4,641 matches
-
rigidă, va găsi loc de manifestare într-un spațiu stătut și rigid. Rusia era un spațiu închis de propriile neputințe ale unei țări feudale izolate. Ca răspuns la utopia socialismului occidentul a căutat și a găsit în mod natural soluția prosperității larg difuzate în interiorul societății. Fernand Braudel arată că "Meritul occidentului este de a fi căutat cu îndârjire o ripostă socială, umană, destul de eficientă și valabilă la duritățile multiple ale industrializării. El a fabricat un umanism social, am spune, dacă nu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de supraviețuire. Mult mai târziu, în secolul XX, începând cu anii '80, capitalismul își va propune la modul pragmatic să prăbușească comunismul și acest lucru chiar se va întâmpla. Arma ascuțită nu va fi tunul sau pușca, ci banul și prosperitatea. Socialismul se va stinge singur, în liniște, lăsând în urma sa regretul încercării unei utopii care ne-a costat multe zeci de milioane de victime și o catastrofă economică și socială. 3. Cine, pentru cine muncește? În contextul dorinței utopice de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
societate, cu gândul la ceilalți, la binele comun, la binele tuturor 1140. Ori, așa ceva este de-a dreptul utopic. Omul nu va munci decât gândindu-se la sine, la bunăstarea sa personală și la bunăstarea celor apropiați. În mintea noastră, prosperitatea colectivității din care facem parte rezultă mereu ca o sumă a prosperităților noastre individuale. Este motivul pentru care au apărut normele de conviețuire, dreptul și morala umană. Morala umană este setul de norme scrise și nescrise care impun reguli de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Ori, așa ceva este de-a dreptul utopic. Omul nu va munci decât gândindu-se la sine, la bunăstarea sa personală și la bunăstarea celor apropiați. În mintea noastră, prosperitatea colectivității din care facem parte rezultă mereu ca o sumă a prosperităților noastre individuale. Este motivul pentru care au apărut normele de conviețuire, dreptul și morala umană. Morala umană este setul de norme scrise și nescrise care impun reguli de conviețuire pentru indivizi în societate. Morala umană recunoaște dreptul fiecărui individ la
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
că sunt o sarcină grea, extrem de dificilă. Ideea că societatea (adică mereu ceilalți), va munci pentru a-mi asigura bunăstarea mie, ca individ egoist, care am nevoi multiple, este însă dintre cele mai mari utopii ale socialismului. Niciodată bunăstarea și prosperitatea nu vin și nici nu pot veni din exterior, aceasta deoarece economia și activitatea economică este în sine o luptă cu raritatea în raport cu multiplele noastre nevoi. Lumea nu s-a schimbat. Raporturile cu natura, de asemenea, nu au fost niciodată
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
afaceri. Cu cât statele au o mai îndelungată experiență socială a libertății și bunăstării, cu atât poziția și raportarea indivizilor în raport cu banul este una mai relaxată. Dacă Marx și Engels ar fi sesizat capacitatea uluitoare a capitalismului de a produce prosperitate prin expansiune economică și competitivitate, atunci în mod sigur teoriile lor ar fi trebuit să capete o altă înfățișare. Secretul rezistenței lumii libere nu constă numai în libertate. Există azi mulți oameni care ar renunța oricând la libertate pentru un
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
trebuit să capete o altă înfățișare. Secretul rezistenței lumii libere nu constă numai în libertate. Există azi mulți oameni care ar renunța oricând la libertate pentru un simplu loc de muncă stabil. Secretul constă în combinația uluitoare dintre libertate și prosperitate. Accesul la bani, la tehnologii, la bunuri materiale și la educație de înaltă calitate au adus capitalismul în secolul XXI. În același timp, lumea liberă nu a optat niciodată, nici teoretic și nici practic, pentru un set anume de criterii
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
banilor. Poate fi bogat un om care și-a moștenit bogăția din familie, dar poate fi bogat și un om care a muncit intens și a ajuns, să zicem, profesor. Socialismul nu numai că nu a rezolvat problema creației de prosperitate, recunoscând că nu aceasta este legea sa fundamentală ci egalitatea dintre oameni, dar nu a rezolvat nici problema accesului la puținul pe care-l produce. Cu alte cuvinte, știm că suntem săraci, dar să vedem cum împărțim sărăcia în mod
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
1189; - atunci când "strâmbul orizont juridic burghez va putea fi depășit cu totul"1190. Este o sumă de condiții, evident neîndeplinite niciodată de către o comunitate. Este mai mult decât vizibil că aceste condiții țin de transformarea naturii umane sub semnul unei prosperități de neimaginat din punct de vedere practic. Este o contradicție aici între utopie și posibilitatea punerii sale în practică. Lumea repartiției comuniste este imaginată ca o lume în care o abundență va fi atât de mare încât "munca nu va
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
imaginată ca o lume în care o abundență va fi atât de mare încât "munca nu va mai fi un mijloc de întreținere". Contradicția rezultă și din faptul că socialismul nu și-a propus niciodată să fie o lume a prosperității, ci una a egalității. Este un cerc vicios aici. Cum să ajungi la prosperitate, la indiferența față de lumea materială, în condițiile în care din start ai optat pentru egalitate și nu pentru prosperitate ?. Socialismul nu a răspuns niciodată la întrebările
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
munca nu va mai fi un mijloc de întreținere". Contradicția rezultă și din faptul că socialismul nu și-a propus niciodată să fie o lume a prosperității, ci una a egalității. Este un cerc vicios aici. Cum să ajungi la prosperitate, la indiferența față de lumea materială, în condițiile în care din start ai optat pentru egalitate și nu pentru prosperitate ?. Socialismul nu a răspuns niciodată la întrebările importante ale repartiției: Cine primește, când și cum?1191 De fapt, la prima întrebare
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
propus niciodată să fie o lume a prosperității, ci una a egalității. Este un cerc vicios aici. Cum să ajungi la prosperitate, la indiferența față de lumea materială, în condițiile în care din start ai optat pentru egalitate și nu pentru prosperitate ?. Socialismul nu a răspuns niciodată la întrebările importante ale repartiției: Cine primește, când și cum?1191 De fapt, la prima întrebare răspunsul este cunoscut. Toată lumea trebuia să muncească, iar munca se înmagazina într-un coș de consum. Problemele mari apar
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
raportează la lumea materială. Fericirea economică este un indicator agregat, măsurat în mod complex, tocmai pentru a surprinde complexitatea vieții umane, materiale. De aceea, respondentul român nu greșește atunci când asimilează drumul pe care merge țara și economia sa cu drumul prosperității materiale proprii. România este departe de a fi realizat un minimum de existență materială pentru majoritatea locuitorilor săi. Locuința, locul de muncă, venitul sau, pur și simplu, nivelul de hrană pe care un standard mediu al venitului îl poate asigura
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
lume care nu promite nimic, dincolo de competiție, individualism și concurență. Capitalismul nu este o doctrină, nu este un sistem închegat de norme, legi sau cutume care să asigure fiecăruia cele necesare. Este adevărat că în ultimele decenii, prin nivelul de prosperitate pe care l-a produs, s-a reușit asigurarea pentru orice cetățean a unui standard minim de viață. Numai că, în țări ca România, acest standard poate fi foarte scăzut. Din acest unghi de vedere, românii trăiesc un fel de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în Anglia, în vremea vechilor inhigs, în ultima parte a secolului al XVII-lea, până în vremea lui Gladstone, la sfârșitul secolului al XIX-lea"1227. Când discutăm despre capitalism trebuie să subliniem că este posibilă o lume capitalistă lipsită de prosperitate și că România poate încerca un asemenea experiment nefericit. Nimeni, în afară de talentele și forța națiunii aflate pe acest drum, nu pot garanta bunăstarea și nivelul de trai. În răspunsul pe care-l oferă românii protestează asupra semnului de egalitate între
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
întreaga istorie umană, suma tuturor experiențelor și experimentelor au stat sub această alegere. Numai în ultimele decenii, teoreticieni ai economiei de piață au încercat și au reușit să demonstreze o corelație directă și esențială între libertatea umană și nivelul de prosperitate al omului, în sensul în care statele cele mai prospere ale lumii sunt tocmai cele democratice, adepte ale libertăților fundamentale ale omului. În teoria economică și socială din România preocupările în direcția pe care o luăm sunt destul de reduse 1229
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
din România preocupările în direcția pe care o luăm sunt destul de reduse 1229. Suntem aici în mijlocul unui cerc vicios. Capitalismul nu poare exista fără încredere și în același timp încrederea nu poate fi căpătată fără a atinge un nivel de prosperitate minim social. Francis Fukuyama spune că "încrederea este un derivat esențial al normelor sociale de cooperare, care alcătuiesc capitalul social"1230. Acest cerc vicios nu poate fi spart decât prin măsuri, ferme de deschidere și relansare economică. Ori, prezența încă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
economie. Clasa politică nu este de așteptat să propună asemenea măsuri, în sensul în care ar putea fi lipsită de obiectul furtului. Dezbaterea despre "încredere" ca ingredient de bază este una menită să pună în evidență că tocmai expansiunea și prosperitatea sunt elementele care dau încredere. Omul nu caută saltul, dar în mod natural caută "mai binele", astfel încât atunci când nu-l găsește, își poate exprima îndoiala fără a putea fi catalogat ca "îndărătnic". Discuția despre încredere ne pune în situația de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
30,3% 15 Pesimismul 33,2% 16 Pasivitatea și neimplicarea 43% Am preluat în întregime conținutul tabelelor tocmai pentru a redemonstra nivelul de agresivitate și neîncredere care domnește în societatea românească. Agresivitatea și neîncrederea sunt marii dușmani ai civilizației și prosperității. Cifrele vorbesc de la sine despre modul în care românii își construiesc dușmanii, dar și despre minciunea, fățărnicia și aroganța care ne stăpânește. Mereu vinovat este "altul", eu sunt întotdeauna perfect, fără greșeală. Ne declarăm inteligenți, civilizați și generoși, dar construim
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Editura Teora, București, 1998. Weinberg, S., Visul unei teorii finale. În căutarea legilor ultime ale naturii, Editura Humanitas, București, 2010. Wilson, E. O., Cucerirea socială a pământului, Editura Humanitas, București, 2013. Zak, P. J., Molecula morală. Sursa iubirii și a prosperității, Editura Humanitas, București, 2014. Zăpodeanu, D., Politici monetare, Editura Dacia, Cluj, 2002. Zimmer, H., Regele și cadavrul. Poveste despre biruința sufletului asupra răului, Editura Humanitas, București, 2013. Zinoviev, A., Occidentul. Fenomenul occidentalismului, Editura Vremea, București, 2002. Altele Biblia. Editura Institutului
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
întreaga afacere reducându-se la inflaționarea banilor discreționari". Ibidem, p. 426. 905 "Boom-ul produce sărăcire. Dar încă și mai dezastruoase sunt ravagiile sale morale. El îi face pe oameni deznădăjduiți și descurajați. Cu cât mai optimiști erau în condițiile prosperității iluzorii a boom-ului, cu atât mai mari le sunt disperarea și sentimentul de frustrare. Omul este înclinat să-și pună norocul pe seama propriei sale eficiențe și să-l ia drept o binemeritată recompensă a talentelor, aplicației și probității sale
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
prefață la Karl Polanyi, Marea transformare. Originile politice și economice ale epocii noastre, Editura Tact, Cluj, 2013, p. 8), atunci va trebui să admitem că nici oameni liberi cu adevărat nu au existat niciodată și că lumea capitalismului și a prosperității, visul pe care îl trăiește omenirea azi, nu există. Intervenția statului trebuie să fie minimă și secvențială, chemată doar să evite haosul și dezordinea și nu să gestioneze viața economică. 947 Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului, Editura Publica
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sugerau secretarului particular al regelui Belgiei ideea alegerii Contelui Filip de Flandra 255. La rândul său, consulul belgian la București, Jacques Poumay, consemna că voința unanimă este: "Unirea sub un prinț străin, singura combinație capabilă să asigure existența politică și prosperitatea Principatelor moldovalahe"256. Aceeași părere putea fi întâlnită și la diplomatul belgian la Constantinopol, Blondel von Cuelebroeck. Vizita sa la București și Iași (decembrie 1856-ianuarie 1857), precum și presupusele demersuri întreprinse în favoarea Contelui de Flandra și a cauzei Unirii provocau o
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
bănuiți de ostilitate față de noul regim. Cu toate acestea, guvernul englez îi scria lui Cowley, la 24 februarie, că linia de conduită trebuia să fie: "menținerea drepturilor sultanului, recunoscute și asigurate prin tratate solemne și prin garanții internaționale, și promovarea prosperității, bunăstării și fericirea locuitorilor Principatelor, asigurând o conducere liberă propriilor lor afaceri"303. Toate acestea puteau fi considerate drept cuvinte "înălțătoare", dar cu nimic angajante. Anglia considera că cele două probleme prințul străin și integritatea statului otoman puteau fi armonizate
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
români, accentul cădea din nou la finalul memoriului asupra relațiilor cu Poarta, care trebuia și ea convinsă de faptul că, prin soluția principelui străin, românii nu doreau o rupere a relațiilor cu sultanul, considerate speciale, ci doar asigurarea stabilității și prosperității lor338. Profitând de relațiile bune pe care le aveau în presa franceză, un grup de studenți români în frunte cu Ioan Lahovary și Eugen Stătescu arătau din nou opiniei publice franceze motivele pentru care doreau un prinț străin pe tronul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]