8,957 matches
-
ediției din acest an ai Premiului European pentru Literatură. Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru Educație, Cultură, Multilingvism și Tineret, Androulla Vassiliou, în cadrul Târgului de Carte de la Göteborg. Premiul European pentru literatură este o distincție care se acordă prozatorilor emergenți din țările membre ale Uniunii Europene. Ideea de prozator emergent implică o serie de limitări: scriitorii care se încadrează în această categorie trebuie să fi publicat nu mai puțin de două cărți și nu mai mult de cinci cărți
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3195_a_4520]
-
a fost făcut de comisarul european pentru Educație, Cultură, Multilingvism și Tineret, Androulla Vassiliou, în cadrul Târgului de Carte de la Göteborg. Premiul European pentru literatură este o distincție care se acordă prozatorilor emergenți din țările membre ale Uniunii Europene. Ideea de prozator emergent implică o serie de limitări: scriitorii care se încadrează în această categorie trebuie să fi publicat nu mai puțin de două cărți și nu mai mult de cinci cărți de proză (de preferință romane) în ultimii cinci ani, iar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3195_a_4520]
-
personalitatea lui Nichita Stănescu sunt evocate de Bogdan Crețu, Ștefania Mincu în dialog cu Nicolae Tzone, George Popescu, Constantin Pricop, Horia Dulvac, Marina Cap-Bun și Gabriel Nedelea. Am reținut și amplul grupaj de texte ale unor foarte tineri poeți și prozatori. De semnalat sunt paginile de traduceri: Giovanni Rotiroti semnează un eseu în care propune o nouă lectură a lui Urmuz, Joseph D. Haske e prezent cu fragmente din romanul său în curs de apariție la noi, North Dixie Highway, iar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3195_a_4520]
-
internet, site-uri de socializare și alte formule de distrugere în masă. Ideea adunării laolaltă, a comunicării directe, față către față, a devenit ceva atât de rar, încât e mai aproape de miracol decât de normalitate. Conversând, la Timișoara, cu un prozator care deplângea împuținarea celor interesați de carte și cerând candidaților la funcția de președinte al breslei scriitoricești să se implice și în această chestiune, dl Nicolae Manolescu a răspuns, cu umor: „Deocamdată, noi suntem Uniunea Scriitorilor... Vom vedea ce vom
Cititorul, armă neconvențională by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3197_a_4522]
-
de vedere în Luceafărul, 15, nr. 47 (551), sâmbătă, 18 noiembrie 1972, p. 6 și Note despre Dicționarul de estetică generală în Luceafărul, 16, nr. 2 (559), sâmbătă, 13 ianuarie 1973, p. 3, col. 4-5. 3. Virgil Teodorescu (1909-1988), poet, prozator, eseist și traducător. A condus revista Luceafărul în perioada 1972-1974. 4. Liviu Rusu - Contradicția lui Maiorescu, [I-II] în Familia, seria a 5-a, 9 (109), nr. 3 (91), martie 1973, p. 18-19 și nr. 4 (92), aprilie 1973, p.
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
fractalii lui Mandelbrot și Rucker) ne lipsește o istorie a relației dintre ideile matematice și literatura română (prin alte părți, presupun, lucrurile stau și altfel...). Pînă acum, în cazul lui Bogdan Suceavă lucrurile fuseseră destul de ferm separate: de o parte, prozatorul inventiv și mobil, dublat incidental de un eseist combativ; pe de altă parte, universitarul american cu același nume, discipol al lui Bang-Yen Chen, profesor de geometrie diferențială, fundamentele geometriei și topologie la California State University, Fullerton, autor al mai multor
Pe curbura matematicii subiective by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3203_a_4528]
-
organizează, funcțional, pe dimensiunile duratei umane: ea este memoria trecutului, instanța prezentului și martorul viitorului. Romanul Însoțitorul a fost primit, în general, de critica de întâmpinare cu o anume prudență: rezervele, exprimate sau sugerate, ale celor care au comentat textul prozatorului provin din folosirea romanului anterior ca termen de comparație fără a urmări însă cu atenție modificările structurale, în ordinea procedeelor, a perspectivei și a materiei epice, pe care le aduce Însoțitorul față de Galeria cu viță sălbatică. Prima modificare evidentă privește
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
constructivă sau distructivă) spre sine însăși: l’enfer c’est moi. Dar cea mai importantă modificare pe care o aduce Însoțitorul față de Galeria cu viță sălbatică privește sensul raportului dintre poveste și viață, trăire și literatură. Dacă în primul roman prozatorul viza reconstituirea veridică a unei epoci, cititorul urmărind autenticul vieții din text, în Însoțitorul, personajele iau act de puterea nelimitată a poveștii care singură „ne poate salva, sau, măcar, ne poate lecui de urât și de plictis... Povestea; propria noastră
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
un cititor la fel de prost. Timpul zboară Descoperim în reviste tot mai multe sărbătoriri de scriitori pe care îi știam tineri și care, brusc parcă, și-au trecut în dreptul numelui vârste impozante. Astfel, Ioana Dinulescu scrie în RAMURI (nr. 9) despre prozatorul Dumitru Augustin Doman ajuns - repede, cât ai clipi din ochi! - sexagenar. Iar FAMILIA (7-8) îi consacră un consistent grupaj aniversar lui Ion Simuț, care a împlinit și el 60 de ani. Pe criticul orădean îl omagiază Ioan Groșan, Ion Bogdan
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3216_a_4541]
-
bunici. „Azi, nu mai sunt de nicăieri“ Un amplu și excelent interviu îi acordă Norman Manea lui Olivier Guez, pentru revista franceză XXI. Putem citi în traducere acest dialog publicat de revista OBSERVATOR CULTURAL (nr. 433). Iată cum vorbește faimosul prozator despre România: „Cu țara mea am azi legături mai simple, dar care rămân complicate. Datorită vîrstei, rutinei, unui soi de resemnare. Am fost alungat departe de ea, iar eu m-am îndepărtat. Dar Bucovina copilăriei mele îmi lipsește, dealurile, pădurile
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3216_a_4541]
-
Opere V, 2013), despre care voi face aici câteva însemnări, Nicolae Manolescu, în prefață, consideră că poate fi socotită „Viața ca o pradă a lui Radu Cosașu: cartea unor cărți“. Este, mai ales, cartea cărților din anii de început ai prozatorului, ani care au fost, pentru el, deloc lipsiți de încercări. Pe unele, credem, se aștepta să le întâmpine, pe altele nu. Dedicat din adolescență gazetăriei, ca redactor la „Revista elevilor”, la „Tânărul muncitor”, la „Scânteia Tineretului”, Cosașu se va încadra
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
Traducerea) și care reapare în Peisaj deltaic, la un bețiv sarcastic. Sunt niște legături insesizabile, unele cu implicații autobiografice, dar și care suprapun peste aparenta simplicitate a prozei o rețea ascunsă de simboluri și chei de lectură, una, posibil, livrescă. Prozatorii au, fiecare, câte un talent „de bază”. Mihai Bădică are talent în creionarea, din câteva linii, a unui personaj sau situații convingătoare (narativ), chiar dacă situația în sine e imposibilă sau dacă personajul face cele mai trăznite lucruri, spre exemplu să
Șoricelul din underground by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3219_a_4544]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, prozatorului, eseistului și publicistului Ion Șiugariu (1914-1945), deși s-a bucurat de o cercetare minuțioasă datorată lui Ștefan Bellu, Eugen Marinescu, Vasile Leschian și a Nadiei Aurelia Roman, continuă să surprindă prin unele aspecte complet necunoscute pe care ni le relevă
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
referă la reacția partenerilor de discuție deveniți ținte ale violenței ei. Îi vede cum deodată sunt „precauți, din înfierbântați călduți”. Îi recunoaște „după intonația vocii, după șoaptele aruncate lateral, după faptul că își apropie picioarele, până atunci, lăbărțate”. Amănunte de prozator autentic - și realist.
însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3228_a_4553]
-
bibliolog cu merite notabile. 5. G. Călinescu - Despre poezia lui Mihai Beniuc în Contemporanul, (8), nr. 39, 25 septembrie 1953, p. 3. 6. Festivalul internațional al tineretului s-a desfășurat la București în perioada iulie-august 1953. 7. Ion Pas (1895-1974), prozator, gazetar, traducător și memorialist. În perioada 1955-1958 a deținut funcția de prim-locțiitor al Ministrului Culturii. 8. G. Călinescu - [Cuvânt la Conferința pe țară a scriitorilor] în Gazeta literară, 9, nr. 6, 8 februarie 1962, p. 2 și [Scrisoare adresată
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
Nicolae Scurtu Posteritatea poetului, prozatorului, eseistului, jurnalistului și memorialistului Nichifor Crainic (1889-1972), după patru decenii, nu izbutește să reafirme, să confirme și să impună valoarea ideatică și estetică a operei sale literare, filosofice și teologice. Intervențiile și aserțiunile lui Valeriu Râpeanu, Ștefan Voicu, Ileana Vrancea
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
de asemenea și că epistolierul tatonează invenția epică (v. povestea cu cele trei gâze), într-o vreme în care el credea mai mult, sau poate exclusiv, în posibilitățile sale lirice. În totul, un amestec „jocoserios” care anticipă grosso modo formula prozatorului de mai târziu. Nu în ultimă instanță, îl ghicim, deocamdată ascuns sub modul ludic și - din nou - parodic, pe rafinatimaginativul glosator din Universul poeziei (cf.: „Oh, rahat, am strigat eu într-un avânt de pindarică inspirație, onoare ție, condiment vrednic
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
care ea este spusă. Celebra observație, din eseul teoretic The Art of Fiction/Arta ficțiunii - „în roman, adevărul nu poate fi niciodată complet” -, funcționează ca un veritabil motto al întregii sale creații. Pentru James, mai intens decît pentru oricare alt prozator din secolul al XIX-lea, realitatea reprezintă o noțiune goală, un compromis indus de nevoia noastră de stabilitate într-o lume profund incertă. Felul în care interacționăm cu alteritatea rămîne distorsionat, grefat pe subiectivitatea noastră individuală -, nu doar restrictivă, ci
Americani în Europa by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/3019_a_4344]
-
nu poate fi, în consecință, „adevărată” ori „completă”, dar personalitatea sa, crede James, merită tot interesul. O astfel de „realitate” distorsionată explorează și nuvela Daisy Miller/Daisy Miller, unde ambiguitatea se centrează pe o problemă culturală, ivită din însăși biografia prozatorului. În momentul în care James a decis să devină „supus al Coroanei Britanice” (1915), renunțînd astfel, benevol, la cetățenia americană, respectabila sa familie de peste Ocean (și, în primul rînd, fratele lui - profesorul universitar de la Harvard și importantul filozof și psiholog
Americani în Europa by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/3019_a_4344]
-
supus al Coroanei Britanice” (1915), renunțînd astfel, benevol, la cetățenia americană, respectabila sa familie de peste Ocean (și, în primul rînd, fratele lui - profesorul universitar de la Harvard și importantul filozof și psiholog William James) a fost contrariată. Mai multe rude ale prozatorului au venit la Londra pentru a-l convinge să renunțe la un asemenea demers stînjenitor (curios, părea să se repete aici, în mod real, situația imaginată de James însuși, cu doisprezece ani mai devreme, în 1903, în romanul Ambasadorii). De
Americani în Europa by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/3019_a_4344]
-
Din sumar În BUCUREȘTIUL CULTURAL (nr. 129), Bogdan-Alexandru Stănescu comentează romanul Negru și roșu al lui Ioan T. Morar. Cronicarul literar trece foarte repede peste meritele cărții pentru a se opri la reproșuri. Trei lucruri are el să-i impute prozatorului. Întâi, „tema schimbării de identitate a unui personaj aparținând unei rase amenințate”, prezentă în acest roman, există și la Philip Roth, în Pata umană. (Concret, reproșul ar fi „lipsa unui disclaimer”.) Apoi, în paginile în care cartea se transformă în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3026_a_4351]
-
de identitate a unui personaj aparținând unei rase amenințate”, prezentă în acest roman, există și la Philip Roth, în Pata umană. (Concret, reproșul ar fi „lipsa unui disclaimer”.) Apoi, în paginile în care cartea se transformă în „roman de război”, prozatorul nu încearcă măcar (ceea ce este, de altfel, atât de greu de realizat!) să descrie expresiv „groză- viile războiului”: stilistic, relatarea sa e rece „ca un manual de istorie” sau „ca un eseu narativ”. În fine, al treilea defect: „limba folosită
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3026_a_4351]
-
absorbit chiar și știrea începerii celui de-al Doilea Război) și alte asemenea irizări configurează un contur pe care, singur, romanul Medelenilor nu l-ar fi putut trasa. În sfârșit, ultimul în enumerarea mea, Vasile Voiculescu (în ipostaza sa de prozator) capătă un relief special. Ascetismul discret practicat de acesta îl face inițial pe tânărul Dinu Pillat să nu-și poată reprezenta detalii casnice (deși Voiculescu era căsătorit și era tatăl a cinci copii). După în timp, admirația se va transforma
Mozaic existențial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3031_a_4356]
-
avem totuși un indice al textelor pe care trebuie să le citim, dacă vrem să îl interpretăm pe Ion Băieșu... O ediție utilă, în care textul este reprodus cu acuratețe, a teatrului lui Băieșu. Dar eu continui să cred că prozatorul Ion Băieșu merită recuperat printr-o ediție cuprinzătoare, chiar mai mult decât dramaturgul.
Băieșu esențial by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3034_a_4359]
-
Acestea reușesc să strecoare, printre știrile privind accidentele de circulație, divorțurile VIP-urilor sau alte minunate grozăvii, și câte un nume de pe lista lor. Câteva edituri au izbutit să-și plaseze oameni în presă și repetă ce a spus marele prozator X despre problema câinilor maidanezi ori la fel de marele poet Y despre cum și-a petrecut ultima vacanță. (Și-a petrecut-o în mod creator, desigur. „Scriitorul este scriitor și în costum de baie!”) Nu-i bai că nu se vorbește
27., 2., 4. by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/3048_a_4373]