (adesea o definiție impusă de puterea relativă a organizațiilor mari și/sau a regulilor impuse de către stat)” (1991:313 - 4). În cazul nostru, managerii firmelor mari, dominante ca urmare a moștenirilor productive socialiste, se autodefinesc ca exportatori, (și, la nivel macrosocial, principali contribuitori la echilibrarea balanței de plăți); această concepție a fost impusă și cu ajutorul politicilor statului de susținere a exporturilor. În ceea ce privește structura, există un grad Înalt de specializare Între producători, astfel
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
perioada socialistă, fie sunt noi În domeniu și Își deschid o activitate pe cont propriu; există de asemenea și mici ateliere care subcontractează excesul de comenzi de la firmele mari. Acestea din urmă au un grad scăzut de integrare a activităților productive, se bazează pe transformarea tehnologică a produsului, dar nu au capacitate administrativă, În special pentru activități de import și export. Ele sunt percepute ca „ateliere” de producție, mai degrabă decât ca actori pe această piață. Primele două categorii reprezintă firmele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Structurarea relațiilor În cadrul câmpului - modelul cvasifirmei Strategiile practice predominante („rețetele sociale”) ale firmelor ce acționează În cadrul câmpului se centrează pe menținerea unor relații sociale stabile cu parteneri „tradiționali”, În special din Uniunea Europeană. Relațiile stabile sunt cele care asigură ocuparea capacităților productive ale firmelor. Ele au un rol esențial În reducerea incertitudinii fiind considerate resursele strategice de care depind majoritatea firmelor pentru a supraviețui. Se constituie astfel rețele de firme implicate În relații ce se autoreproduc și care reduc competiția, dar și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
asta trebuie să ai grijă să-ți primești banii. Schimburile reciproce de informații strategice, caracteristice relațiilor implicate, În special cele legate de planificarea activității firmelor și coordonarea reciprocă permit ambelor părți controlarea unor importante surse de incertitudine: asigură continuitatea procesului productiv vital În majoritatea firmelor românești și necesarul productiv, la un anumit moment, al firmelor străine. În plus, fiind o „cvasi-firmă”, relațiile implicate manifestă un nivel superior de integrare (În multe cazuri firmele străine Își trimit proprii tehnicieni pentru a coordona
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
banii. Schimburile reciproce de informații strategice, caracteristice relațiilor implicate, În special cele legate de planificarea activității firmelor și coordonarea reciprocă permit ambelor părți controlarea unor importante surse de incertitudine: asigură continuitatea procesului productiv vital În majoritatea firmelor românești și necesarul productiv, la un anumit moment, al firmelor străine. În plus, fiind o „cvasi-firmă”, relațiile implicate manifestă un nivel superior de integrare (În multe cazuri firmele străine Își trimit proprii tehnicieni pentru a coordona procesul productiv) comparativ cu cele ocazionale, precum și existența
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În majoritatea firmelor românești și necesarul productiv, la un anumit moment, al firmelor străine. În plus, fiind o „cvasi-firmă”, relațiile implicate manifestă un nivel superior de integrare (În multe cazuri firmele străine Își trimit proprii tehnicieni pentru a coordona procesul productiv) comparativ cu cele ocazionale, precum și existența unor mecanisme interne de soluționare a conflictelor. Pe de altă parte, Încrederea generează așteptări Împărtășite, clienții și firmele partenere românești având deopotrivă credibilitate În angajamentele asumate. În interviurile realizate, un manager definea relația specială
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
câmpului În rețele de firme: mai multe firme românești mențin relații implicate și sunt dependente de comenzile unui număr redus de firme străine. Companiile românești Își subcontractează producția una alteia, În funcție de nivelul comenzilor primite. În special firmele mari, având capacități productive importante, mențin relații de subcontractare cu altele pentru acoperirea capacității de lucru și evitarea fluctuațiilor. Un manager afirma În acest sens: „...lumea e mică și se formează un gen de familie. Îi cunoști și pe ăla și pe ăla, știi
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
credibilității reciproce a celor doi parteneri este cel mai bine ilustrat de relația care s-a stabilit Între un manager și partenerul englez ce contractează aproximativ 90% din capacitatea de producție a unei firme mari; relația concentrează aproape Întreaga capacitate productivă, fiind astfel una puternic implicată, iar firma românească este dependentă În acest fel de comanda partenerului englez. Contrar teoriei economice neoclasice, o astfel de relație funcționează foarte bine pe bază de Încredere. Manager: Deci, Începutul colaborării cu acești parteneri s-
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Dintre toate acestea, forța de muncă este cea mai problematică, managerii raportând fluctuații importante și care constituie astfel principalul factor de incertitudine. Firmele din industria confecțiilor au relații stabile cu parteneri externi, reușind astfel să-și asigure comenzile necesare continuității productive. Majoritatea lucrează cu un număr redus de clienți externi (doi-trei parteneri) care contractează un procent ridicat din capacitatea de producție a firmelor românești. Fluctuația forței de muncă este Însă un factor de incertitudine pe care firmele reușesc Într-o măsură
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
aceștia sunt factori strategici În cazul lohnului, dar calificarea personalului și dezvoltarea capitalului uman ar putea fi mai importantă Într-o strategie de viitor axată pe dezvoltarea propriilor produse (o concepție a „firmei ca Întreg”) și nu doar contractarea capacității productive. În ultimul caz, strategia economică accentuează diversificarea și coordonarea activităților pentru realizarea unui „produs Întreg”, proiectarea, aprovizionarea cu materii prime, desfacerea; În general firmele mici, emergente care nu se bazează pe o „moștenire” a capacităților tehnologice din perioada comunistă, adoptă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
aprovizionarea cu materii prime, desfacerea; În general firmele mici, emergente care nu se bazează pe o „moștenire” a capacităților tehnologice din perioada comunistă, adoptă strategii diversificate. Această strategie este specifică organizațiilor ai căror manageri provin din domeniul de creație sau productiv și care au capacități de producție (asamblare) mai degrabă reduse. În aceste cazuri capitalul uman al celor implicați În activitatea firmei este resursa cea mai importantă. Un manager spunea cu referire la dificultățile de coordonare și incertitudinea implicate Într-o
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Davis, Diekman și Tinsley, 1994:552) care difuzează de-a lungul câmpului și problematizează actualele modalități obiective, luate ca atare, ce inspiră strategiile practice ale actorilor. Noua cultură emergentă accentuează mai mult dezvoltarea integrală a firmei (nu doar a capacității productive) și diversificarea laterală care să includă celelalte stadii tehnologice și economice. Astfel, În cazul sectorului confecțiilor, concepția asupra controlului ce accentua importanța relațiilor externe este treptat delegitimată și Înlocuită de concepția privind diversificarea și integrarea activităților productive ale firmelor pentru
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
doar a capacității productive) și diversificarea laterală care să includă celelalte stadii tehnologice și economice. Astfel, În cazul sectorului confecțiilor, concepția asupra controlului ce accentua importanța relațiilor externe este treptat delegitimată și Înlocuită de concepția privind diversificarea și integrarea activităților productive ale firmelor pentru a include și fazele de proiectare și distribuție a propriilor produse (integrarea verticală a activităților orizontale) și orientare către piața internă. Prima concepție este mai degrabă promovată de managerii provenind din comerțul exterior Înainte de revoluție și cei
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
include și fazele de proiectare și distribuție a propriilor produse (integrarea verticală a activităților orizontale) și orientare către piața internă. Prima concepție este mai degrabă promovată de managerii provenind din comerțul exterior Înainte de revoluție și cei care au moștenit capacitățile productive ale fostelor Întreprinderi socialiste, În timp ce, cea de-a doua este caracteristică managerilor firmelor mai mici care Încearcă să disloce structura existentă și care provin din fostele sectoare de producție și creație. Aceștia aspiră la pozițiile dominante atât În cadrul organizațiilor, cât
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
din fostele sectoare de producție și creație. Aceștia aspiră la pozițiile dominante atât În cadrul organizațiilor, cât și la nivelul câmpului și Încearcă să impună o concepție specifică propriului lor capital cultural și care le avantajează propriile resurse. Nedispunând de capacități productive importante sau de un capital relațional și social consistent, această concepție presupune diversificarea activității firmei și orientarea către atragerea și menținerea forței de muncă, percepută ca factor decisiv pentru dezvoltare. O strategie de integrare productivă presupune o metaforă organică a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
propriile resurse. Nedispunând de capacități productive importante sau de un capital relațional și social consistent, această concepție presupune diversificarea activității firmei și orientarea către atragerea și menținerea forței de muncă, percepută ca factor decisiv pentru dezvoltare. O strategie de integrare productivă presupune o metaforă organică a „firmei ca Întreg” și nu doar ca subcontractoare dependentă de comenzile altei firme. Rețelele deja create și susținute cultural tind să se dezactiveze pentru a permite o re-poziționare a firmelor pe criterii diferite. Relațiile stabile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]