187,522 matches
-
de literatură din fragede vârste, Ion Pillat a fost - se știe - cel mai cult poet al generației sale, una de aur, alcătuită din creatori mai adesea de înaltă intelectualitate, de asemenea poligloți, precum Lucian Blaga, Alexandru Philippide, Ion Barbu, la rândul lor tălmăcitori din lirica universală sau autori de studii pe teme de artă. Opera lirică a lui Ion Pillat, cu variatele-i zăcăminte, purtându-l din medianele lunci ale Argeșului, în nordicul Miorcani, în sudicul Balcic, iar în final, în
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
cred, etimologia constituie partea cea mai fascinantă a lingvisticii. Nu numai specialiștii sînt interesați să afle originea unui cuvînt, să urmărească evoluția semantică - uneori foarte complicată - pe care acesta a suferit-o. Etimologia trezește interesul unui public larg în primul rînd pentru că evocă istoria socială și culturală fixată în cuvinte. În cazul limbii române, istoria cuvintelor permite ipoteze asupra unor secole lipsite de mărturii, evocă valuri succesive de influențe străine, ilustrează mentalități și realități cotidiene ale unei vieți preponderent țărănești. Tentația
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
Al. Ciorănescu (apărut în spaniolă între anii 1954 și 1966), tradus recent (în 2002); un mare dicționar etimologic e în lucru, de mai mulți ani, la Institutul de Lingvistică al Academiei. Și dicționarele generale, de uz curent - DEX, în primul rînd - conțin indicații etimologice. Destul de multe cuvinte au rămas însă cu indicația „etimologie necunoscută”; ignorarea sursei este explicabilă obiectiv (prin absența, pentru o lungă perioadă, a documentelor, a textelor scrise) și se poate doar spera în soluții viitoare: e nevoie de
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
interesul actual, rezumă istoria cercetărilor etimologice românești, îl compară cu celălalt dicționar al elementelor latine, publicat în germană, în 1905, de Sextil Pușcariu. Reeditările unor lucrări clasice ale lingvisticii românești (Hasdeu, L. Șăineanu, H. Tiktin ș.a.) sînt esențiale, în primul rînd pentru învățămîntul filologic, dar și pentru a asigura o cultură lingvistică generală unui public cultivat mai larg. Dicționarul lui Candrea și Densusianu continuă să fie un instrument prețios în primul rînd pentru specialiști, pentru că reunește o cantitate foarte mare de
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
L. Șăineanu, H. Tiktin ș.a.) sînt esențiale, în primul rînd pentru învățămîntul filologic, dar și pentru a asigura o cultură lingvistică generală unui public cultivat mai larg. Dicționarul lui Candrea și Densusianu continuă să fie un instrument prețios în primul rînd pentru specialiști, pentru că reunește o cantitate foarte mare de informație: explicații și interpretări fonetice și gramaticale, forme din istroromână, meglenoromână și aromână, corespondentele din celelalte limbi romanice, variante regionale și din limba veche, evoluții semantice, reflexele în alte limbi. Pentru
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
editurile preferă să susțină și impună personalități distincte, nume și nu idei), ideea de program generaționist pare din ce în ce mai greu de susținut altfel decît pe cont propriu. Într-un fel, generația, la început de secol XXI, pare să devină în primul rînd o perspectivă critică, exterioară, și mult mai puțin o asumare interioară. E adevărat, Junii ’03 e în mod evident străbătută de un flux de preocupări comune, de teme și abordări înrudite. Însă ceea ce-i unește pe tinerii prozatori brașoveni este
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
necesar. Ne ajung cele 30 de cărți din colecția „Canon” pentru a înțelege intențiile și pentru a face observațiile critice deductibile. Tabloul general al scriitorilor cuprinși în „Canonul” de la Editura „Aula” suferă, așa cum arată el până în acest moment, în primul rând la capitolul clasicilor. Din această categorie, care trebuia să fie prioritară, au apărut micromonografii numai despre Ioan Slavici (realizată de Cornel Ungureanu) și George Coșbuc (de Andrei Bodiu); observ, din lista publicitară a editurii, că foarte de curând ar fi
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
că din această generație există un caz important rezolvat într-o monografie: Marin Preda (de Rodica Zane). Alte două nume dintr-o generație intermediară: Ștefan Bănulescu (de Monica Spiridon) și Leonid Dimov (de T. Ștef și V. Mureșan). Vin la rând șaizeciștii: prozatorii - Nicolae Breban (de Liviu Malița), Augustin Buzura (descrierea monografică îmi aparține), Alexandru Ivasiuc (de Sanda Cordoș), Fănuș Neagu (de Andrei Grigor) și Sorin Titel (de Daniel Vighi); poeții - Ioan Alexandru (de Ion Bălu), Cezar Baltag (de Mircea A
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
ce presupune excorierea imaginației? Valentin Petculescu este fascinat de modulațiile cromatice ori enarmonice, mai puțin riguroase ori tranșante, dar infinit mai subtile și provocatoare. Discursul, eminamente expozitiv, comportă un travaliu în tonalitate impresionistă, ce recurge la tehnici repetitive sau improvizatorice. Rând pe rând diarist, grefier, martor, avocat, judecător, ucenic sau maestru, Valentin Petculescu ia act, se miră, se confesează, operează și, ceea ce este poate cel mai important, pune degetul pe rană, în așa fel încât entuziasmul ușor exasperat și exasperarea puțintel
Grația ca o săgeată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13070_a_14395]
-
excorierea imaginației? Valentin Petculescu este fascinat de modulațiile cromatice ori enarmonice, mai puțin riguroase ori tranșante, dar infinit mai subtile și provocatoare. Discursul, eminamente expozitiv, comportă un travaliu în tonalitate impresionistă, ce recurge la tehnici repetitive sau improvizatorice. Rând pe rând diarist, grefier, martor, avocat, judecător, ucenic sau maestru, Valentin Petculescu ia act, se miră, se confesează, operează și, ceea ce este poate cel mai important, pune degetul pe rană, în așa fel încât entuziasmul ușor exasperat și exasperarea puțintel entuziastă sunt
Grația ca o săgeată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13070_a_14395]
-
în eficiența guvernului în materie de integrare europeană. Și poate că nici în eficiența guvernului, în general. Trimițîndu-l în față pe Ioan Talpeș pentru a rezolva problemele Integrării și ale Justiției, președintele Iliescu îi dă o notă proastă premierului. La rîndul său, însă, Adrian Năstase, acceptînd această soluție de avarie pare a recunoaște că nu are alta mai bună, în cursa pentru integrarea în Uniunea Europeană. Ceea ce nu înseamnă, neapărat, că soluția venită de la Cotroceni e automat și cea mai bună. Să
Ce va face guvernul după? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13076_a_14401]
-
lui Istrati, iar referirile la scrierile sale au ca scop doar exemplificarea modului în care anumite episoade ale existenței reale au fost transpuse în ficțiune). În schimb, este un neobosit scormonitor în arhive, istoric sociolog, psihanalist și, nu în ultimul rînd, un excelent prozator. De aceea, nu se poate vorbi cu certitudine de o anumită metodă utilizată de autor. Este o combinație elastică de mai multe metode, în funcție de situațiile diferite întîlnite în investigație, fapt recunoscut la un moment dat chiar de
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
carte, Confession pour vaincus, prima punere la zid a stalinismului în Occident. I-au urmat cele ale lui Victor Serge și Boris Souvarine, (toate reunite într-o trilogie, Vers l’autre flamme. Demersul lor nu a avut însă ecou în rîndurile intelectualității occidentale (și indirect în opinia publică), intens manipulată la acea vreme de propaganda sovietică, așa cum reiese din excelenta carte a lui Stephen Koch, Sfîrșitul inocenței. Mircea Iorgulescu dovedește că implicarea lui Panait Istrati în mișcarea socialistă a depășit nivelul
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
aghiotantul lui Corneliu Zelea Codreanu, dar devenise adversarul acestuia și revista pe care o conducea (titlul este edificator pentru orientarea sa) îl ataca frecvent pe „căpitan”. De altfel, la puțin timp de la moartea lui Istrati, Mihail Stelescu a murit la rîndul său, asasinat chiar de legionarii lui Codreanu. Cine este adevăratul Istrati: socialistul frenetic de pînă la vizita în URSS, omul Siguranței, pus să discrediteze regimul lui Stalin sau naționalistul din ultimele luni de viață, devenit emblemă a unei publicații legionare
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
poate cu votcă și borcane cu muștar. De asemenea se aliniau pe rafturi borcane cu salată de sfeclă. Recunoscu că trebuie să cumpere ceea ce este. Chiar când ieșea au adus pâine și magazinul se umplu în câteva minute. Stătu la rând și vânzătoarea, fără întrebări, îi întinse pâinea; plăti și plecă. În mod vizibil însă era atras de locurile unde erau oameni, îl atrăgea mulțimea călduroasă așezată în șiruri lungi, căci n-avea încă chef să se întoarcă în garsoniera neîncăpătoare
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
sau pe loc?”, aceste cuvinte repetate îl hipnotizau. Își dori dintr-odată să se alăture acestei îngrozitoare repetări și să plece cu un pește mort în sacoșă, la fel ca toți ceilalți. Fără să-și dea seama, se așeză la rând, dar își reveni când zări un mic detașament de patru soldați cu un câine. Se rușină chiar. Oamenii și-au întors tăcuți privirile de la soldați. Se uitau acum la propriile picioare sau în gol. Profesorul își aduse aminte cu disperare
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
privirile de la soldați. Se uitau acum la propriile picioare sau în gol. Profesorul își aduse aminte cu disperare de cabinetul său, de cărți și de căldura șemineului electric. În fața blocului său, în parcare, se vindeau brazi de Crăciun. Se formase rând, însă cu mult mai mic decât celălalt. Cumpără așadar un brăduț. Mergea acum cu el sub braț, arăta la fel ca toți ceilalți. Asta îi provocă o nesperată bucurie. Fluiera. Intră în locuința străină, se așeză la masă în manta
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
înalță flamuri Printre frunze, printre ramuri; Ard în flăcări crengi uscate Și se prăbușesc prăpăd. Cît cu ochii pot străbate, Mai departe să tot văd! Chiar capela pică toată, Sub poveri de crengi arzînd. Șerpi, văpăile se-arată Pînă-n vîrfuri, rînd pe rînd. Trunchiurile găunoase Pînă-n rădăcini sînt scrum. - (Pauză lungă, cîntec.) Ce vedenii se-arătase Dus e pe vecie-acum. Mefisto (privind în jur) Dar ce? - ei unde au plecat cu toții? Minoră stirpe, ce m-ai prins în fapt! S-au
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
Printre frunze, printre ramuri; Ard în flăcări crengi uscate Și se prăbușesc prăpăd. Cît cu ochii pot străbate, Mai departe să tot văd! Chiar capela pică toată, Sub poveri de crengi arzînd. Șerpi, văpăile se-arată Pînă-n vîrfuri, rînd pe rînd. Trunchiurile găunoase Pînă-n rădăcini sînt scrum. - (Pauză lungă, cîntec.) Ce vedenii se-arătase Dus e pe vecie-acum. Mefisto (privind în jur) Dar ce? - ei unde au plecat cu toții? Minoră stirpe, ce m-ai prins în fapt! S-au înălțat la
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
crez al fragmentului și compozitului. Prin urmare, pe lângă câteva splendide bucăți în proză kafkiano-borgesiene, cartea adună și texte mai vechi recuperate din periodicul Nouăzeci. O întreagă fenomenologie - dacă nu cumva sună prea pretențios - a scrisului se poate citi printre aceste rânduri ca un manifest întârziat: „Scrisul e doar fractură, iar neputința de a mă trăi întreg - aproape o compensație. Am ajuns la această soluție, justă și pentru mine, și pentru raporturile mele cu alții, lucrând pe ascuns asupra unei speranțe pe
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
alta, toate, făcute, cum s-ar zice, la fața locului. N-a durat mult și ceea ce era de prevăzut s-a întâmplat: Răzvan Theodorescu a fost uns ministru. Și, nu numai al Culturii, ci și al Cultelor. Le-a venit rândul fețelor bisericești să se bucure. Ei, după aceea, vizitele sale la Iași s-au rărit. În consecință și promisiunile. Iar când a mai dat ochii cu presa, așa, pe fugă, la înghesuială, proaspătul ministru a spus (n-are rost să
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
de scriitori ca Damian Stănoiu sau Felix Aderca, dar nu pomenește decît în treacăt de prozatori ca Ion Agârbiceanu, Gala Galaction, Pavel Dan” (p. 156). Uneori vigilenții cenzori observă și ceea ce nu spune în mod explicit autorul unei cărți. La rîndul său cenzorul sugerează unde bate autorul fără a fi însă nici el mai clar, ca în această Notă pe marginea Dicționarului de literatură română contemporană al lui Marian Popa: „La Nicolae Breban se menționează întîi că este fiu de preot
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
închiderea ochilor, occidentalii au încercat să ne ducă pe drumul cel bun, alternând morcovul cu biciul. Ne-au fixat calendare precise, ne-au oferit bani pentru a implementa „acquis”-ul, ne-au „trainat” specialiștii, ne-au ajutat să sărim peste rând, ne-au invitat, așa încălțați cu ciuboate cum eram, în saloanele lor de lux, doar-doar se prinde ceva de noi. Ți-ai găsit! După nefericita fază 1996-2000, când ocupația de căpetenie a oficialilor români ajunși la Bruxelles a fost să
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
lui Fra, habar n-avea ce-o așteaptă./ Fra era un tînăr de bună credință, hrănit cu spuza notelor/ și cu oftatul diejilor și bemolilor, trăise în luxul imaginației,/ slujea timpul foarte precis și cu mult simț gospodăresc,/ iar la rîndul său, timpul trecea razant pe lîngă obrazul lui,/ neatingîndu-l, doar lăsîndu-i în urmă un tremur de aer rece,/ asemănător unei mingii, care te pasează în goană,/ Cîte-o blondă, cîte-o brună îl mai vizita din cînd în cînd/ fără nici un motiv
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
de cameleon verzi, cu irizații de păstrăv le ademena pe femei/ într-un cerc atît de etanș, încît,/ dacă ar fi dorit apoi să se sustragă, nu s-ar fi putut comite/ nici o concesie, neexistînd nici o fisură./ Ele veneau pe rînd, el le conducea condescendent, ținîndu-le trena/ cu grijă într-o mînă, să nu-i măture cele șaizeci și patru de scări, spre mansarda paralelipipedică, semănînd mai degrabă cu un buncăr/ decît cu o locuință./ Toate rămîneau surprinse, cînd deschizînd ușa
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]