2,788 matches
-
își recunoaște înfrângerea la sfârșitul unei vieți în care muncă intensă în domeniul științei (filosofie, medicina, chiar si teologie) i-a impus renunțarea la toate bucuriile și plăcerile omenești. Cupă cu otravă i se oprește lângă buze, când, de afară răzbate până la el un cântec vesel ce slăvește natură și dragostea. Nefericitul Faust blestema, invocându-l pe Satan (Spiritul Pământului). Acesta apare sub înfățișarea unui senior ce se pune în slujba lui, gata să-i împlinească orice dorința. Imaginea unei minunate
Faust (operă) () [Corola-website/Science/307365_a_308694]
-
aici firul strălucitor, acea disponibilitate de a capte în materie lumina ingenuă și necreată, de aici infinitele câmpuri de aur în care nu se vede nimic din afară, în care nu se oglindește nimic accidental sau definit, dar din care răzbate și adie energia nemăsurată a unei existențe fără început și fără sfârșit. Vezi, mesajele astea care au amuțit, care și-au transmis către noi doar ambalajele vizibile, de o măreție aproape nepământească, trebuie să le capteze și să le transmită
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
scrierii neumelor nevând-o decât monahii, dar existența unei bogate și variate muzici populare este mai presus de orice îndoială. Antipod al cântării religioase, ea nemulțumea puterea religioasă și aceasta nemulțumire lua violente atunci cand ecoul cântecelor pline de viață ale mulțimii răzbătea până în biserică, amenințând integritatea muzicii viguros codificata. În vestul Europei, Carol cel Mare, spirit evlavios, s-a străduit să ajute biserică să-și mențină neștirbita puterea, chemând la o hotărâtă eliminare a tot ce altera puritatea cântării liturgice. „"Revertimini vos
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
științelor naturii în domeniul științelor umane. „Nu există putere a sufletului care să nu fie activă în acest proces. Nimic în natura intimă a omului nu este atât de adânc, atât de fin sau atât de cuprinzător, încât să nu răzbată în tărâmul limbajului și să nu fie hrănit de acesta.” (Humboldt). Concluzia lui Humboldt este că o știință centrală a limbajului va fi o știință a antropologilor. Concepția humboldtiană trebuie înțeleasă în contextul mai larg al gîndirii romantice. În romantism
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
și prețuit. La conferința de presă din 10 februarie a făcut declarații privind teroarea la care sunt supuși colegii săi etnici germani din România, de către statul comunist. În seara aceleiași zile a citit din poeziile sale încă nepublicate, din care răzbătea un ton se o ironie amară și plină de neliniști, pe care unii din spectator au comparat-o cu cea din operele lui Biermann sau Heine. Viitorul poetului părea asigurat. A stabilit întâlniri cu redactori, lectori și prieteni. Toți aveau
Rolf Bossert () [Corola-website/Science/303798_a_305127]
-
nou. Am rămas sprijinit în pervaz, cu gustul fad al cernelii pe buze. Ceva, ca un zumzet de motoraș, m-a gonit curând afară. Strada nălucită de zbenguiala cristalelor fragile părea un tren cu toate ferestrele luminate puternic. Prin ele răzbăteau umbrele sărbatorești ale familiilor aplecate pios peste podoabele bradului, cu gesturi măsurate, emoționante. Am adulmecat zvăpăiala, aroma iernii, urmărind cu interes ghidușul du-te-vino din fața magazinelor epuizate. Prin oraș bântuia prevestirea uriașei chindii. Nervii vitrinelor păreau încordați la maximum sub pâlpâirile
Matei și Eva () [Corola-website/Science/304303_a_305632]
-
se desparte de Suzanne Berly și se recăsătorește cu Berthe Combes. Evenimentele tragice ale războiului îi radicalizează vederile politice, la limita anarhismului. Scrie din ce în ce mai mult, continuă să picteze, tablourile sale se încadrează într-un stil tradițional, din când în când răzbate însă o explozie de culoare caracteristică lui Vlaminck, influențat în această perioadă de operele expresioniștilor. În anul 1925, cumpără reședința "La Tourillière" din Rueil-la-Gadelière, unde va locui până la sfârșitul vieții. În 1941 participă la o călătorie a unui grup de
Maurice de Vlaminck () [Corola-website/Science/312612_a_313941]
-
a societății românești în direcție inversă: de la afirmarea spiritului național și de la construcția politică spre dezvoltarea economică. În arealul românesc se afirmă modernitatea ca o tendință care coexistă cu structurile sociale, cu formele instituționale și cu fondul vechi. Modernitatea tendențială răzbate greu și lent prin complicata rețea de structuri socio-instituționale din societatea românească tradițională și patriarhală. Este o modernitate mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă clară. Modernitatea este cadrul și elementul de susținere a naționalului, dar nu prin baza economică, care
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
în toate componentele vieții sociale: , În spațiul românesc, modernitatea se afirmă ca o tendință. Inițial, modernitatea a fost importată pentru că răspundea unor trebuințe ale unor grupuri. Lipsa ei de organicitate rezultă din rezistența vechilor structuri sociale și forme instituționale. Modernitatea răzbate greu și lent prin complicate rețea de structuri socio-instituționale din societatea românească tradițională și patriarhală. Ea este o modernitate mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă clară, inexistentă la nivel de proiect de modernizare. Problema de fond este că demararea modernității
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
sugerează romancierul, nu sunt, așa a cum s-ar părea la prima vedere, opresorii și nici vremelnicii deținători ai puterii; imperiile se ridică și se prabușesc, armatele făloase vin și pleacă, numai poporul este statornic, doar el supraviețuiește, el singur răzbate printre vicisitudinile istorie; el este cronicarul anonim al veacurilor.” "Iarna marii însingurări" apărut în 1973 și reeditat în 1977 sub titlul "Marea iarnă", este un roman de actualitate, acțiunea fiind plasată la începutul anilor ’60. În 1975 Kadare publică "O
Ismail Kadare () [Corola-website/Science/310518_a_311847]
-
deosebit creator de melodii în care se poate recunoaște și inspirația din folclorul polonez ,bielorus și lituanian. Multe din operele lui Moniuszko conțin referințe critice față de diverse aspecte sociale negative din Imperiul țarist. În opera sa cea mai cunoscută , "Halka", răzbate rezonanță revoluției din "Primăvară popoarelor" din anii 1848-1849, mesajul fiind cel de protest împotriva injustiției sociale. Din punct de vedere muzical în această operă iese din comun folosirea unei tehnici asemănătoare "leitmotivului" din operele lui Wagner, iar în orchestrație se
Stanisław Moniuszko () [Corola-website/Science/309861_a_311190]
-
țară, scriitorul își petrece ultimii anii ai vieții departe de societate, țintuit la pat de o boală grea, deprimat sufletește. Astfel își încheie drumul vieții în 1792 primul dramaturg realist rus, autorul unor opere în care, după cuvintele lui Gherțen: "„...răzbătea vâna demonică a sarcasmului și a mâniei...”" Creația dramatică a lui Fonvizin aduce în repertoriul teatrului rus nota specificului național, ceea ce tocmai lipsea în epoca Ecaterinei a II-a din pricina abundenței de piese traduse din autori străini. În „"Brigadirul"”, scriitorul
Denis Ivanovici Fonvizin () [Corola-website/Science/309412_a_310741]
-
Kossuth Lajos îl însărcinează pe revoluționarul pașoptist român Eftimie Murgu să meargă în munți la Avram Iancu și să îi comunice acest fapt, pentru a-l atrage în ultimul moment de partea revoluției maghiare.. Eftimie Murgu însă nu va putea răzbate în munți, fiind oprit la Ilia. Oricum, totul era prea târziu. Armatele austro-ruse erau în ofensivă în apropierea Munților Apuseni, armata maghiară în retragere. Iancu va acorda trupelor maghiare o asigurare că nu le va ataca în aceste momente, lăsându
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
doi frați mai mari. Trei evenimente petrecute în anul 1885, când avea 18 ani, aveau să îl marcheze profund și să-și pună amprenta asupra modului său de a fi de aici înainte, unul sobru, interiorizat care nu lăsa să răzbată în exterior sentimentele și frământările sufletești. Acest lucru se vede foarte clar dintr-o serie de scrisori scrise familiei sale. Primul eveniment l-a reprezentat absența forțată de la nunta surorii sale mai mari Sabina, programată pe 19 ianuarie 1885, dată
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
propria gamă de autoportrete. Tragismul sub care sunt înfățișate chipurile contemporanilor sau ale unor personaje istorice au la bază avertismentul pe care conștiința artistului înțelege să-l dea oricăror pericole de distrugere a valorilor umane. Dincolo de imaginile terifiante ale iraționalismului, răzbate totuși umanitatea omniprezentă și dominatoare. Francis Bacon s-a născut la 28 octombrie 1909 în Dublin (Irlanda) din părinți englezi. Cu o sănătate fragilă, suferind de astm, nu a putut urma o școlaritate normală. La vârsta de 16 ani se
Francis Bacon (pictor) () [Corola-website/Science/313068_a_314397]
-
Uși și ferestre, perete despărțitor, au fost suprimate prin lucrările de renovare. Tencuită și învelită cu tablă, construcția permite însă aprecierea înfățișării anterioare. O siluetă zveltă, la care concură acoperișul cu pante abrupte, mai coborât la absidă și din care răzbate, pe vest, clopotnița cu foișor și coif frînt. Perechile de console, spre o ușoară atingere, sugerează aripile vulturului. Torul median din stuc se suprapune pe brâul în frânghie sculptată, după modelul apropiat de la Lăzești. Deschiderile de la altar, cioplite în trepte
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
fost curând dezamăgit de lipsă de curaj a acestuia. În 1880 a redactat prefață la o lucrare inedită intitulată „Moartea lui Ludovic al XIV-lea”, operă a unor camerieri ai regelui Ludovic al XIV-lea . Și din prefață acestei lucrări răzbat deja inclinațiile promonarhiste și îngrijorarea pentru ceea ce i se părea decadenta societății franceze sub regimul republican. După ce fusese crescut în copilărie într-o tradiție republicana și anticlericala (tatăl său fusese un entuziast cititor al poemelor antimonarhice ale lui Victor Hugo
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]
-
a studiului "Miorița în Moldova, Muntenia și Oltenia. Obiecțiile d-lui Densușianu. Totalizări", după ce, în 1915, publicase, în aceeași revistă, o lucrare ale cărei concluzii erau amendate de caracterul regional al cercetării („Miorița în Moldova”). Din scrierile lui D. Caracostea răzbate prima sinteză ca urmare a cercetării motivului mioritic în largi spații geografice. Astfel, el redactează o schiță genetică a Mioriței, în patru faze: cântec liric cu circulație independentă (testamentul), colindul transilvan, episodul oii năzdrăvane, respectiv episodul maicii bătrâne și alegoria
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
reducție evidentă și la o contaminare cu un alt strat mental, secvența devine: “Iar la cap să-mi pui / Fluieraș de fag, / Mult zice cu drag! / Fluieraș de soc, / Mult zice cu foc! Vântul când a bate / Prin ele-a răzbate / Ș-oile s-or strânge, / Pe mine m-or plânge / Cu lacrimi de sânge!” (varianta Alecsandri). Comentariile exegeților pe această temă au variat în funcție de interesul de a demonstra o anumită teză și nu au depășit sfera unor ipoteze reluate până la
Obiectele meseriei de păstor în „Miorița” () [Corola-website/Science/314214_a_315543]
-
succesiv cu noi episoade. Secvența "larma oilor", devine episod de sine stătător construindu-se sub influența și a altor creații din zonă. E de semnalat faptul că există în folclorul sud-est românesc un repertoriu de balade în care "tema mioarei" răzbate fie ca episod central, fie ca unul secundar. Un bun exemplu este balada "Cealip-Costea", consemnată de G. Dem. Teodorescu . “Într-o altă variantă a baladei [Fulga], intitulată Cealip-Costea, pe când acesta se întoarce la stână constată că Fulga (..) i-a prădat
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
inițierii. Deci, pretinsa clauză testamentară se înscrie în mod firesc în legea pământului. V. Latiș se simte obligat să precizeze: “...păcurarul a cărui moarte survine în durata profesiunii nu este readus acasă; nici măcar în acest caz extrem el nu poate răzbate drumul înapoi, fiind așezat în acel loc al morții care îl reflectă în fel și chip colinzile maramureșene (sau cele transilvănene în general)” . Orice efort de decriptare a mesajelor nu se poate circumscrie decât unor realități de ordin etnografic, în
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
că planurile sale rămân neschimbate și că nu va sacrifica scopurile științifice ale expediției pentru a câștiga cursa până la Pol. În jurnalul său nota că Amundsen avea o șansă acceptabilă de succes și că poate merita norocul dacă reușea să răzbată. Scott a revenit pe navă în Noua Zeelandă, unde noi provizii și resurse au fost aduse la bord, incluzând 34 de câini, 19 ponei siberieni și trei sănii motorizate. "Terra Nova", puternic supraîncărcată, a părăsit Portul Chalmers pe 29 noiembrie 1910
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
paginile jurnalului sau din timpul sejurului italian, care îl marchează ca artist și ca om, luând cunoștință de propriul destin. `Carnea de pe ziduri îmi întărește iubirea pentru uleiuri. Aici totul pare să fi fost acoperit cu pigmenți colorați. Subțirimea cerului răzbate prin ochiul tavanului, pe acolo pe unde pătrundeau ploaia și respirau grădinile impluviilor. Totul e imitație a naturii - adusă elegant pe ziduri cu pat gros de frescă (cam 3-4 cm grosime!). Ce ipocrizie sau ce neșansa să fii tentat de
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
Carp (1941) și de o Antologie a ideologiei junimiste constitue o operă critică impresionantă, comparabilă cu aceea a lui Sainte-Beuve despre Port-Royal. Lovinescu se află, acum, în pragul morții și toate ideile sale, de o limpezime și o gravitate nefirească, răzbat într-un tărîm metafizic. Deși împăcat de timpuriu cu ideea dispariției, omului care citise atîtea opere pline de ideea zădărniciei vieții îi e totuși teamă să privească negurile de dincolo de porțile negre. Bolnav, el se gîndește la izbăvire, și gestul
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
bâlbâit », precum și o predispoziție pentru tăcere. Hermann Kafka obișnuia să ridiculizeze comportamentul visător și pasiv al fiului său și îl punea adesea în contrast cu propria fire ageră. Îi plăcea mai ales să amintească de condițiile mizere din care a reușit să răzbată prin muncă și insista că fiul trebuie să-i fie recunoscător pentru viața de huzur pe care o duce. Franz Kafka explică în scrisoare cum, din cauza tatălui, a pierdut « încrederea în propriile fapte » și a dezvoltat o « frică continuă față de
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]