9,450 matches
-
să mărunțească visul Și pulberea de aur s-o risipească-n timpuri Zeii îi dau cunună cea pură din Olimpuri În care mai dospește de-a pururi doar abisul Poetul mai așteaptă să ardă macii-n lanuri Să sîngereze reavăni, răniți de amintiri Ei îi aduc de-a pururi numai acele știri Care or să-i inunde sufletul cu aleanuri Și blîndă căprioara încremenită-n șoapte Rănită doar în visul cu îngeri zurbagii Ce au venit din noaptea cea plină de
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
implacabila. Imaginația o ia razna, se umflă că balonul de spumă, femeia devine fragilă. Culorile și formele lucrurilor pe care le privește, în raclele lor de lemn ciupit de cârii și tratat cu produse de sinteză, sunt acolo. Palpabile. Ochii răniți de sarea din lacrimi o ustura. Rimelul i se scurge, i se duce în picuri cenușii pe fata îngustă și palida. Până azi, Mărțina Herseni a fost ceea ce numim îndeobște, o țipă independența, nu feministă în adevăratul sens al cuvântului
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
înapoi către casă, însă ne temeam de firele electrice rupte ce făceau încă flamă, multe atârnând pe asfalt. Lumea ieșise pe stradă de prin casele vecine, începuseră să se audă sirene ale salvărilor și mașinilor miliției. La blocuri cineva fusese rănit, poate din cei ce săriseră pe geam, sau răniți de obiectele în cădere,în apartamente. Din știrile de după cutremur, de a doua zi, se părea că în Pitești fusese doar un mort și răniți mai mulți și destule daune material
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
rupte ce făceau încă flamă, multe atârnând pe asfalt. Lumea ieșise pe stradă de prin casele vecine, începuseră să se audă sirene ale salvărilor și mașinilor miliției. La blocuri cineva fusese rănit, poate din cei ce săriseră pe geam, sau răniți de obiectele în cădere,în apartamente. Din știrile de după cutremur, de a doua zi, se părea că în Pitești fusese doar un mort și răniți mai mulți și destule daune material. La blocuri, au intrat două salvări,la puțin timp
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
mașinilor miliției. La blocuri cineva fusese rănit, poate din cei ce săriseră pe geam, sau răniți de obiectele în cădere,în apartamente. Din știrile de după cutremur, de a doua zi, se părea că în Pitești fusese doar un mort și răniți mai mulți și destule daune material. La blocuri, au intrat două salvări,la puțin timp după cutremur. Bătrânele noastre gazde, tremurau ca varga și își făceau într-una semnul crucii că scăpaseră tefere. Am intrat în casă în cele din
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
dar n-ai vărsat nici o lacrimă. -E o nimica toată. Stai să văd ce ai tu. Dă-ți jos paltonul. Uite, s-a rupt când te-ai agățat de creangă și ai căzut și tu în groapă. Cu siguranță ești rănit pentru că ți-a curs sânge. Scoate cămașa! îi spune ea. De ce am făcut asta? Nu sunt bună de nimic. Elia nu s-ar fi lăsat niciodată păcălită. -Chiar trebuie să faci și tu ca sora ta care se implică în
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
de nimic, doar de Dumnezeu. Am renăscut, renaștem ca iarba sau floarea ce răsare din asfalt. Dar s-a muncit enorm, cu dăruire, cu fanatism chiar. Eu unul ca să mă afirm, să îmblânzesc naiul, repetam, exersam și nopțile, cu buzele rănite până la sânge. Tamara GORINCIOI: Ați visat vreo dată că veți evolua alături de regele naiului, Gheorghe Zamfir? Vasile IOVU: Nu, nici nu îndrăzneam să visez că voi evolua alături de acest titan al naiului. Dar bunul Dumnezeu a făcut să ne întâlnim
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
mijlocii și se situa împotriva Partidului Comunist Spaniol, care credea în colaborarea cu clasa mijlocie. Experiențele sale din timpul războiului și faptul că fusese împușcat în gât și în mână îi întăresc ură pentru totalitarism, inclusiv pentru stalinism. Cu toate că fusese rănit foarte grav (o perioadă îi este imposibil să vorbească) reușește să scape cu Eileen din Spania înainte să fie pronunțată condamnarea pentru trădare. Și în Franța, scriitorii au vibrat la evenimentele politice și sociale, participând activ la ele, sau scriind
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
bucuriei. Chiar dacă avea și unele păreri pe care nu i le puteam împărtăși, l-am apreciat mereu pentru felul în care știa să-și argumenteze opiniile și să și le spună simplu și învăluindu-le în bunătate, spre a nu răni. Și, totodată sfinția sa realiza faptul că păstorul duhovnicesc trebuie să arate în toate bună-rânduială. Fiindcă în bună-cuviință stau toate chipurile unei purtări frumoase. Păstorul duhovnicesc își păzește buna cuviință în relațiile sale când: - nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PE JOS SUNT PIETRE SUS E CERUL Autor: Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2125 din 25 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului PE JOS SUNT PIETRE SUS E CERUL Copil sunt azi, genunchii- mi sunt răniți, Pe jos sunt pietre, sus e cerul, În juru-mi numai prizonieri fugiți, Se fură focul, se supune fierul, Pe drum, sunt cei ce nu mă iartă, Pe jos sunt pietre, sus e cerul, Cine se-apleacă primul după piatră? E-
PE JOS SUNT PIETRE SUS E CERUL de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369992_a_371321]
-
nr. 2038 din 30 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Tăcut-am zile, luni și ani Și am ascuns durerea-n mine Nu m-am vândut pe-averi sau bani Și n-am cerșit nicicând o pâine. Am încercat să nu rănesc Și să ajut pe cât se poate Am învățat să prețuiesc Pe omul plin de bunătate. Smerită mi-am plecat privirea În fața sfântului altar La cel ce-aduce mântuirea Cu lacrimi am venit în dar. N-am fapte bune, doar păcate
VOI CU CE DREPT ... ? de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370005_a_371334]
-
putere Și am scăpat de ea prin chinuri și durere. Și dacă azi, în mine, a răsărit o floare Nu e destin sau simplă întâmplare, E truda mea prin care am sădit Iubire... în locul rădăcinii de pelin ce m-a rănit. Referință Bibliografică: Am dat tribut la viață / Ana Soare : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1937, Anul VI, 20 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ana Soare : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
AM DAT TRIBUT LA VIAȚĂ de ANA SOARE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370069_a_371398]
-
Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului O să vă trezesc cu versul pe pământ eu nu încap și mă joc de-a Eminescu cu tăcerile din cap Pe pământ eu nu încap și-s rănit de poezie de toate se-alege praf tăceri mai rămân o mie Sunt rănit de poezie și mă joc de-a Eminescu cât oi fi fir-ar să fie o să vă trezesc cu versul Pe pământ eu nu încap numai
TEIUL GONFLABIL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370056_a_371385]
-
vă trezesc cu versul pe pământ eu nu încap și mă joc de-a Eminescu cu tăcerile din cap Pe pământ eu nu încap și-s rănit de poezie de toate se-alege praf tăceri mai rămân o mie Sunt rănit de poezie și mă joc de-a Eminescu cât oi fi fir-ar să fie o să vă trezesc cu versul Pe pământ eu nu încap numai cu teiul sub cap Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: TEIUL GONFLABIL / Costel Zăgan
TEIUL GONFLABIL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370056_a_371385]
-
bucuriei. Chiar dacă avea și unele păreri pe care nu i le puteam împărtăși, l-am apreciat mereu pentru felul în care știa să-și argumenteze opiniile și să și le spună simplu și învăluindu-le în bunătate, spre a nu răni. Și, totodată sfinția sa realiza faptul că păstorul duhovnicesc trebuie să arate în toate bună-rânduială. Fiindcă în bunăcuviință stau toate chipurile unei purtări frumoase. Păstorul duhovnicesc își păzește buna cuviință în relațiile sale când: - nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
THE ORIGIN OF LANGUAGE.BLOOD., de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1550 din 30 martie 2015. Am vorbit de lanțul semantic soare-foc- flacăra, lumină-roșu-sânge-rană-vin. • Lat. sanguis are originea necunoscută. În Pași ... noi l-am dedus din chin. sang „a răni“, dar acum vedem o relație cu sngi „soare“ în limba khasi din India. Gr. haima, de asemenea cu et. nec., se apropie după opinia noastră de kham „soare“ în indiană, țig., nagameză, dar și de hama „soare“ din zoque de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
bel celtic și beil (în rohingya, limba indo-iraniană). Iată și alte nume ale sângelui: Citește mai mult Am vorbit de lanțul semantic soare-foc- flacăra, lumină-roșu-sânge-rană-vin.• Lat. sanguis are originea necunoscută. În Pași ... noi l-am dedus din chin. sang „a răni“, dar acum vedem o relație cu sngi „soare“ în limba khasi din India. Gr. haima, de asemenea cu et. nec., se apropie după opinia noastră de kham „soare“ în indiană, țig., nagameză, dar și de hama „soare“ din zoque de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PLECAREA TOAMNEI... Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1807 din 12 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Plecarea toamnei răscolește Natura-ntreagă pe pământ, Rafalele de ploi și vânt Rănind un suflet ce doinește. Pornind din șes, încet țintește Spre înălțimi, luând avânt; Plecarea toamnei răscolește Natura-ntreagă pe pământ. Nu-i pom, nu-i floare ce-nflorește, Nu-i om ori animal ne-nfrânt Și nu-i nimic, într-un
PLECAREA TOAMNEI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370301_a_371630]
-
nr. 1705 din 01 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului SĂ NU CALCI PE INIMA MEA Să nu calci pe inima mea, că s-ar frânge și ar plânge. Fă-te un bob de dragoste, s-o iubești, să n-o rănești. S-o mângâi cu liniștea ta și s-adoarmă, fără larmă. Să nu calci pe inima mea, că s-ar frânge și ar plânge. Strânge-o mult la pieptul tău! Și-n inima ta să bată și-a mea. Să
SĂ NU CALCI PE INIMA MEA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370328_a_371657]
-
Picioarele în rădăcini s-au prins. Și părul său, în frunza verde,iată, Pe ramuri strălucește preschimbat, Dar zeul neuitând-o niciodată, Pe Dafne, veșnic,el a adorat. Când Apollo a vrut să o sărute Scoarța rece buzele i-a rănit Chiar transformetă, Dafne nu admite Sărutul dat de tandrul său iubit. Cu frunza ei și-a împodobit el fruntea, Și tolbe cu săgeți,și lira sa. Cununa de dafin, răsplătea cinstea, Celor ce au învins în lupta grea. Gabriela Amzulescu-Zidaru
LEGENDA DAFINULUI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370419_a_371748]
-
Acasa > Impact > Relatare > GREȘELI Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului În viață facem uneori greșeala să ne răzbunăm, pe cei care ne iubesc, din cauza celor care ne rănesc ori decepționează. Dar nu este vina lor, ci a noastră deoarece investim in oamenii cărora nu le pasă de noi și îi rănim pe cei ce ne iubesc. Balanța vieții este legată la ochi dar se mai uită câteodată pe sub
GREŞELI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370412_a_371741]
-
În viață facem uneori greșeala să ne răzbunăm, pe cei care ne iubesc, din cauza celor care ne rănesc ori decepționează. Dar nu este vina lor, ci a noastră deoarece investim in oamenii cărora nu le pasă de noi și îi rănim pe cei ce ne iubesc. Balanța vieții este legată la ochi dar se mai uită câteodată pe sub eșarfă. Orgoliul și ambiția excesive distrug frumusețea relațiilor dintre oameni, mai ales cănd ne lăsăm conduși de ele. Dacă deschidem ochii sufletului vom
GREŞELI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370412_a_371741]
-
DE CE ? Întreb: de ce te naști în gândul meu Și picuri veșnicie-n al meu dor? Prin nori de fum te conturezi mereu Iar cerul ne veghează ca decor. De ce-mi sculptezi același suflet dur Din stânci ce le-ai rănit adeseori Și mă obligi târziul să-l îndur Când risipești în mine doar culori? De ce îngheți și timpul ce-a apus Lăsând o urmă prinsă-n depărtări Și-mi scrii cuvinte care nu s-au spus, Redevenind prin umbre doar
STELELE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370422_a_371751]
-
VADU de ANDREI VELEA este un roman al dezrădăcinării ontologice. Personajele par că nu-și găsesec locul nicăieri- nici acasă, nici în deplasare. Și totuși depărtarea și dorul de casă merg mână în mână. Însă dragostea nu vindecă nimic, dragostea rănește totul, înclusiv lucrurile cu care vine în contact. Pentru că, până la urmă aceasta s-a întâmplat : REALITATEA A FOST CONTAMINATĂ DE CUVINTE. Și autorul nu poate decât să încerce să-și vindece, scriind, propriul suflet. Neuitând nicio clipă că salvarea lumii
PLAJA DE LA VADU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370473_a_371802]
-
existe în gurile oamenilor decât atât cât pasul și-l poartă prin răspântii și cioburi de vremuri pe otrava din ierburi pasărea inimii adoarme coduri crește ca pe niște pui rătăciți adânciți în tainele ei slava și saltul înghit răsucesc rănesc înaltul... mă cheamă în inimă... tăcerea-și alăptează cuvintele care o definesc cuvintele pe care cineva uită să le mai contureze aș vrea să pot și nu știu când din umbre le voi vedea miruind clipele aripile gândurile gesturile lesturile
ÎN TAINELE EI SLAVA ŞI SALTUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370486_a_371815]