3,267 matches
-
să-mi dea răspuns. Spre seară primesc veste de la domn că va veni a doua zi la Sfânta Mitropolie la liturghie și se va împărtăși cu Sfântul Trup și Sânge al lui Hristos. Atât și nimic mai mult. Am citit psalmi și am bătut mătănii de mulțumire în fața icoanei; aci mitropolitul pe deasupra ochelarilor îmbrățișă cu privirea-i atentă chipul lui Hristos din icoana Învierii. Nu, nu aceasta, rogu-te, spătare Mihai, întoarce cu grijă icoana pe partea cealaltă... — Cum pe partea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
abătuse vreo nenorocire care să-l facă să nu poată sluji deniile și Sfânta Liturghie a Învierii. Și dacă afla una ca asta, bucuros se înfunda în acel loc uitat de lume și slujea cuvioșia sa, cântând cu glas îngeresc psalmii și cântările ca să nu lase credincioșii fără cuminecătură și fără amintirea Paștelui aceluia. Și sta la datorie păzind turma lui Hristos până ce vlădica hirotonisea popă nou, popă de mir, așa cum se cuvenea. Atunci ieromonahul Gherasim se retrăgea din nou la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spre Poenarii de Muscel. Au ajuns la Hurezi vineri seara târziu de tot, cu animalele de cărăușie istovite iar ei străbătuți de cârcei în toate mădularele. Pe drum nu mai opriseră decât la mânăstirea Slănicului, cea în care poslușnicii citesc psalmii fără oprire, ziua și noaptea. Oprirea nu fusese pentru odihna lor, ci a dobitoacelor cărora începuseră picioarele să le tremure de atâta mers. La Hurezi, Ștefan se rugă de ieromonah să se odihnească pentru a putea pleca sâmbătă înapoi spre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la o aducere aminte îi înflorea pe buze și în ochi zâmbetul și atunci biserica schitului, cu toate că deschiderea ferestrelor era doar cât o dungă, se umplea de lumină. Zâmbi și acum ieromonahul și cum să nu zâmbească, în timp ce strana intona psalmi cu voci monotone, fără înțeles chiar și pentru cei ce-i rosteau, iar ceilalți monahi stăteau cufundați în rugăciune cu capetele plecate, Ștefan, drept, uitând că anteriul prea scurt când nu sta smerit lăsa să se vadă încălțările de safian
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se părea un semn de puritate. Păși în naos tocmai când din strana din dreapta un bărbat în ițari de cânepă și o cămeșă largă din pânză groasă de in, intonând altfel decât în cântarea grecească cu care se obișnuise, citea psalmul lui David: „Fericit bărbatul carele n-a umblat în sfatul necredincioșilor și în calea păcătoșilor nu a stat și pe scaunul hulitorilor n-a șezut...” Din strana din stânga un bătrân, negustor judecând după straie, îi ținea isonul cu un glas
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pentru că mirosul de seu ars i-l simțeam. Încercam să-mi urmăresc cu altă parte a minții mele gândurile care o luau razna și nu reușeam, era ceva, nu știu ce anume ce nu înțelegeam, era ca și cum mă scufundam într-o mlaștină. Psalm după psalm, când grecește, când românește, când slavonește, bolboroseam mereu, mereu și nu pot să-ți spun cât mă bucuram când mă luau să mă ducă la cazne. Începusem să-i îndrăgesc pe temniceri pentru că mă scoteau din singurătatea mea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de seu ars i-l simțeam. Încercam să-mi urmăresc cu altă parte a minții mele gândurile care o luau razna și nu reușeam, era ceva, nu știu ce anume ce nu înțelegeam, era ca și cum mă scufundam într-o mlaștină. Psalm după psalm, când grecește, când românește, când slavonește, bolboroseam mereu, mereu și nu pot să-ți spun cât mă bucuram când mă luau să mă ducă la cazne. Începusem să-i îndrăgesc pe temniceri pentru că mă scoteau din singurătatea mea și mă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe ușă, să intre lumea în biserică, o să vin și eu. — Sfinția ta, crezi că și-a pierdut mințile? rugător întrebă vodă. — Mi-e teamă. Parc-ar avea o vedenie. Să vină cineva să stea cu dânsa, să-i citească psalmi, o monahie bătrână. Să trimită maica stareță pe cineva care a văzut multe... Să mergem, măria ta, să mergem să ne rugăm pentru ei... N-au avut mult de străbătut, căci închisoarea Bostangi bașa se află lângă prima poartă a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
chemarea venindu-i mereu, ca o muzică desăvârșită, ca o apă îmbălsămată care-l răpea să-l ducă. Este rugăciunea lor pentru mine, își spuse, a celor ce mă iubesc, e timpul să mă rog și eu. Un pas, un psalm de laudă lui Dumnezeu, cum n-a putut nicicând gândi psalmistul, puse stăpânire pe cugetul lui, și încă un pas spre lumină, până când, ajuns în fața butucului, se identifică întru totul luminii: — Cred, Doamne, și mărturisesc! Îngenunche. Butucul îl vedeau doar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Istanbul se petrecea acest lucru înspăimântător, domnul a dat vina pe maicile care o îngrijiseră, punând boala doamnei, cum credea el, pe seama mustrării lor nerostite. A poruncit atunci de au spânzurat patru măicuțe tinere iar pe bătrâna care-i citise psalmi ca să o liniștească, o grecoaică din neam de negustori de grâne din Istanbul, una Lavinia, au dus-o la un schit în munte și au zidit-o de vie într o chilie strâmtă, fără hrană, doar cu un ulcior de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu un ulcior de apă, o psaltire și câteva lumânări. Zile și nopți întregi, veneau poslușnici și schimnici bătrâni să lipească urechea de ușa și ferestrele zidite și tencuite ale chiliei ca să asculte în curgere necontenită rostirea fără sfârșit a psalmilor. Și pe măsură ce șoapta era tot mai stinsă, psalmii se schimbau, cântând o bucurie depășind închipuirea omenească. Socotea cuviosul Isac, starețul schitului, că arderea lumânărilor fiind sfârșită, în întunericul închisorii ei, bătrâna maică vedea lumina tronului lui Hristos, iar psalmii cei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
câteva lumânări. Zile și nopți întregi, veneau poslușnici și schimnici bătrâni să lipească urechea de ușa și ferestrele zidite și tencuite ale chiliei ca să asculte în curgere necontenită rostirea fără sfârșit a psalmilor. Și pe măsură ce șoapta era tot mai stinsă, psalmii se schimbau, cântând o bucurie depășind închipuirea omenească. Socotea cuviosul Isac, starețul schitului, că arderea lumânărilor fiind sfârșită, în întunericul închisorii ei, bătrâna maică vedea lumina tronului lui Hristos, iar psalmii cei nemaiauziți îi spunea maica dimpreună cu îngerii. S-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a psalmilor. Și pe măsură ce șoapta era tot mai stinsă, psalmii se schimbau, cântând o bucurie depășind închipuirea omenească. Socotea cuviosul Isac, starețul schitului, că arderea lumânărilor fiind sfârșită, în întunericul închisorii ei, bătrâna maică vedea lumina tronului lui Hristos, iar psalmii cei nemaiauziți îi spunea maica dimpreună cu îngerii. S-a făcut doamna Păuna sănătoasă după o vreme, dar viața greu și-a urmat cursul ei pentru neamul marelui stolnic Constantin Cantacuzino. Degeaba ctitoreau ei și-i citeau în liturghie preoții
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din 1952 și 1956, învins de fiecare dată de către Dwight Eisenhower. Conchistador spaniol (1475-1517) care în 1513 a descoperit Oceanul Pacific și a început colonizarea coastei de vest a Americii de Sud. Ploșniță. De bună seamă, mai încape îndoială? Puișor. Citat din Biblie, Psalmul 136, 1. Pupă-mă-n cur. Grafician american (1894-1978) remarcabil în redarea scenelor de familie din viața de zi cu zi a micilor orașe americane. Potrivit legendei, locul unde au debarcat primii coloniști englezi în Massachusetts. Ilogică (lat.). Împuțit. Charles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ce se Întâmpla În fiecare duminică la Biserica Greco-Ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului era că preoții se adunau și citeau cu voce tare din Biblie. Începeau cu Facerea și o țineau tot așa prin Numeri și Deuteronom. Apoi Înaintau prin Psalmi și Pilde, Ecclesiast, Isaia, Ieremia și Iezechiel, până la Noul Testament. Apoi Îl citeau și pe acela. Având În vedere lungimea slujbelor noastre, nu vedeam altă posibilitate. Cântau, iar biserica se umplea Încetul cu Încetul. În cele din urmă se aprindea candelabrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
lor, Socrate și Isus? Care e deosebirea dintre înțelepciunea care nu scrie și inteligența care umple biblioteci pentru sau contra înțelepciunii? Chiar dacă n-a lăsat cărți, Isus, să nu uităm, a trăit pe o carte enormă, cuprinzând epopeea unui popor, psalmii lui, cântarea dragostei lui și, prin Iov, a disperării lui. Omul din Nazaret a vrut să fie indexul acelei cărți și încununarea ei. Scena iertării femeii căzute-n păcat mi se pare parabola centrală a Evangheliei, iar scrisul rămas în
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mai auzit de nimeni - și mai erau și boșorogii, și mai era și Șchiopu Bărbosu - care să nu aibă ceva de împărțit cu Dinamo. Așa că, în afară de partea cu zborul, povestea lui Coșuță cu îngerii ăia sau ce naiba erau, care ridicau psalmi pentru moartea lui Dinamo, nu putea decât să mă înverșuneze și mai tare, să mă facă să-mi doresc nimicirea lui Cristos cu palme, pumni și picioare la prima ocazie pe care aș fi avut-o. Nu-i spuneam însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
prin mijloc, și i s-au vărsat toate măruntaiele. 19. Lucrul acesta a ajuns așa de cunoscut de toți locuitorii din Ierusalim, încît ogorul acela a fost numit în limba lor: "Acheldama", adică: "Ogorul sîngelui." 20. În adevăr, în cartea Psalmilor este scris: "Locuința lui să rămînă pustie, și nimeni să nu locuiască în ea!" și: "Slujba lui s-o ia altul!" 21. Trebuie deci ca, dintre cei ce ne-au însoțit în toată vremea în care a trăit Domnul Isus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
Galilea la Ierusalim, și care acum sunt martorii Lui înaintea norodului. 32. și noi vă aducem vestea aceasta bună că făgăduința făcută părinților noștri, 33. Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, înviind pe Isus, după cum este scris în psalmul al doilea: "Tu ești Fiul Meu, astăzi Te-am născut." 34. Că L-a înviat din morți, așa că nu Se va mai întoarce în putrezire a spus-o cînd a zis: "Vă voi împlini cu toată credincioșia făgăduințele sfinte pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
înviat din morți, așa că nu Se va mai întoarce în putrezire a spus-o cînd a zis: "Vă voi împlini cu toată credincioșia făgăduințele sfinte pe care le-am făcut lui David." 35. De aceea mai zice și în alt psalm: Nu vei îngădui ca Sfîntul Tău să vadă putrezirea." 36. și David, după ce a slujit celor din vremea lui, după planul lui Dumnezeu, a murit, a fost îngropat lîngă părinții săi, și a văzut putrezirea. 37. Dar Acela, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
cuvîntul, și au zis: "Învățătorule, bine ai zis." 40. Și nu mai îndrăzneau să-I mai pună nici o întrebare. 41. Isus le-a zis: "Cum se zice că Hristosul este fiul lui David? 42. Căci însuși David zice în Cartea Psalmilor: "Domnul a zis Domnului meu: "Șezi la dreapta Mea, 43. pînă voi pune pe vrăjmașii Tăi sub picioarele Tale." 44. Deci David Îl numește Domn; atunci cum este El, fiul lui?" 45. Atunci a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
a luat, și a mîncat înaintea lor. 44. Apoi le-a zis: "Iată ce vă spuneam cînd încă eram cu voi, că trebuie să se împlinească tot ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Prooroci și în Psalmi." 45. Atunci le-a deschis mintea, ca să înțeleagă Scripturile, 46. și le-a zis: "Așa este scris, și așa trebuia să pătimească Hristos, și să învieze a treia zi dintre cei morți. 47. Și să se propovăduiască tuturor neamurilor, în Numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
i-a fost ursit. ”pulbis et umbra sumus!” nu suntem decât țărână și umbră...asta suntem!” a mai adăugat gândul. Clopotul bătea, bătea întruna... Glasul lui de bronz părea un fior, o chemare... o tânguire înălțătoare spre Cer, ingânând un psalm care nu mai era vibrație de metal, ci o înfiorare cutremurată în carne... Cimitirul își are rostul lui...își are viață proprie, aproape în uitare între cer și pământ. Doar, la câte o inmormântare oamenii își aduc aminte de cimitir
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
fior, ca o chemare și tânguire înălțată peste ziduri, plutind peste oraș, sus în noaptea albastră, dincolo de văzduhuri... ... Si de la Barnovschi, de la Bărboi și Golia și altele și altele din apropiere, porniră chemânduse în noapte, căutându-se, murmurând un singur Psalm, cel al Învierii... care nu mai era vibrații de bronz ci o înfiorare cutremurată în carne. O cucuvea, într-un copac, despică liniștea nopții chemând o dată de două ori perechea și tăcu. Cu făclia Învierii aprinsă, Iorgu intră în casă
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
deja să cânte: - Adonai, Adonai, Dumnezeu sfânt al îndurării! Slăvit să fie Cel Veșnic, în vecii veciilor, amin! Binecuvântat să fie numele Tău, înălțat, glorificat, slăvit, iubit, lăudat să fie numele Tău sfânt, deasupra tuturor binecuvântărilor, peste toate imnurile și psalmii care se pot auzi în această lume, amin! Rudi nu se mai putea concentra ca de obicei. Gândurile îi rătăceau ca duse de vânt în locuri îndepărtate. Se forță să le aducă la loc, privind intens catapeteasma, acolo unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]