2,857 matches
-
Primele vorbe, nesemnat, se aduc în discuție idei întâlnite cu mult înainte, la Vatra, dar și în alte foi românești. începutul lor se caută uneori cu mult în urmă. Întâmplare nu poate fi că revista Curierul literar publică, în loc de articol programatic, articolul lui M. Kogălniceanu din fruntea Daciei literare, din 1840. Programul Sămănătorului stăruia asupra însemnătății păstrării „limbii și da-tinii strămoșești" și cerea ca scriitorii să cunoască viața poporului. Osândea scriitorii care puseseră în stihuri amăgirile și durerile micii lor vieți
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
datoria", să lupte împotriva importului de idei, a coruperii limbii prin împrumuturi străine. Contestînd simbolismul, revista încurajează acele producții care proslăvesc „marea viață a poporului" român, trecutul lui glorios, „frumusețile acestui pămînt"" etc. Se constată că idei asemănătoare cu articolul programatic, Primele vorbe, exprimau și poeziile din primul număr, putând fi considerate „manifeste" privind orientarea noii reviste. Astfel, Sămănătorul, poezia lui Vlăhuță, înfățișa muncitorul din țarină aruncând sămânța în brazdă. Poezia se încheia cu o urare, în spiritul cuvintelor din articolul
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
Primele vorbe, exprimau și poeziile din primul număr, putând fi considerate „manifeste" privind orientarea noii reviste. Astfel, Sămănătorul, poezia lui Vlăhuță, înfățișa muncitorul din țarină aruncând sămânța în brazdă. Poezia se încheia cu o urare, în spiritul cuvintelor din articolul programatic.<br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> O poezie mult mai exaltată scrie George Coșbuc. Poezia lui Coșbuc Fragment epic glorifică faptele de arme ale lui Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Ion Vodă cel Cumplit și a
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
voievozi cu dragoste de țară. Amintirea vitejiei lor trebuia să slujească de îndemn noii generații. Poporul român, arată poetul, nu avea dreptul să se creadă fără „zei" în lume.<br> <br> <br> <br> O altă poezie ce poate fi considerată programatică era poezia lui Șt. O. Iosif „Către tinerii poeți” deși Șt. O. Iosif nu era la conducerea revistei. Poezia consemna starea grea în care se găsea poporul român și adresa o chemare poeților pierduți în „nori" și „zări albastre" și
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
respectivă, precum și prezentări de carte, donații de carte, evenimente literare, link-uri utile, portrete de autor. Foarte important, în reviste au fost inserate pagini din vechea revistă "Sămănătorul" 1901-1910 și a fost distribuit și un număr special grupând toate documentele programatice și conceptul Sămănătorul. Revista este distribuită prin e-mail în format pdf, tuturor autorilor și colaboratorilor dar s-a considerat necesar să fie citită și în două variante principale:<br> Revista se mai publică fără link-uri și pe site-ul
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
profesională a constructorilor și arhitecților germani, Deutscher Werkbund (DWB). Deși, într-un anumit mod, Deutsche Werkbund a fost influențată de mișcarea artistică Arts and Crafts, totuși organizația, conform binecunoscutului pragmatism german, avea scopuri mai moderne și mai realiste. Manifestul lor programatic era de a crea produse reproductibile industrial, de a contribui la realizarea unei societăți mai echitabile (comparativ cu cea puternic structurată pe clase sociale, cum era cea a timpului respectiv) și de a re-umaniza economia, societatea și cultura. În 1907
Peter Behrens () [Corola-website/Science/307891_a_309220]
-
influențați de scrierile filozofului francez Jacques Derrida și de ideea sa filozofică de deconstrucție, deși gradul concret de influențare al acestora este o problemă de dezbătut, în timp ce alți arhitecți au fost influențați de multiplele dezechilibre geometrice ale mișcării artistice sovietice programatice a anilor 1930, Constructivism. Există, de asemenea, referiri multiple ale deconstructivismului la alte mișcări artistice importante ale secolului XX: modernism, postmodernism, expresionism, cubism, minimalism și artă contemporană. Oricum, încercarea generală a mișcării deconstructiviste este de a realiza progresul arhitecturii înspre
Deconstructivism () [Corola-website/Science/303099_a_304428]
-
din Jaffa, Hebron, etc.). În anii '20 ai secolului trecut, din inspirația și cu sprijinul britanic, prin amplificarea și canalizarea ideologiei panarabiste și a unor frecușuri etnice preexistente s-a declanșat Conflictul arabo-israelian. În 1920, Churchill a publicat un articol programatic explicativ (care a succedat declarației Balfour), că evreii "s-au divizat în comuniști și sioniști". „Declarația Balfour” devenise un impediment politic care submina interesele coloniale britanice în țările arabe și a fost - practic - anulată de britanici prin cele trei „Cărți
Sionism () [Corola-website/Science/303069_a_304398]
-
populației în fața unui sistem politic ce arăta o indiferență totală față de om. William Totok declara într-un interviu, în august 2002, că "Aktionsgruppe Banat s-a constituit în anul 1972 ca o grupare a unor tineri autori care, în mod programatic, încercau să creeze o literatură neconvențională, angajată în sensul adevărat al cuvântului, axată pe o perspectivă declarat social-critică, opusă unui estetism elitarist, apolitic și distanțat față de realitatea imediată. Ideologia grupului era tributară scrierilor stângii nedogmatice occidentale, iar textele literare urmau
Grupul de Acțiune Banat () [Corola-website/Science/302302_a_303631]
-
ei ulterioare au primit din ce in ce mai puțină atenție de la recenzenți. La 100 de ani de la nașterea lui Rând, în 2005, , în "The New York Times", a scris despre operele ei de ficțiune că au fost o „fantezie retro” utopica și ciudată și un neoromantism programatic de artist neînțeles, criticându-i personajele ca fiind „o respingere izolată a societății democratice”. În 2007, criticul literar Leslie Clark i-a descris ficțiunea că „române de dragoste cu o umbră de ”. În 2009, editorialistul "GQ "Tom Carson spunea depre
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
printr-o contemplație uneori chiar "visătoare". Compozitorul vine desigur în ajutorul auditorilor prin imagini sonore pline de sugestii, ca de exemplu în piesa "Cloches á travers les feuilles" (Clopote printre frunze) sau în suita de șapte piese miniaturale cu tentă programatică intitulată "Colțul copiilor". Aici vom întâlni expresivitatea sugestivă a unei muzici care intonează "Serenada pentru păpușă". Debussy ne propune chiar o "muzică picturală" prin piesa "Nori" din prima nocturnă pentru orchestră. Debussy place deoarece, la audierea unor piese, melomanii descoperă
Claude Debussy () [Corola-website/Science/302661_a_303990]
-
fost cunoscut conținutul bulei, Comitetul permanent ales la Alba Iulia, a trimis la Roma pe părintele Vasile Lucaciu, ca să culeagă informațiile necesare pentru continuarea luptei. În ședința ținută în 27 iulie 1912, după reîntoarcerea părintelui Lucaciu, s-au stabilit punctele programatice de acțiune, bazate îndeosebi pe reorganizarea rezistenței credincioșilor împotriva măsurilor nedrepte ale Guvernului maghiar. Către sfârșitul anului (septembrie 1912), au fost trimiși la Roma profesorii de teologie Alexandru Nicolescu și Ioan Coltor, care au luat contact cu personalitățile bisericești mai
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
Nord, cu determinanta lor sugestie compozițională. Într-un permanent balans înalțare-deriziune: Icar-Arlechin. Imensele pînze din 1999(III) sînt bîntuite de desculții lumii, îndreptîndu-se, aceștia, spre niciunde, în boarea cenușie a timpului. Ce reconfortantă e - deși ... desuetă - „ieșirea la peisaj", cum, programatic, o numeau cei vechi! Să părăsești com- poziția cvasiabstractă din atelier și să fugi în natură. Să desenezi, pur și simplu, copaci(IV). Un gen - ... desuet și el - natura moartă(V). Să vezi că lucrurile din jur au, și ele
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
spontaneitatea au marcat eliberarea de sub povara unei prejudecăți. Sem- nele ulterioare ale ciclului Copacul a declanșat preocuparea pentru o gestică și mai fină, o regie grafică și mai subtil ten- sionată în jurul imaginii-concept. Desenele acestei perioade vor indica o deschidere programatică spre orizontul artei despovărat de balastul contingentului și al determinărilor inacceptabile. Modernitatea de viziune se cerea împlinită în modernitatea expresiei unde traseele grafice să elibereze într-o mai mare măsură forma iar registrul cromatic să-și stabilească dominantele caracterizante potrivit
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
misterului și pregătirea ministerului () în care Ioan Botezătorul apare ca profet înainte-mergător () iar Isus este prezentat în calitatea sa de Fiu al lui Dumnezeu, Mesia consacrat și călăuzit de Duhul Sfânt (). Ministerul lui Isus în mijlocul poporului alianței (), inaugurat în mod programatic la Nazaret (), poartă amprenta proclamării Veștii-Bune a Împărăției lui Dumnezeu (; ; ) însoțită de victoria asupra puterilor răului (), de semnele milostivirii () și-ale iertării (), de chemarea ucenicilor (; ), de instruirea acestora și a poporului () și de ruptura/separarea între credincioși-necredincioși, separare care se
Evanghelia după Luca () [Corola-website/Science/302840_a_304169]
-
importante din tinerețe " Fragmente über die neuere deutsche Literatur" ("Fragmente cu privire la noua literatură germană", 1766/1767), pledează pentru o literatură națională germană originală, eliberată de influențele predominante ale literaturilor franceze și engleze. În 1773, Herder publică o culegere de articole programatice cu titlul "Von deutscher Art und Kunst" ("Despre stilul și arta germană"), care cuprinde și importantul eseu al lui Goethe intitulat "Von deutscher Baukunst" ("Despre arhitectura germană"), semnificative pentru îndepărtarea curentului "Sturm und Drang" de clasicismul de proveniență franceză și
Johann Gottfried von Herder () [Corola-website/Science/303253_a_304582]
-
așa cum lui Aristotel i se spunea „Filosoful”. Poziția lui în interpretarea textelor lui Aristotel va constitui cauza acelor dezbateri acute în lumea creștină. Averroes urmărea să purifice aristotelismul de influențele platonice și neoplatonice și în acest sens era în mod programatic un aristotelician prin excelență. Cu toate acestea, latinii, care doreau un Aristotel creștin, l-au înțeles în alt mod iar numele său a fost asociat cu erezia. Învățăturile lui Averroes l-au influențat pe un alt mare gânditor andaluz, misticul
Averroes () [Corola-website/Science/302476_a_303805]
-
viitoare ca niște adevărați apostoli ai misiei cerești, ai frăției și ai libertății"". Tot în revista " Foaie pentru minte, inimă și literatură" apare articolul "Poezie" (1846) în care accentul se pune pe misiunea poeziei sociale, poetul fiind influențat de ideile programatice ale lui V. Hugo. Apare volumul "Poezii nouă" (1847), cu problematică socială ("Muncitorul", "Sila", "Ocna", "Carnavalul", "Clăcașul") și de natură ("O dimineață pe Caraiman", "O dimineață pe malul lacului"). Volumul este scris în urma ideilor pe care le-a impus poetul
Cezar Bolliac () [Corola-website/Science/299475_a_300804]
-
exprimarii și grija extremă (aproape paranoidă) față de detalii devin alte elemente definitorii ale perioadei baroc. Un important punct de vedere critic al barocului literar se referă la preferențierea acordată, în lucrări foarte diferite, formei exterioare în detrimentul conținutului. Lucrarea cu caracter programatic și "avangardist" Maraviglia a lui Giambattista Marini, spre exemplu, este un "model" de forme pure și ... cam atât. Fantezia și imaginația trebuiau trezite și activate în spectator, cititor sau ascultător. De asemenea, toată atenția artistului se concentra asupra unui singur
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
virtutile literar-estetice pe care textul le ofera la lectură. Aceste caracteristici îl apropie pe autorul român de dramaturgi contemporani lui, precum Jean Giraudoux, Jean Anouilh sau Eugene O`Neill. Teatrul Național din Sibiu îi poartă numele în prezent. Două eseuri programatice, dedicate revitalizării baladei și tragediei în epoca modernă: La Sibiu, teatrul național este numit în cinstea sa, .
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
său literar) cu care începe o aventură ce va dura până în 1928. Tot în 1915 scrie și publică OBLAKO V SHTANAKH (Norul cu pantaloni) și FLEYTA POZVONOCHNIK (Flautul vertebrelor). Norul cu pantaloni - dedicat Liliei Brik - este una din operele sale programatice, poem „în patru strigate”- „Jos cu iubirea voastră”, „Jos cu arta voastră”, „Jos cu orânduirea voastră”, „Jos cu religia voastră” . Încheie anii premergători apropiatei revoluții cu Voina i Mir (Războiul si lumea) - o reacție la ororile războiului si Chelovek (Omul
Vladimir Maiakovski () [Corola-website/Science/304503_a_305832]
-
medii universitare. Din aceleași motive, multe sisteme bazate pe Unix, inclusiv Linux, BSD și Mac OS X includ din start interpretatorul CPython. Python pune accentul pe curățenia și simplitatea codului, iar sintaxa sa le permite dezvoltatorilor să exprime unele idei programatice într-o manieră mai clară și mai concisă decât în alte limbaje de programare ca C. În ceea ce privește paradigma de programare, Python poate servi ca limbaj pentru software de tipul "object-oriented", dar permite și programarea imperativă, funcțională sau procedurală. Sistemul de
Python () [Corola-website/Science/303538_a_304867]
-
activitatea și alte cinci biblioteci școlare cu un număr total de 29.987 volume. În anul 2012, Asociația "Semanatorul Tismana" a înființat "Editura Semănătorul" Tismana iar din octombrie 2013, cu sprijinul Consiliului Local Tismana tipărește revista "Sămănătorul". Ea urmează documentele programatice ale curentului social, cultural și literal inițiat la începutul sec. XX, în România, de revista „Sămănătorul” fără a idealiza, ca atunci, satul patriarhal în opoziție cu orașul „viciat” de civilizație. Articolele revistei sunt creații moderne care evită totuși noile tendințe
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
(23 ianuarie 1821, Tismana) reprezintă un document programatic al mișcării conduse de Tudor Vladimirescu, adresat către tot „norodul omenesc” din Țara Românească, și care cuprinde o serie de revendicări, printre care erau împărțirea pământurilor boierilor și mănăstirilor către țărănime, desființarea privilegiilor boierești, dreptate și slobozenie. „"Fraților locuitori ai
Proclamația de la Padeș () [Corola-website/Science/312048_a_313377]
-
schimbarea regimului politic în România către unul permisiv. Primele reacții împotriva poeticii moderniste „oficiale” a anilor șaizeci au venit de la „grupul oniric” (Leonid Dimov, Emil Brumaru, Vintilă Ivănceanu, Dumitru Țepeneag). Lor li se vor adăuga, dar nu în mod necesar programatic, mai vechea Școală de la Târgoviște a prozatorilor Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu (pentru care o primă ocazie de manifestare se declanșează abia acum), Cenaclul de luni (condus de Nicolae Manolescu), Cenaclul Junimea (al criticului Ovid S. Crohmălniceanu) Cenaculul
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]