3,432 matches
-
luptară,/ se luptară/ zi de vară/ până-n seară” și se decide ulterior, cu ajutoare năzdrăvane. G. Călinescu consideră că motivul morții la asfințit „trebuie legat de condiția în care mor în general ființele telurice. Ele sunt întărite de puterea solară, răceala nopții fiindu-le fatală”. Victoria ar fi, în acest caz, una circumstanțială și lasă tânărului doar meritul de a-i fi ținut piept bestiei până la sfârșitul zilei, când ea se stinge de la sine. Explicația este infirmată și de moartea eroului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
integrării în trecut ce mă tulbura indicibil. Și iată că a venit! Întâlnesc tot mai mulți tineri egotici, anafectivi, automatizați care nu privesc nici în dreapta nici în stânga și cu atât mai puțin înapoi, vădindu-și virtuozitățile de afirmare cu o răceală tehnică menită a-i propulsa, în linie dreaptă, într-o lume tot mai tehnicizată. Trecutul literar a devenit pentru ei inert aidoma unui zid părăginit ce nu-i preocupă, pe lângă care trec cu aerul că nu-l zăresc. Doar pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ai rămas la Cluj și nu te-ai mutat la București? Sau la Paris? Cu ce te-a tentat (cucerit, amăgit etc.) Clujul despre care, la un moment dat, spuneai că e "înghețat cultural"? Clujul are ceva înghețat, Breban numea răceala lui drept "habsburgică", și cred că nu greșea. Dar eu am ratat clipa mutării. M-aș fi putut muta în 1990, când, la un moment dat, aveam un post la România literară, probleme de familie m-au împiedicat chiar și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mai în vârstă, discuțiile despre poezia acesteia au fost prelungite, am impresia în mod intenționat, pentru a muta cât mai târziu lectura Ilenei după miezul nopții și a atenua astfel șocul versurilor ei. Când a citit, a fost primită cu răceală, ceea ce scria ea atunci nu era în ton cu linia ludic-ironică a cenaclului, ea venea cu versuri biografice de un puternic tragism și o directețe percutantă, cu imagini care bruscau prin prospețimea și autenticitatea realului incizat de cuvinte, cam cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sau să mă culc cu un băiat. Barmanul m-a prins de mînă, răsucindu-mi-o Într-o parte și trăgînd-o din burta gaborului. Gaborul și-a scos impasibil 45-ul automat bătucit, proptindu-l hotărît În corpul meu. Simțeam răceala țevii prin cămașa subțire de bumbac. Burta gaborului ieșea-n afară. Nu și-o supsese și nu se curbase. Am slăbit strînsoarea și am simțit cum revolverul pleacă din mîna mea. Mi-am ridicat mîinile pe jumătate, cu palmele-ntoarse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
chibzuință, atât de zăpăcită era lumea. Cercetași de la 12 la 17 ani, de frica lagărelor de concentrare germane, fură porniți pe jos ca organizații militare, deși erau încă niște copii plăpânzi; mulți s-au prăpădit pe drum sau de urmările răcelii și prea marei oboseli. plecarea guvernului În ziua de 13 noiembrie am însoțit pe mama la Ionel. Am găsit în biroul lui întregul minister. Cu telefoanele în mână, discutau cu Statul Major de trebuie să plece guvernul. Pherekyde, Duca și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
marea noastră mirare, în iulie 1919, Consiliul Dirigent, în loc de a organiza, zădărnici călătoria mamei la Sibiu, începu lupta contra liberalilor în primele alegeri parlamentare din Transilvania, uitând tot ce le datorau în starea lor politică de atunci. Primele semne de răceală fură atitudinea și discursul d-lui Maniu, răspunzând la cel foarte călduros al lui Ionel, care, întorcându-se de la Congresul de la Paris, trecu prin Sibiu pentru a asista la ultima ședință a Sfatului Țării 252. Uitase că se retrăgea din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să împartă ceva cu alții, conducătorii ruși preferă să facă parte dreaptă, dar ei să ia partea cea mai mare, adică totul. La fel și cei americani. * Vremurile nu țin seama de timpul probabil. * Și la Polul Nord dragostea e caldă. * Răceala de la Ecuator se suportă la fel ca și căldura de la Poli. * Nu numai gerul îngheață. * Unii mint de îngheață și apele secate. * Einstein a formulat teoria; realitatea există dintotdeauna. * Teoria ondulațiunii universale a fost formulată de Natură. * Singurătatea poate fi
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
același; pe pământ se află diferențele. * Invazia monedei europene a produs două efecte: unul comic, altul tragic. * Tehnologizându-și viața, omul devine el însuși o mașinărie. * Ce să alegi: zâmbetul publicitar al occidentalului sau grimasa amară, dar sinceră, a românului? * Răceala occidentalului transpare și prin cel mai afectuos zâmbet; căldura românului se simte și într-o înjurătură neaoșă. * Pe oameni îi poți ușor compara unul cu altul; mai dificil e să-i asemeni. * Occidentalii iubesc mai sec animalele, dar le protejează
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
și cu apoplexie este adevăratu, daru unde trebuie trimisă, când totul sub a ei administrare este dată Ospiciul destinatu pentru smintiți la minte? Precum Onoratu Ministeriu constatează prin Ofițiu nr. 21366 și s-ar fi lăsat pe uliți acum cu răceala de față, în o noapte sau două ar fi devenitu un cadavru". Prefectul încheie: "de aceia daru Prefectura neavând unde plasa pe asemenea nenorociți până la dezlegarea mijlocită a se da, cu toate rezoanele ce-și dă Epitropia, totu ei se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
gândurile într-o apropiată și strânsă înmănunchere de cugete și fapte care aveau să facă cinste orășelului care era Bârladul copilăriei sale. Bârladul acelei copilării total nefericite în care a resimțit mereu lipsa nu numai a căldurii părinților ci și răceala străinilor, a camerei unde era găzduit. Avusese mereu însă, alături, cărțile... „Academia bârlădeană” a fost o școală a prieteniei. Când, între anii 1924-1927, la București apărea revista culturală Țara de Jos, sub conducerea lui G.D. Rânzescu și colaborarea colegilor lui
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
neasemuite ale pictorilor bizantini. Era așa de slab, că puteai să vezi printr-însul și-l urmăream uluit cum încerca să-și strângă zeghea pe el, cu rămășița unui efort parcă nepământean. Era frig, tare frig în celulă și parcă răceala îți intra în oase când vedeai țurțurii de gheață care atârnau ca niște ciorchini pe sub obloanele țintuite ale fiecărei celule. Părintele Apostu - colocatar și el al celulei - se făcuse și mai mic lângă mine și abia reuși să silabisească: „Este
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Toscana se apropie de sfârșit. Gaeta arată că greșeală se poate să-i fi aparținut lui Machiavelli. 174 Un joc de cărți. 175 Necazurile politice recente ale lui Machiavelli sunt numite eufemistic prin sintagma "un vânt din nord", care evocă răceală. 176 "Gabburra" a fost foarte probabil un măcelar. În mod obișnuit un măcelar și ucenicii săi lovesc cu ciomagul picioarele boului pentru a-l îngenunchea și a-l aduce astfel în poziția de sacrificare. Imaginea pe care vrea s-o
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
doar “de la capat”, nu și “punct”, așa încât să revenim în Liga Națională cât mai repede. ȘTIINȚA: Gârțu, Angheluță - Ivan 3, Chiper 9, Marin 7, Burghel 8, Matei 5, Blejușcă 1, Ilișescu, Amoagdei. Antrenor Ion Arsene. RAPID:Tufaru, Orbeanu - Mitrea 7, Răceală, Ivan, Stancu 4, Dunuta, Rahnea 6, Nanu 2, Gogârlă 4, Gâscă 4, Pană 2. Antrenor Sultana Aiacoboaie. Arbitri: Adrian Barbu si Sorin Nica din Pitesti. Observator FRH, cerut de echipa Rapid CFR, Valter Dăncescu ce a remarcat tinerețea echipei băcăuane
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
îmboldit la lucru; dar nu-i mai puțin drept că de neasemănat mai multe ori m-am simțit atins de descurajare față cu cunoscuta indiferență a publicului. Îmi ziceam că poate publicul, supremul judecător, este îndreptățit să mă primească cu răceală, căci de ce adecă m-aș crede eu mai presus de ceata acelor scriitori ale căror cărți se vând cu kilogramul. Și atunci un fel îndoială, de neîncredere în mine mă cuprindea, îmi cădeau brațele de-a lungul trupului și mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
piață, însoțit de teleguța lui trasă de un măgăruș și striga cât îl țineau puterile în dorința de-a atrage potențiali clienți: „păcură, vând păcură, veniți de luați păcură”. Emisia sa vocală era atât de puternică și ochii reliefau siguranță, răceală, detașare, încât eu, copil fiind, „înghețam” și mă înfricoșa insistența cu care ne privea și îndemna la negoț. De cum îi auzeam vocea pe stradă, lăsam orice provocare a jocului nostru stradal, intram în curte, trăgeam cheia în broasca porții de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de Geografie n-a aflat o cât de mică scurgere de informație în acest sens. În schimb, a intervenit detașarea, indiferența și anularea acelor principii de comunicare asertivă cu care eram obișnuiți până la momentul acela. Era însă mult prea apăsătoare răceala domnului profesor. Ne lipseau naturalețea și bonomia gesturilor sale, șarmul și cuvintele tihnite. Așadar trebuia să facem ceva. Ne-am adunat ambele grupe în speranța soluționării cât mai rapide și eficiente a acestui diferend ce aducea în prim plan atitudinea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Îndrăznește să o cunoască. De aceea bărbații se simt foarte bine ei Între ei, iar feme ile la fel. Iar când vreuna sau vreunul cade pe neașteptate În cercul opus, dăunează atmosferei ca un musafir nepoftit primit cu tăcere și răceală. [...] În redacția revistei Ideea Europeană (1919) - cu odăița ei din fund mobilată sobru de tot, numai cu o foarte Îngustă dor meuză, care, așa Îngustă cum era, numai că nu putea vorbi; odăiță Încălzită iarna de geniul propriu și incan
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
răsuceau două puncte verzi, reprezentînd lumea pe care o lăsasem complet În urmă și sfidînd așa-zisa eliberare pe care o căutam. Își Întorceau privirea de la zborul meu extraordinar peste pămînturile și peste mările lumii. PARA LAS GRIPES, CAMA Pentru răceală, repaus la pat Motocicleta dădea semne de plictiseală pe lungul drum lipsit de accidente, iar noi dădeam semne de oboseală. Condusul pe un drum acoperit cu pietriș transformase o plimbare plăcută Într-o activitate dificilă. La căderea nopții, după o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
a făcut o primire amabilă, oferindu-ne o cameră În care să dormim. Mi-a prescris o doză de penicilină și, În patru ore, temperatura mi-a scăzut, dar cînd venea vorba de plecare, doctorul clătina din cap, spunînd: „Pentru răceală, repaus la pat“. (Acesta era diagnosticul său, În lipsa altuia mai bun.) Așa că am petrecut acolo cîteva zile, Îngrijiți regește. Alberto m-a fotografiat În haine de spital. Făceam o figură impresionantă: sfrijit, Îmbujorat de temperatură, cu ochii enormi și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
terminat, deoarece li se contractă genitalele și penisul nu mai poate fi scos. În acea noapte ne-a revenit dificila sarcină de a ne Înfrunta colegii de la spital pentru a le cere găzduire. Așa cum ne așteptam, ne-au Întîmpinat cu răceală și ne-ar fi refuzat, dacă nu ar fi funcționat stăpînirea noastră de sine, Însă ni s-au dat două paturi unde ne puteam odihni oasele obosite. UCAYALI ABAJO În jos pe Ucayali Trăgînd de bagaje și arătînd ca niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
barbă!” După sosire, o bucată de vreme, trebuia să doarmă pe cimentul gol al celulei. Un coleg avea o șubă de lână, care încă nu fusese pusă la magazie. Punea șuba aceasta pe ciment și își mai proteja coastele de răceală și reumatism. Providența După câteva luni a fost judecat împreună cu lotul de deținuți politici. Sentința lui a fost dată: zece ani temniță grea. Motivarea era cea comună lotului: „crimă de uneltire împotriva Statului comunist.” Sentința este executată zi la zi
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
între altele, ocazia de a-i cunoaște pe câțiva dintre Episcopii eroi și mărturisitori ai Bisericii noastre, și anume: pe Ep. Alexandru Cisar, care la scurt timp după întoarcerea sa la București de la Orăștie, a încetat din viață în urma unei răceli puternice, pe Ep. Marton Aron, un păstor plin de curaj și de demnitate; pe Ep. Paha al diecezei de Timișoara, care a ieșit din pușcărie orb, dar iradiind de bunătate și veselie; pe Ep. Ioan Duma, care, escortat de miliție
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
în scurte reprize de frica deprinsă de-acasă și de iritarea permanentă, își reîncarcă bateriile în contact cu vizaviul ocazional, își face plinul servindu-se de persoane fără nici un amestec în toate astea. Cărora le pune în cârcă rea-voință - indiferență, răceală, perfidie - pentru ca, replicând, să poată trece în apărare pornind la atac. Iar dacă vizaviul se poartă prietenos, îl consideră fățarnic. N-ai cum să-i faci pe plac, fiindcă Privirea Străină confundă aceste persoane neimplicate cu viața ei dinainte pe
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
insensibil la demersul meu disperat..." Sau altă interpelare (nu este cea mai dură!), cu nuanțe de pamflet, de data aceasta: "De aceea vreau ca tatăl ceresc să-mi explice cauza pentru care suntem persecutați. Vreau să știu pentru ce manifestă răceală, indiferență și pasivitate pentru copiii Lui (...) și nu să stea rece și țeapăn ca un măturoi prăfuit, fără să miște un deget pentru salvarea noastră". Comparația cu plângerea lui Iov este iminentă: "Dar eu vreau să vorbesc cu Cel Atotputernic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]