11,637 matches
-
căprioară, încercând să ajungă la buruieni, s-a încurcat printre niște răzlogi ai unui gard de lângă peretele șopronului și nu mai putea ieși de acolo. Acum nici nu se mai zbătea. Era epuizat. Pădurarul veni aproape, să-l vadă. Atunci puiul de căprioara începu să se zbată disperat. Dar această zbatere nu-i folosea la nimic, doar îl extenua și mai mult. Vătuiul căzu într-o parte, vlăguit. Nu i-a fost greu pădurarului să pună mâna pe el, să-l
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
căzu într-o parte, vlăguit. Nu i-a fost greu pădurarului să pună mâna pe el, să-l prindă zdravăn în brațe și să-l descâlcească dintre răzlogii în care se încurcase mica vietate a pădurii. Se văzu, deci, cu puiul de căprioară în brațe. Acesta încă mai încerca să se zbată un pic, dar fără folos. Pădurarul observă că un picioruș îi este frânt, așa că nu se mai punea problema să-l lase în zăpadă, să devină pradă sigură pentru
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
Acesta încă mai încerca să se zbată un pic, dar fără folos. Pădurarul observă că un picioruș îi este frânt, așa că nu se mai punea problema să-l lase în zăpadă, să devină pradă sigură pentru fiarele din pădure. Luă puiul de căprioară cu el, acasă. Drumul era greu. Puiul, vlăguit, se lăsă blând în brațele pădurarului, nu mai încerca vreo mișcare pentru a scăpa. Era cam grăsuț, crescuse bine pe timp de vară. Mergând greu prin zăpezi, cam după două
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
dar fără folos. Pădurarul observă că un picioruș îi este frânt, așa că nu se mai punea problema să-l lase în zăpadă, să devină pradă sigură pentru fiarele din pădure. Luă puiul de căprioară cu el, acasă. Drumul era greu. Puiul, vlăguit, se lăsă blând în brațele pădurarului, nu mai încerca vreo mișcare pentru a scăpa. Era cam grăsuț, crescuse bine pe timp de vară. Mergând greu prin zăpezi, cam după două ceasuri, pădurarul ajunsese acasă, frânt de oboseală. Dar efortul
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
-se la bucuria copiilor săi când îl vor vedea aducându-i plocon un copil al pădurii. Închipuiți-vă ce chiote de bucurie s-au auzit în casa pădurarului când copii săi văzură pe tatăl lor intrând în odaie cu un pui de căprioară în brațe. Cât ai bate din palme, în jurul vătuiului s-au adunat toți cei patru copii ai pădurarului: Ionică, Mihăiță, Mugurel și Eliza. - Tată! Ce surpriză ne-ai făcut, chiar de Moș Nicolae! Ce pui de căprioară grozav
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
palme, în jurul vătuiului s-au adunat toți cei patru copii ai pădurarului: Ionică, Mihăiță, Mugurel și Eliza. - Tată! Ce surpriză ne-ai făcut, chiar de Moș Nicolae! Ce pui de căprioară grozav! exclamă Eliza, mezina familiei, repezindu-se să mângâie puiul. - Măi copii, vătuiul este rănit! Are un picioruș frânt! Trebuie să-l oblojim!... Într-adevăr, cei ai casei, printre care veni și Anuța, soția pădurarului, începură să se ocupe de pui. Au oblojit cum s-au priceput ei mai bine
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
grozav! exclamă Eliza, mezina familiei, repezindu-se să mângâie puiul. - Măi copii, vătuiul este rănit! Are un picioruș frânt! Trebuie să-l oblojim!... Într-adevăr, cei ai casei, printre care veni și Anuța, soția pădurarului, începură să se ocupe de pui. Au oblojit cum s-au priceput ei mai bine piciorușul vătuiului. După aceea au încercat să-l hrănească. I-au pus lapte în farfurie. Vătuiul nici n-a încercat laptele cu botul. Atunci venise unuia în minte să-i aducă
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
priceput ei mai bine piciorușul vătuiului. După aceea au încercat să-l hrănească. I-au pus lapte în farfurie. Vătuiul nici n-a încercat laptele cu botul. Atunci venise unuia în minte să-i aducă niște otavă din podul grajdului. Puiul s-a mai înviorat, a început să ronțăie din otavă. Apoi a început să moțăie, s-a dus într-un colț de cameră și s-a culcat pe podea, făcându-se ghemotoc. - Hai să-l acoperim cu o blăniță! zise
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
a început să ronțăie din otavă. Apoi a început să moțăie, s-a dus într-un colț de cameră și s-a culcat pe podea, făcându-se ghemotoc. - Hai să-l acoperim cu o blăniță! zise Eliza, preocupată total de puiul oaspete din casa lor. Târziu de tot, cei ai casei s-au culcat, dar încă erau cu gândul la vătuiul care dormea, suspinând ușor, în colțul ales de el în odaie. (va urma) Referință Bibliografică: Casa pădurarului (1) / Viorel Darie
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
Nici n-au ieșit bine din casă, că au dat cu ochii de Murcik, un motan maro, mare, frumos, cu dungi galbene pe blănița lui, sorindu-se pe un gard. - Murcik! Ia să-ți fac o poză, drăgălașule!... Skiiițțțțț! Gata, puiul meu! zise Simona mulțumită că l-a prins pe Murcik așa de cuminte. Avea Simona un aparat foto ca lumea (Zorki sau Smena, nu mai știu), aparat rusesc, de acum treizeci de ani, din alea la care trebuia să-ți
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370204_a_371533]
-
Cum le-a văzut, vițelușul a zbughit-o la fugă, cu coada în sus, dând un ocol larg prin ogradă. S-a oprit în capătul îndepărtat de ogradă, zgâindu-se nedumerit la oaspeți. - Ia să-și tragă Simona și ție, puiule, o poză! Nu fugi, stai pe loc! Skiiițțț ! Bravo, te-am pozat și pe tine! Vițelușul prinsese curaj. Nu mai fugea, stătea cu capul în sus și se uita la fete. Corina s-a apropiat la un pas de el
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370204_a_371533]
-
nimic la glandă. Vestea asta m-a bucurat mai mult ca orice pe lumea asta. Corina, cu mânuțele ei firave m-a cuprins de după gât, bucuroasă, exclamând fericită: - Tăticule, n-am nimic! Am scăpat! Așa-i? - Da, n-ai nimic, puiul meu! Ce mare e Domnul! (în conformitate cu întâmplări autentice) (sfârșit) Referință Bibliografică: Liniștea de Cernobâl (2) - ultima parte / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1182, Anul IV, 27 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370204_a_371533]
-
planetă albastră acolo unde se termină a devenit iar întreaga ființă uneori dâra se oprește pe un pod suspendat pe care cineva a scris cu cretă love alături e un castel fermecat și în spatele lui cimitirul din care se aud puii păsării cu clonț de rubin Referință Bibliografică: viața / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1237, Anul IV, 21 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Radu Liviu Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
VIAŢA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370234_a_371563]
-
noroace, blesteme, care modeste, care cu steme. Poate ai aur, poate ai rubine, căpestre, ogoare, albine sandale ca Petre Schlemil ori alt obiect mai util. Dă-mi-le pe toate mie pentru o imensă filotimie, pentru ca să cumpăr cojoace la toți puii care ies din găoace. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, anul I, nr. 11 și în „PREPOEM”, ambele din mai 1940 PARABOLĂ Unde sunt miresmele, Cocorii, catapetesmele? Cine e hoțul, cine e blestematul Care ne-a jefuit satul? Plecați în toate părțile, Cercetați
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
simțea cum îl frig buzele ei. Nu apucase să-și dea seama dacă era frumoasă sau nu, însă era convins că nu putea fi urâtă. Și era o copilă atât de suplă și atât de ușoară în brațele lui! Un pui rănit de lebădă căzut în urâțenia unei prăpăstii de munte, pe un timp ploios de sfârșit de mai. Își propuse ca după terminarea afacerilor din Poiană să caute fata la Spitalul de Urgență din Brașov. Va găsi el unde a
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370205_a_371534]
-
copilașii lor, Singuri, singurei Acasă... Ochii mei sunt plânși acum, Cei plecați departe-n lume Când se roagă, fă anume, Doamne, să-i întorci din drum! Celor care ne conduc Tu să le aduci aminte- Dă-le lor de-acum-nainte Soarta puilor de cuc... Câine viu aici, leu mort Nu mă vreau pe alte hărți, Doamne sfinte, să mă ierți- Șterge-mă din pașaport!... VĂ SCRIU MEREU (File din scrisoarea unui părinte) Vă scriu mereu și nu primesc răspuns, Mă îngrijorează dar
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE (2014) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370275_a_371604]
-
TRIFAN. INEPUIZABIL MOTIV DE ADMIRAȚIE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1078 din 13 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Numai glonțul mai țiuie la tâmplă ca burghiul dentar și nici el nu provoacă așa o zguduire în cap! Puiul de șarpe nu cunoaște această spaimă, culmea, pricinuită de om, omului, nu de om șarpelui! Dar, o doctoriță dintre puținele câte or fi în lumea suspinătorilor cu mâna la falcă preschimbă larma săpatului în creier prin canalul măselei, într-o
DR. DIANA-GEORGIANA TRIFAN. INEPUIZABIL MOTIV DE ADMIRAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353337_a_354666]
-
grăsun. De aceea, mama mea Vrea să-mi dea cu... porția! Iar când merg la cîntărit Să se vadă c-am slăbit... Însă cîntaru’-o să arate C-am luat în greutate Și sunt mai voinic cât șapte! NANI, NANI, PUIUL MAMEI Uța, uța, nani, nani, Pân-o zăpăcesc pe mami. De atâta legănat, mama s-a cam săturat Și mă pune drept în pat! Chiar de am pătuț frumos, Nu îmi place să stau jos Vreau la mama mea în
POEZELE PENTRU RĂDUCU de EMILIA GHEORGHIU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353360_a_354689]
-
suspină domnul Ghezuntertoit. - Și după aia, mă întorc acasă, nu contează la ce oră... Nu sunt în propriul meu concediu legal de odihnă? Îmi aranjez un prânz pe cinste, îmi fac siesta cu ziarul, fac un duș prelungit, trag un pui de somn și când se face ora patru, dau vreo două telefoane. Am un prieten la Holon și o rudă la Ierusalim, mai schimbăm o impresie, mai un banc acolo, mă simt ca dictatorul din Bermude... - Ai, ai, ce mult
SCHIŢE UMORISTICE (30) – AH, CE TE INVIDIEZ ! de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353431_a_354760]
-
îl văzu, Nămețilă se gândi să facă pe eroul. Unde porni la luptă spre Mărțișor, zdupăind și zdroncănind cu avalanșele de zăpadă după el. Furios, arunca în Mărțișor cu bolovani uriași de zăpadă. Nămețilă urla ca turbatul, iar zevzecul de Pui de Ger, țopa-țopa pe lângă el, suflând din buci, închipuindu-și că nenea este invincibil. Aoleu! Păi treaba asta îl supără tare pe Mărțișor, care își aduse aminte cum i-a răsturnat în cap Nămețilă un munte de zăpadă. De data
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
floare Galbenă, cu aripioare, Cere-i și-o să-ți dea pe dată Floarea cea mai parfumată. Surâzând, bătrânul tei Și-a pus florile cercei. De uimire, cucu-n brazi A uitat să cânte azi, Iar ciocănitoarea mare N-a dat puilor mâncare, Soarele a stat în plus Două ore în apus! Teiul, ce mai tura-vura? A întors pe dos natura! Referință Bibliografică: TEIUL / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1620, Anul V, 08 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
TEIUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352767_a_354096]
-
sau finlandeze care pun munca, bunătatea și cinstea pe primul loc și sugerează aspre pedepse pentru cei care se îndepărtează de la normele civilizației au prins la noi. Mămicile ca mămicile nu au primit nici o fărâmă de puericultură și educație a puilor. Dar educatorii de profesie să nu capteze atenția copiilor prin povestirea unor povești atrăgătoare pline de învățăminte? O fi Creangă, Creangă cu amintirile lui, dar copilul ar trebui să sugă odată cu laptele matern dragostea de muncă, cinstea și dreptatea inclusiv
SE MERITĂ OARE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352756_a_354085]
-
găsit într-o iarnă pe un ger de crăpau pietrele, sub o bancă în Parcul Traian, scâncind de foame și frig. Venea de la facultate și a trecut prin parc. Nu mergea niciun mijloc de transport din cauza vremii vitrege. Era un pui de câteva luni mic și înghețat. L-a luat de sub bancă și l-a băgat în sân până acasă. La căldura paltonului și-a mai revenit și când i l-a arătat părinților, imediat l-au îndrăgit. Și așa nu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
societate a banului, indiferent dacă sursa averii a fost moștenită sau dobândită prin mariaj. Există o acțiune comună faunei, florei și admițând că omul este creație Divină prioritară, umanității. Se numește perpetuarea speciei și include nu numai hrănirea și educarea puilor ci și crearea prin însămânțarea celulei primordiale în speță ovulul. Scriitorul Giovanni Boccaccio, în opera sa Decameronul, o numește „o faptă plăcută Domnului, băgarea dracului în iad”. Actual la oraș se numește sex iar la sat s-a instituit o
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
pedagogic rar întâlnit la un profesor creator de personaje. Anii adunați în urmă pot deveni o cortină între actori și scenă, înainte de a se croi o cărare între glorie și memorie? Dacă faci lucrurile bine în timpul vieții, cu siguranță, după ce pui jos frâiele creației tale în lungul drum către perfecțiune, ajungi să înțelegi cam unde-ai greșit și cam unde ar trebui să șlefuiesti câte ceva. Eu unul nu voi opri motoarele decât atunci când Dumnezeu va zice odihnă tupului trudit să dau
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]