4,759 matches
-
Examenul oftalmologic este normal în primele zile. Totuși, în 10% din cazuri, după MENAGE P., LEBIEZ P. E. și colaboratorii, există un edem papilar sau papilită. Paloarea papilară cu predominanță temporală, apare deobicei începând cu a doua săptămână a evoluției. Prognosticul funcțional al neuropatiei optice retrobulbare este cel mai adesea favorabil, recuperarea este rapidă în câteva săptămâni și aproape completă în mai puțin de șase luni, la mai mult de 75% din pacienți. Semne de disfuncționare a nervului optic pot totuși
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
medie 3,2 leziuni pe pacient și pe an pentru 0,53 pusee clinice pe pacient și pe an. Corelația creșterii dimensiunilor leziunilor cu evolutivitatea bolii nu este bine stabilită. Este deci dificil să propui RMN ca un mijloc de prognostic a bolii. Anumite argumente, cum ar fi punerea în contrast sau volumul lezional nu au putut fi corelate în mod semnificativ cu evolutivitatea afecțiunii. Oricum ar fi acesta, RMN poate fi interesantă în studiul lezional pentru încercări terapeutice. O problemă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
evoluție cronică. După 25 ani, 1/3 dintre bolnavi încă sunt capabili de muncă și 2/3 pot încă merge. În timpul sarcinii s-a constatat diminuarea puseelor, fenomen întâlnit și în primele 3-6 luni postpartum (BIRK K. și colab., 1990). Prognosticul bolii depinde de forma evolutivă la debut, forma cu evoluție în pusee este mai favorabilă decât cea progresivă, formele monosimptomatice evoluează mai favorabil decât cele polisimptomatice și plăcile de demielinizare reduse numeric și de dimensiuni mici constatate la RMN evoluază
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ale bolii, care dau speranța unei vindecări definitive. În realitate, caracterul derutant și imprevizibil al SM cu forme autentic benigne și opuse formelor rapid invaliditante, este cel care reprezintă o problemă încă nerezolvată pentru neurologii ce caută să stabileacă un prognostic, care să-i ajute în stabilirea unui tratament. Definiția formei benigne a SM este arbitrară, retrospectivă și variabilă în funcție de autori. WEINSHENKER și colaboratorii (1989) ar dori să rezerve termenul de formă benignă SM a cărei evoluție a arătat mai puține
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și-au propus să determine parametrii clinici ce ar putea fi indicatori ai unei evoluții benigne a SM. Deși consensul nu este total, un anumit număr de parametri au fost reținuți. Vârsta debutului bolii este judecată ca un factor de prognostic. Un debut precoce este, pentru unii autori, un indiciu de prognostic mai bun (VISSCHER B. și colab., 1984; THOMPSON A. și colab., 1986). Mai ales destul de tardiv, după 40 de ani, este un factor de prognostic rău (MÖLLER R. 1951
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
indicatori ai unei evoluții benigne a SM. Deși consensul nu este total, un anumit număr de parametri au fost reținuți. Vârsta debutului bolii este judecată ca un factor de prognostic. Un debut precoce este, pentru unii autori, un indiciu de prognostic mai bun (VISSCHER B. și colab., 1984; THOMPSON A. și colab., 1986). Mai ales destul de tardiv, după 40 de ani, este un factor de prognostic rău (MÖLLER R. 1951; LEIBOWITZ U. și colab., 1969; DETELS R. și colab., 1982; CLARK
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ca un factor de prognostic. Un debut precoce este, pentru unii autori, un indiciu de prognostic mai bun (VISSCHER B. și colab., 1984; THOMPSON A. și colab., 1986). Mai ales destul de tardiv, după 40 de ani, este un factor de prognostic rău (MÖLLER R. 1951; LEIBOWITZ U. și colab., 1969; DETELS R. și colab., 1982; CLARK V.și colab., 1982; VERJANS E. și colab., 1983). Toți autorii sunt de acord în a confirma influența modului evolutiv asupra prognosticului bolii. Formele evoluând
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
un factor de prognostic rău (MÖLLER R. 1951; LEIBOWITZ U. și colab., 1969; DETELS R. și colab., 1982; CLARK V.și colab., 1982; VERJANS E. și colab., 1983). Toți autorii sunt de acord în a confirma influența modului evolutiv asupra prognosticului bolii. Formele evoluând în pusee au un risc de sechele definitive de gravitate mai mare. Ele se opun formelor continue și remitente progresive (în special când faza progresivă apare precoce în derularea bolii) care au un potențial evolutiv mai mare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
suport pentru mers este observată în medie după 15 ani de evoluție, dar în mai puțin de 5 ani în formele progresive de la început. Se pune întrebarea, care este tabloul clinic al SM, favorabil benegnității? Nevrita optică retrobulbară ar fi prognosticul cel mai bun, dacă este urmată de o lungă atenuare inițială. Un debut prin simptome senzitive ar fi un indiciu al unei evoluții puțin severe. Dincolo de debut, se cunosc forme senzitive ale SM, caracterizate prin parestezii și anestezii cutanate localizate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
caracterizate prin parestezii și anestezii cutanate localizate, survenind prin pusee bine individualizate și care rămân benigne pe tot parcursul evoluției lor. Durata primei remisiuni este luată în considerare în aprecierea benignității. Cu cât este mai lungă prima remisiune, cu atât prognosticul este mai bun, dar acest parametru nu este reținut de LHERMITTE F. și colab., (1973). Dimpotrivă, după unii autori (THOMPSON 1951; LEIBOWITZ V. 1969), existența unei atingeri precoce deficitare, piramidală sau cerebeloasă ar fi prognostic defavorabil, lucru pe care noi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
lungă prima remisiune, cu atât prognosticul este mai bun, dar acest parametru nu este reținut de LHERMITTE F. și colab., (1973). Dimpotrivă, după unii autori (THOMPSON 1951; LEIBOWITZ V. 1969), existența unei atingeri precoce deficitare, piramidală sau cerebeloasă ar fi prognostic defavorabil, lucru pe care noi îl infirmăm prin multiplele noastre observații clinice. În sfârșit, anumiți autori nu acordă valoare de prognostic nici uneia din simptomele inițiale (KURTZKE și colab., 1977). După KURTZKE și colab., importanța handicapului rezidual în cursul primilor 5
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Dimpotrivă, după unii autori (THOMPSON 1951; LEIBOWITZ V. 1969), existența unei atingeri precoce deficitare, piramidală sau cerebeloasă ar fi prognostic defavorabil, lucru pe care noi îl infirmăm prin multiplele noastre observații clinice. În sfârșit, anumiți autori nu acordă valoare de prognostic nici uneia din simptomele inițiale (KURTZKE și colab., 1977). După KURTZKE și colab., importanța handicapului rezidual în cursul primilor 5 ani ar condiționa evoluția în cursul următorilor 10 ani. Astfel formele puțin evolutive la 5 ani, rămân la fel pentru 2
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ele, la 15 ani de evoluție. Numai 10% din ele au un handicap sever, la capătul acestei perioade. După același autor, caracterul polisimptomatic al atingerilor neurologice, prezența semnelor deficitare piramidale și cerebeloase, la 5 ani de evoluție, sunt criterii de prognostic rău. În ceea ce privește frecvența recidivelor, numărul lor este interpretat în mod contradictoriu: în formele benigne numărul recidivelor este mai ridicat pentru CONFAVREUX și este mai mic pentru MC. ALPINE și THOMPSON. Studiul LCR și, în special, prezența și importanța secreției intratecale
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
interpretat în mod contradictoriu: în formele benigne numărul recidivelor este mai ridicat pentru CONFAVREUX și este mai mic pentru MC. ALPINE și THOMPSON. Studiul LCR și, în special, prezența și importanța secreției intratecale de imunoglobuline sunt lipsite de interes pentru prognostic, în cea mai mare parte a studiilor (KURTZKE, 1977; THOMPSON, 1986; VERJANS, 1983) la fel ca și studiul populațiilor limfocitare (VERJANS, 1983). În ultima perioadă CHOFFLON, neurolog și imunolog, arată că formele de SM care au modificări imunologice și celulare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
1986; VERJANS, 1983) la fel ca și studiul populațiilor limfocitare (VERJANS, 1983). În ultima perioadă CHOFFLON, neurolog și imunolog, arată că formele de SM care au modificări imunologice și celulare în LCR, numite de el forme biologice active, au un prognostic mai rău. DETELS (1982) compară evoluția naturală a SM în două regiuni ale SUA, aceaa a Los Angeles-ului, zonă cu prevalență mare și aceea a Washingtonului, zonă cu prevalență mai mare. Acest autor observă că severitatea SM apare mai marcată
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
prevalență mai mare. Acest autor observă că severitatea SM apare mai marcată în zona Washingtonului. Se poate sublinia importanța și influența originii geografice asupra evoluției SM. O problemă importantă în ceea ce privește legăturile între tipul de histocompatibilitate și SM, este aceea a prognosticului. Într-un studiu al lui MADIGAND M. și colab. (1982), rezultatele obținute, tindeau să facă legătură între fenotipul HLA DR și forma clinică a SM. Astfel, HLA DR2 apărea mai frecventă în formele benigne cu evoluție remitentă, iar HLA DR3
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
descoperi mecanismele care comandă severitatea sau benignitatea și apoi, pentru a le putea controla ori folosi. După perfecționarea metodei rezonanței magnetice nucleare, rămâne de precizat locul acesteia în aprecierea potnțialului evolutiv al SM. Puține studii au fost consacrate valorii de prognostic al imaginilor observate în RMN. Dacă analiza plăcilor (plaje de hipersemnale apărând în T2) este destul de ușoară la nivelul creierului, ea rămâne insuficientă la nivelul trunchiului cerebral și mai ales la nivelul măduvii spinării, aceasta din motive tehnice. Într-un
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
trebui să fim în măsură să evaluăm locul real al acestui examen, luând în considerare progresele deosebite care apar zilnic în dezvoltarea tehnicilor de imagerie. WILLOUGHBY E. și colab. (1989), au adus deja câteva elemente de răspuns, în ceea ce privește valoarea de prognostic a imaginilor observate pe RMN cerebrală. Comparând imaginile observate la 32 de pacienți având o formă benignă de SM și la 32 de pacienți având o formă de evoluție severă, și un grup și celălalt având o vechime egală de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
benigne. Pot exista totuși schimbări dramatice, după ani întregi de evoluție benignă, un puseu poate antrena o invaliditate severă și definitivă, sau poate declanșa o progresie continuă, conducând la un handicap și la pierderea autonomiei. În afară de formele benigne ale căror prognostic este bun, trebuie să amintim și prognosticul formelor severe. Aceasta depinde de foarte mulți factori, inclusiv de factorul socio-economic. Dacă bolnavii au posibilități socio-economice bune și pot fi bine îngrijiți la domiciliu sau prin diferite alte forme de îngrijire organizate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ani întregi de evoluție benignă, un puseu poate antrena o invaliditate severă și definitivă, sau poate declanșa o progresie continuă, conducând la un handicap și la pierderea autonomiei. În afară de formele benigne ale căror prognostic este bun, trebuie să amintim și prognosticul formelor severe. Aceasta depinde de foarte mulți factori, inclusiv de factorul socio-economic. Dacă bolnavii au posibilități socio-economice bune și pot fi bine îngrijiți la domiciliu sau prin diferite alte forme de îngrijire organizate, (centre de zi, centre de noapte, etc
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
formelor severe. Aceasta depinde de foarte mulți factori, inclusiv de factorul socio-economic. Dacă bolnavii au posibilități socio-economice bune și pot fi bine îngrijiți la domiciliu sau prin diferite alte forme de îngrijire organizate, (centre de zi, centre de noapte, etc) prognosticul „advitam“ poate fi îmbunătățit și la formele mai severe. Formele maligne (acute), descrise de mulți autori (SCHAPIRO, 1990) au un prognostic foarte rezervat și deseori infaust. Foarte mult depinde prognosticul SM de prezența sau nu a complicațiilor. Aceste complicații sunt
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
bine îngrijiți la domiciliu sau prin diferite alte forme de îngrijire organizate, (centre de zi, centre de noapte, etc) prognosticul „advitam“ poate fi îmbunătățit și la formele mai severe. Formele maligne (acute), descrise de mulți autori (SCHAPIRO, 1990) au un prognostic foarte rezervat și deseori infaust. Foarte mult depinde prognosticul SM de prezența sau nu a complicațiilor. Aceste complicații sunt: septice, trofice, vasculare și osoase. Complicațiile septice cele mai frecvente sunt infecțiile urinare, datorate retențiilor cronice vezicale, a sondajelor repetate cu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de îngrijire organizate, (centre de zi, centre de noapte, etc) prognosticul „advitam“ poate fi îmbunătățit și la formele mai severe. Formele maligne (acute), descrise de mulți autori (SCHAPIRO, 1990) au un prognostic foarte rezervat și deseori infaust. Foarte mult depinde prognosticul SM de prezența sau nu a complicațiilor. Aceste complicații sunt: septice, trofice, vasculare și osoase. Complicațiile septice cele mai frecvente sunt infecțiile urinare, datorate retențiilor cronice vezicale, a sondajelor repetate cu sonde neadecvate, imobilizării la pat. Cu timpul, datorită infecției
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
formele benigne, în care handicapul funcțional este minim sau nul, după 10-15 ani de evoluție, și permite pacientului să aibă o activitate socială și profesională normală. Tot în această grupă intră și formele foarte precoce, în care nici un criteriu de prognostic nu poate încă să fie evaluat, din cauza incertitudinii diagnosticului. Instituirea unui tratament de fond nu se concepe cu ocazia unor manifestări compatibile cu un prim puseu de SM, oricât de evocatoare ar fi ele. De asemenea tratamentul de fond nu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cresc riscul și trebuie întrerupte în timpul sarcinii. Aspectele sarcinii care pot ridica probleme temporare sunt oboseala crescută, incontinența și dificultatea mersului, datorită unui centru de greutate al corpului deplasat. Sarcina nu are efect de lungă durată asupra imobilității sau a prognosticului. De fapt, pare a exista o protecție relativă din partea 213 activității SM în timpul sarcinii. Există totuși tendința crescută la exacerbare în perioada postpartum. Familia trebuie să planifice dinainte îngrijirea copilului și a mamei în perioada postpartum. Dând aceste informații bolnavilor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]