9,883 matches
-
dezvoltare a fost încercarea de a-i transforma pe păstorii din aceași zonă (Estul Africii) în agricultori. Proiectul respectiv era organizat în jurul unui proiect de irigație care să susțină culturile ce urmau să fie introduse. Aceasta prespunea însă o schimbare radicală a drepturilor de proprietate asupra pământului, în sensul că pământul folosit la comun urma să fie transformat în ferme agricole private, înconjurate de garduri. După cum bine se știe, populațiile agricole muncesc mult mai mult decât cele pastorale. Combinat cu faptul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
apariția unei noi culturi politice, obiectiv formal, de altfel, al regimurilor comuniste. Impactul participării la obligatoriile organizații „voluntare”, asupra competențelor și identităților civice a fost, de asemenea, puțin investigat. În plus, mutațiile sociale majore din perioada respectivă, dar și transformările radicale din ultimii 15 ani au afectat comunitățile în maniere care puteau altera resursele structurale pentru activism. Lipsa unor date longitudinale împiedică formularea unor răspunsuri finale la întrebări de acest fel. Studiul meu va aborda aceste chestiuni recunoscând limitele pe care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
retragerea sunt specifice ethosului unei clase sau al alteia. Dacă această ipoteză găsește susținere în Occident, cum poate fi explicată respingerea ei în cazul nostru, fără a apela la eventuale erori metodologice? O explicație simplă pentru rezultatul nostru este răsturnarea radicală a sistemului de stratificare socială din România operată de comuniști, care au făcut posibilă ascensiunea socială, în primul rând prin traiectorii administrative, a membrilor clasei muncitoare. Regimul comunist a constituit organizații și instituții prin care membrii claselor nevoiașe au putut
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
decât nevoile pieței. Motivul creării acestei armate de rezervă ar fi declanșarea unei competiții acerbe pentru obținerea unui loc de muncă, ce ar duce la scăderea salariilor pe care angajatorii sunt nevoiți să le plătească angajaților. O schimbare cu adevărat radicală în perspectiva conflictualistă o aduce sociologul francez Pierre Bourdieu. Teza reproducției sociale prin intermediul sistemului de educație ne arată că logica păstrării privelegiilor economice este, de fapt, o logică secundară, miza reală fiind conservarea supremației culturale a claselor dominante și a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
disponibile, și nu colectate în alte scop. Orientarea generalizată către măsurarea rezultatelor acțiunilor generează o presiune puternică pentru adecvarea mijloacelor, pentru planificarea atentă a programelor, pentru asumarea responsabilității proiectelor de dezvoltare. Totuși, măsurarea nu trebuie confundată cu scopul acțiunii. Caracterul radical inovativ al unor soluții poate fi afectat de cerința elaborării unor strategii în funcție de standardele măsurării, dacă mijloacele de implementare nu sunt încă instituționalizate sau nu există încă sisteme adecvate de măsurare. Măsurile compozite ale dezvoltării au anumite dezavantaje metodologice, amintite
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
implicate, iar acțiunile inițiale sunt mai eficiente decât cele ulterioare,pentru că, asigură rezultate acceptabile, prin utilizarea unei cantități mici de resurse. Indiferent de epocă, accelerația progresului a creat un mediu nou de viață și o nouă conștiință, a produs schimbări radicale în toate aspectele vieții oamenilor. În perioada actuală s-au identificat o serie de probleme concrete, deschise oamenilor, probleme complexe la a căror schimbare este invitat și sistemul educativ căruia, alături de ceilalți factori, iî revine importantul rol de a construi
Educaţia economică în contextul dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ciobanu Mariana Georgeta, Popa Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1166]
-
preîntâmpine o modificare de percepție ce ar făcut ca ura față de maghiari a românilor să devină mai puternică decât frica lor de Rusia! Or, În această privință Aehrenthal estima, În 1896, mai cinic decât decidenții români că, fără o schimbare radicală a politicii ungare În Transilvania, monarhia risca să piardă ultimul său avanpost În Est <ref id="39">39 Solomon Wank, In the Twilight of Empire. Count Alois Lexa von Aehrenthal (1854-1912), Imperial Habsburg Patriot and Statesman, Wien - Köln - Weimar, 2009
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
desigur, va simpatiza cu toate autonomiile, Începând cu autonomia Basarabiei, deși după noi din partea sa ar fi mult mai loial să pună de-a dreptul chestiunea unirii Basarabiei cu România”. Gruparea național-democrată, alcătuită din avocați, studenți, preoți, Înainta revendicări mai radicale pentru domeniul cultural, politic, dar mai ales În cel social-economic. Această grupare revendica: restabilirea autonomiei Basarabiei de la 1818, dar Într-o formă mai largă; utilizarea limbii române În administrație, biserică și școală (limba rusă urma să fie folosită doar În
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
grupare În anii precedenți. În parte, activitatea nesatisfăcătoare a moderaților, precum și a mișcării naționale În Întregime, era consecința lipsei unei organizații politice care ar fi concentrat eforturile tuturor naționaliștilor români din stânga Prutului. Încă În timpul primei revoluții ruse din 1905-1907, gruparea radicală a pledat În paginile ziarului Basarabia În favoarea constituirii unui partid politic ce ar fi reprezentat interesele populației majoritare autohtone <ref id="95"> 95 ANRM, fond 401, inventar 1, dosar 134, f. 1-2.</ref>. Lipsa de coeziune dintre aceste două grupări
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
maturizării somatice și psihice a individului, precum și în cadrul manifestărilor psihotice ale acestuia. Toate acestea depind de „factorii disproporționali” ai persoanei, de natura sa constituțională psiho-biologică. H. Thomae vorbește de „caracterul de eveniment al personalității”, iar H. Kunz despre o „endogenitate radicală constitutivă” considerată ca fiind o dimensiune interioară a individului. Toate aceste aspecte sunt regăsite și în cazul analizei caracteristicilor „tipurilor constituționale” somato-psihice ale indivizilor. Endogenul este în raport direct cu „aspectul” somatic și cu „dispoziția” psihică a persoanei respective. El
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
explozia școlară și explozia informațională - amenințau viitorul școlii și al educației la nivel global. Fauré critica sclerozele școlii clasice, ciclopismul de specialitate, tehnicismul îngust, ruperea școlii de viață, izolarea ei intra muros, depersonalizarea educatului prin curricula schizomorfe. Propunea două remedii radicale și o nouă filosofie a educației. Remediile erau: permanentizarea educației și transformarea societății în „cetate educativă”. Acest tratament trebuie impus printr-o filosofie „medicală” pe care a botezat-o „umanism științific”. Vindecarea trebuia să conducă la formarea „omului complet”, a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curricula educaționale? Ce legătură exista între viața astfel canonizată și proiectarea formării personalității umane cu ajutorul influențelor educative concepute rațional? Putem asimila mănăstirea cu o școală autentică? Existența unor „școli mănăstirești” începând din veacul al VI-lea nu dovedește, oare, diferențe radicale între cele două instituții? Nu cumva simbioza numită „școală mănăstirească” se baza pe un compromis funciar menit să le asigure supraviețuirea în condiții social-politice și economice neprielnice? Istoricii Bisericii au tendința de a aprecia doar dimensiunea moral-religioasă a curriculumului monastic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
științele naturii.) Teoria lui Bobbitt a fost revizuită și completată de nenumărate ori de-a lungul secolului XX. Ele constituie ceea ce unii istorici ai domeniului au denumit „teoriile/modelele tradiționale ale curriculumului”. Secolul XXI pare să fi debutat cu critica radicală și abandonarea lor aproape fără nici un fel de scrupule. Studiul lor continuă însă să fie necesar, mai ales în țările în care s-au declanșat reforme de învățământ și reforme curriculare. Teoriile și modelele tradiționale ale modernității n-au dispărut
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
termen lung, astfel încât să suscite ameliorări esențiale și structurale cât mai rare și cât mai tardive. (***) (Acest principiu exprimă esența „logicii schimbării educaționale” - care a lipsit designerilor de curriculum din România.) Principiul managementului schimbării. Implementarea proiectului curricular este o schimbare radicală care trebuie condusă de manageri competenți. (**) (Din păcate, în România există doar câțiva specialiști în managementul schimbării educaționale și ei nu au fost consultați în legătură cu această problemă, întrucât nu a fost formulată de nimeni.) b) Tezele lui Santini 12 - Teza
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
6: Competențe clare. În proiectarea curriculară, fiecare membru al echipei trebuie să aibă competențe precis definite și toți să știe cine are competența de a decide. (*) - Teza 7: Exclusiv schimbări inevitabile. Schimbarea curriculară nu este o modă, ci o terapie radicală aplicată unui organism educațional afectat; homeostazia educațională este asigurată de stabilitatea structural-funcțională a școlii; nu aplicați remedii gratuite și declanșați numai schimbări adecvate și inevitabile. (*) - Teza 8: Parte din întreg. Proiectarea curriculumului este doar una dintre etapele dezvoltării lui, neputându
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
testele măsoară mai degrabă conformismul decât creativitatea. Această practică s-a extins și în învățământul european. Oliver (1965) vedea în aceasta un simptom generalizat al unui anumit „cancer curricular” al educației din deceniile șase-șapte, care solicita o terapie urgentă și radicală. Din păcate, defazat, în anii ’90, această maladie pedagogică a fost răspândită și în școala românească. 12.5.1.2. Structurile școlaretc "12.5.1.2. Structurile școlare" Structurile școlare referitoare la mentalitatea profesorală, echipamente, facilități, profesionalism sau administrație pot
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
jumătate de veac este primul factor care a determinat ample reforme școlare și optimizări curriculare în majoritatea țărilor lumii. Dar „explozia” continuă, iar expansiunea cunoașterii își amplifică ritmul. Presiunile acestora se exercită cu precădere asupra conținutului învățământului, obligând la modificări radicale ale planurilor de învățământ și programelor școlare. Ele se extind și asupra competenței de specialitate a profesorilor. Aceasta scade rapid, din cauza îmbogățirii cunoașterii, la majoritatea disciplinelor de învățământ. În ultimele trei-patru decenii, cei mai amenințați cu perimarea diplomelor de specialitate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
formatorilor ca educatori creativi presupune ca „formatorii de formatori” să fie personalități înalt creative ș.a.m.d.; ne aflăm în fața unei probleme de regresio ad infinitum care, după cum se știe, nu poate fi soluționată decât prin falsa soluție a suspendării radicale, ceea ce echivalează cu abandonarea problemei. Or, în planul acțiunii practice, atare „soluții” sunt lipsite de sens; - nu este pe deplin elucidat dacă toate personalitățile sunt potențial creative și, prin urmare, ar putea fi educate pentru a-și dezvolta capacități de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau subestimarea altor funcții ale educației. Pe baza acestui raționament, Wheeler a propus demersul descris în alt subcapitol. Este evident însă că teoria nu e infailibilă. I se poate reproșa, pur și simplu, că, neputând soluționa problematica dificilă a orientării radicale spre o valoare educațională sau alta, propune declararea problemei ca fiind falsă și ignorarea ei. Aceasta nu este o soluție reală, desigur. Se poate considera însă că, la nivelul unei teorii generale a curriculumului, este singura posibilă. În practica dezvoltării
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
într-un singur fel: făcându-l pe educator conștient de propriile limite, restrângând patternurile parentale și modificând limbajul pedagogic „clasic” în direcția promovării valorilor umane. În 1966, Huebner a publicat „Curriculum as a Field of Study”34. Era o lucrare radicală. Autorul analizase mai multe curricula în vigoare și formula patru concluzii șocante. Prima susținea că, în majoritatea cazurilor, concepțiile americane despre curriculum tind să-l „lege” pe acesta de tehnică și să-l „dezlege” de spiritul uman. A doua concluzie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de matematică și biologie efectuând investigații psihometrice și de măsurare în domeniul dezvoltării curriculare. În 1974 s-a pensionat nu doar ca profesor de natural sciences, ci și ca profesor de pedagogie (professor of education). Schwab a fost un scriitor radical și un polemist de temut. Dar, ca elev și student, a uimit prin sârguință, disciplină și respect față de magiștrii săi. Pe aceștia i-a iubit și s-a lăsat influențat de ei, ceea ce a contribuit enorm la formarea sa. De
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
omului”, „dezumanizarea omenirii” și instalarea „antilumii” pe Pământ. Discursurile apologetice propuneau imagini total diferite. Daniel Bell, de exemplu, anticipa dispariția „luptei de clasă” și a „exploatării omului de către om”, profetizate de Marx; în societatea postindustrială va avea loc o restructurare radicală; vechile clase, capitaliștii și proletarii vor dispărea. Vor apărea, în schimb, trei clase noi, bazate pe producerea, organizarea și folosirea științei. Prima clasă va fi alcătuită dintr-o elită creatoare: savanți, cercetători, creatori; a doua, cea „mijlocie”, va fi alcătuită
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
originală a lui Eisner. În acest volum, el a propus și două concepte noi care s-au dovedit ulterior „devastatoare” pentru gândirea curriculară modernă: „criticismul” și connaisseurship („cunoaștere avizată”, „cunoaștere subtilă”, „cunoaștere estetică”). Primul concept a fost folosit pentru critica radicală a scientismului modernist practicat în teoria curriculumului. Connaisseurship-ul a fost contrapus „logicismului” pentru a demonstra că există și alte tipuri de cunoaștere, mai profunde decât cunoașterea bazată pe raționamente aristotelice și carteziene. Dezvăluirea posibilităților „cunoașterii estetice” i-a permis lui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
31. Jane R. Martin, „The Disciplines and the Curriculum”, în Purpel, Belanger, op. cit., pp. 100-123. 32. J. Grannis, „The School as a Model of Society”, în Purpel, Belanger, op. cit., pp. 146-165. 33. Z. Lamm, „The State of Knowledge in the Radical Concept of Education”, în Purpel, Belanger, op. cit., pp. 124-142. 34. C. Rogers, „Interpersonal Relationships: USA 2000”, în Purpel, Belanger, op. cit., pp. 411-423. 35. J.I. Goodlad, The Dynamics of Educational Change: Toward Responsive Schools, McGraw-Hill, New York, 1975. 36. Ibidem, p. 216
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
avantaje mai mari decât se anticipa în anii ’60-’70. Noile explorări nu se mai bazează - decât episodic - pe „gândirea tare”, logico-matematică a cercetătorilor moderni, ci pe „gândirea slabă” (Vattimo) a interpretărilor multivariate și contradictorii 18. Este o opțiune metodologică radicală. Se pleacă de pe terra ferma într-o expediție exploratorie pe „nisipuri mișcătoare”. Dar cercetătorii postmoderniști invocă, în sprijinul acestei opțiuni, eșecurile teribile ale preciziei și rigorii din matematici, microfizică, astrofizică, biologie și chimie. În plus, cercetătorii postmoderni nu mai sunt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]