3,998 matches
-
țării la nivel internațional. Cu toate astea, atât în mediul intelectual, cât și la nivelul publicului larg, o asemenea părere este pusă sub semnul îndoielii - iar motive pentru asta există. Încă de când a intrat în politică, talentatul și apreciatul istoric, publicist și, aș spune eu, scriitor Adrian Cioroianu a avut un tip de atitudine greu de digerat de către membrii intelectualității. Rapid, domnia sa a devenit o persoană remarcată de revistele glossy și s-a grăbit, poate nu conștient, să-și accentueze proaspăta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
domnia sa o reprezintă. Iar pentru ca lucrurile să stea cât se poate de prost pentru actualul ministru de Externe, n-a mai fost decât un pas. Unul pe care, surprinzător, Adrian Cioroianu, care și-a continuat în paralel și cariera de publicist, l-a făcut cu nonșalanță, intrând în conflict deschis cu mass media, adică tocmai cu acel mediu prin care s-a consacrat. Devenit om politic, Adrian Cioroianu n-a învățat să reacționeze ca atare, astfel încât nu rareori apare în public
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
Cioroianu n-a învățat să reacționeze ca atare, astfel încât nu rareori apare în public manifestându-se, mai degrabă, ca polemist, prezentându-și agresiv și ușor arogant argumentele, avântându-se în perimetrul divergențelor publice nu cu tactul politicianului, ci cu armele publicistului. Or, în noul context, domnia sa ar fi trebuit să-și exerseze nu spiritul polemic, ci diplomația. Dacă adaug la toate acestea nenorocul politicianului nu foarte experimentat de a face parte dintr-un guvern ultraminoritar și, prin urmare, mereu atacat din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
lumile multidimensionale. Mama proștilor e mereu gravidă mai radiografiază și alte realități sociale: dezamăgirea națională provocată constant de fotbalul românesc; desacralizarea prostituției și legalizarea viciilor; ipostazele fricii la români în anul 2009. Toate acestea dau seama împreună de misiunea sociologului publicist în cetate: aceea de interpreta o patologie socială și de a oferi necesarele terapii. Mulțumiri speciale lui Ovidiu Mihaiuc, cotidianului Ziua de Iași și Editurii Institutul European pentru că au făcut cu putință acest exercițiu jurnalistic al autorului. Iași, 30 ianuarie
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
că „secretar al județului Tulcea”, apoi, în 1952, „secretar al municipiului Constantă”. În această din urmă postura l-au suprins dezbaterile cu privire la „pericolul titoist”, nefiind de acord cu „defăimarea poporului iugoslav și a lui Tito”. Prin atitudinea să demnă, susține publicistul Marin Dumitru, întro lucrare recentă, a blocat ședința Biroului P.M.R. Constantă unde a afirmat fără echivoc că-l percepe pe liderul iugoslav drept „luptător partizan în apărarea patriei sale, luptând cot la cot cu partizanii iugoslavi de toate naționalitățile, în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
georgiști a formulei "numerus nullus", vehiculată de membrii baroului de Ilfov, în frunte cu decanul acestei instituții, Iorgu Petrovici, pentru a bara accesul tinerilor, proaspeți absolvenți ai Facultății de Drept. Într-unul din numerele din februarie 1935, ale ziarului "Mișcarea", publicistul Ovidiu Constant condamna formula "numerus nullus", apreciind că reprezenta "cea mai mare greșeală și cea mai nechibzuită măsură, pentru că aplicarea [ei] deschide imediat lupte teribile între generații". Înlocuirea lui "numerus clausus" cu "numerus nullus" era catalogată drept "aberație logică și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la împăratul“, în 1892). L-am revăzut acum întâmplător, poate la mătușă-mea, și, auzind că scriu poezii, m-a invitat la dânsul, să i le arăt. De fapt, bătrânul cleric n-avea nimic comun cu literatura, era doar un publicist, un cultural înclinat mai mult spre probleme istorico-politice pe linie națională, mărginindu se la broșuri și articole de gazetă, rămas cu gustul, cât va fi avut, la sămănătoriști, însă eu eram dornic de confruntarea cu personalități - și apoi, nici gustul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
casă, plângeam bezmetic. Ca elev la Liceul „Dr. C. Angelescu“, străluceam nu altfel decât la Aiud, din aceleași motive, profitând de calitatea de premiant al clasei. Profesori de română mi-au fost, pe rând, Octavian Șireagu (poet) și Traian Marcu (publicist). Primul cred că era mai bun cunoscător al literaturii maghiare decât al celei române; al doilea era constănțean de origine și publica articole în presă, cred că mai mult culturale, în spirit tradiționalist, nu înclinat însă spre dreapta. Foarte bine
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de 40 de ore (21 iunie 1936), legislația socială se inspira în primul rând din solidarism pentru a implanta germenii statului-providență de după cel de-al Doilea Război Mondial 37. Alături de socialismul municipal propriu-zis, pledoaria pentru intervenția comunală era adesea opera publiciștilor moderați, care vedeau în municipalizare o manieră de a consolida ordinea socială. Un partizan al planificării urbane, G. Hottenger nu omitea să-și exprime neîncrederea față de ceea ce numim socialism municipal. Dacă militează totuși pentru extinderea intervențiilor municipale în câmpul politic
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
antifranceze promovate de William Pitt jr. În tinerețe voiajează cu vărul său, lordul Carlisle, în Franța, unde îl cunoaște pe Voltaire. Frecventează salonul Doamnei du Deffand și pe cel al Doamnei Récamier. FRANKLIN, BENJAMIN ăBoston, 1706-Philadelphia, 1790). Om de stat, publicist și fizician american. A participat la elaborarea Declarației de Independență a Statelor Unite; a reușit să încheie, în 1778, o alianță franco-americană; în fizică a contribuit la dezvoltarea teoriei electricității și a inventat paratrăsnetul ă1747). GARAT, DOMINIQUE JOSEPH ăBayonne, 1749-Ustaritz, 1833
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în Eminescu un exemplu de valorificare în cadrul unei confrerii literare (Junimea), care caută să impună opțiunile sale lumii întregi. Dacă Eminescu poetul se bucură încă de la început de aprecierile mentorului junimist, care îi anticipează influența asupra unei întregi culturi, Eminescu publicistul este caracterizat prin grilă ideologică și politică de Nicolae Iorga. Deschizând seria interpreților publicisticii eminesciene prin articolul "Un nou Eminescu apăru...", Iorga deplasează discuția în spațiul dezbaterilor ideologice. Pledând pentru întoarcerea la publicistica eminesciană în cadrul mișcării sămănătoriste, istoricul notează în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Curierul de Iași, între 19 mai 1876 și sfârșitul lui octombrie 1877, iar cea de-a treia etapă vizează publicistica desfășurată la Timpul, între octombrie 1877 și iunie 1883195. Pe lângă adepții segmentării triadice, există cercetători care opinează că "activitatea de publicist a lui Eminescu poate fi împărțită în doar două etape distincte: colaborarea la Curierul de Iași și apoi la Timpul"196. Deplasând analiza în spațiul ideologic, Ibrăileanu vorbește despre trei faze ale concepției lui Eminescu în privința problemelor sociale: dacă primele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
economice, trebuie să subliniem că, de cele mai multe ori, judecățile de acest gen au fost influențate de orizontul ideologic al interpreților. Printre cei care formulează cele mai vehemente critici la adresa poetului, se numără și Zigu Ornea 281, editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor român de origine evreiască, care dedică o mare parte din activitatea sa identificării unor tendințe antisemite în creația scriitorilor români. Apreciind că antisemitismul lui Eminescu era mai mult o atitudine fiziocratică față de "clasa sterilă"282, G. Călinescu își
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
agitată la momente festive! Erau constructorii unei Românii demne, deși încă vasale, în raporturile cu marile puteri, a unui stat modern tânăr, dar viguros"315. Pentru a realiza o imagine cât mai fidelă a epocii în care se afirmă ca publicist Mihai Eminescu, prezentăm succint în cele ce urmează situația politică, economică, socială și culturală din Principate. b. Crearea primelor structuri democratice în Principate. Dubla alegere ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, la 5 ianuarie 1859, în Moldova, și la
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
părea toate acestea e foarte folositor. Omul politic nu trebuie să observe totdeauna ceea ce în ochii oamenilor e virtuos; adesea pentru a se mănținea la locul lui trebuie să înfrângă buna credință, iubirea de oameni, umanitatea, religia"338. În viziunea publicistului, oamenii politici ai vremii sunt mai degrabă interesați de menținerea la putere și de sporirea averilor materiale și mai puțin de greutățile și nevoile națiunii. Componentă marcantă a vieții politice românești, demagogia este aspru condamnată de Eminescu: comparând efectele demagogiei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
publicistica eminesciană îl ocupă idiotismele, definind expresiile sau construcțiile specifice unei limbi și care nu pot fi traduse ad litteram în altă limbă. Analizând ponderea și rolul idiotismelor în scrisul jurnalistic eminescian, Stelian Dumistrăcel remarcă: " Apreciind că mijloacele stilistice ale publicistului sunt adaptate la partener și la împrejurare, putem observa că în articolul de ziar, prin care se comunică și cu un cititor obișnuit, plasticizarea ideii se realizează frecvent prin formula de extracție populară"394. Astfel, expresii precum "câtă frunză și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și curente, ediția a II-a, Editura Viața Românească, Iași. Ibrăileanu, Garabet, (1970), Spiritul critic în cultura românească, Editura Junimea, Iași. Ilincan, Vasile, (2004), Stilul publicistic eminescian, Editura Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, Suceava. Ilincan, Vasile, (2006), Mihai Eminescu publicist, Editura Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, Suceava. Ilincan, Vasile, (2010), Istoria presei literare românești. Secolul al XIX-lea, Editura Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, Suceava. Ioan, Petru, (1995), Educație și creație în perspectiva unei logici "situaționale", Editura Didactică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
théorie du langage, Hachette Livre, Paris, 1993, p. 34. 376 V. în acest sens lucrarea lui Jean Michel Adam, Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor, traducere de Corina Iftimia, Institutul European, Iași, 2008. 377 Vasile Ilincan, Mihai Eminescu publicist, Editura Universității, Suceava, 2006, p. 64. 378 Patrick Charaudeau, Les médias et l'information. L'impossible trasnparence du discours, De Boeck, Bruxelles, 2005, p. 37. 379 Daniela Rovența-Frumușani, Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, București, 2004, p. 110. 380
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
traducere de Lucia-Magdalena Dumitru, Editura Teora, București, 2000. 402 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 106. 403 Otilia Dragomir, "Observații asupra neologismelor latino-romanice în publicistica lui Mihai Eminescu", în Limba română, nr. 6, 1993, pp. 287-299. 404 Vasile Ilincan, Mihai Eminescu publicist, Editura Universității, Suceava, 2006, p. 83. 405 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 259. 406 Ibidem, p. 108. 407 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 124. 408 Ibidem, p. 81. 409 Ibidem, p. 98. 410 Monica Spiridon, Eminescu. Proza jurnalistică, Editura Curtea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de mileniu", în Viața Românească, nr. 1-2, 2000, pp. 12-15. 518 Petru Ioan, Modelul hexadic în politologie, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2002. 519 V. în acest sens acuzele de antisemitism și xenofobie formulate de Zigu Ornea. Editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor de origine evreiască, Zigu Ornea dedică mare parte din activitate identificării unor atitudini antisemite în opera scriitorilor români. Din prisma modelului hexadic, apartenența etnică a interpretului imprimă o lectură particulară articolelor eminesciene, jurnalistul fiind acuzat de desconsiderarea drepturilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
noi un conflict între religie și cultură. El exista în Apus, și cum de la noi nimic nu-l provoca, trebuia agitat prin mimetismul intelectual. Oameni de știință formați la universitățile streine, îmbrățișând cu entuziasm necontrolat unele doctrine astăzi demodate, și publiciști care îi secondau în presă cu un semidoctism agresiv, se grăbeau să acuze Biserica națională de „reacționarism” și „obscurantism” față de progresul social și de luminile științei. Prin reacționarism se înfiera în Apus feudalismul catolic, iar prin obscurantism Inchiziția romană. Mimetismul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
reluând tema pusă de noi și discutând-o cu remarcabile vederi personale, a deschis prin ea o perspectivă de înțelegere sistematică a culturii ortodoxe. De la dânsul însă termenul acesta a trecut oarecum în popularitate prin entuziasta lui întrebuințare de către tinerii publiciști, care drept vorbind nu prea știu ce înseamnă. Căci într-adevăr ideea sofianică e legată de anume subtilități teologice, care au fost de natură să-l inducă în eroare pe un metafizician de mare înălțime ca Pavel Florenski și erau
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
publicistică. A lucrat pentru foaia catolică Élet ("Viața"), apoi, împreună cu Milotay István, a înființat foaia Magyarság (Ungurimea), care a fost unul din cotidianele de vehementă critică a regimului - situat în dreapta orientării politice, respectiv de partea legitimismului monarhic. În 1934, excelentul publicist Milotay, din păcate de un caracter îndoielnic, a părăsit ziarul împreună cu o parte dintre colegi și a înființat foaia Új Magyarság ("Noua Ungurime") care îl sprijinea pe Gömbös și guvernul acestuia. Milotay a devenit deputat și unul din liderii de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
solidaritate locală, să își rezolve propriile probleme, propriile necazuri sociale, desigur cu sprijinul Budapestei. Teleki considera drept sarcini de maximă urgență aprovizionarea Țării Secuilor și situația socială a județului Miercurea Ciuc. Intervenția "de prisos și răuvoitoare" a pastorului calvin László Dezső, publicist și politician, despre cum ar fi trebuit să arate în realitate acest ajutor, evidenția o cale extrem de schematică pentru "Organizația Socială Transilvană" eparhială. Că această schemă n-a funcționat perfect o dovedește desființarea, după moartea lui Teleki, a "Organizației Sociale
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a fost numit Teleki Arctur, apoi Toldalagi Mihály, Mikó László în județul Odorhei (Udvarhely), Hlatkay Endre la Oradea (Nagyvárad), Cziffra Kálmán în Bihor (Bihar), baronul Apor Péter în Trei Scaune (Háromszék), László Dezső (nu este aceeași persoană cu preotul și publicistul clujean) la Ciuc (Csík), iar Kölcsey Ferenc în Satu Mare (Szatmár) (în același timp a devenit și prefect al orașului Satu Mare.) Faptul că Siménfalvi Árpád a devenit prefect de Ugocea a fost o chestiune care privea doar în parte Transilvania. Ca
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]