18,605 matches
-
nu scapă de cruce mimează aruncarea de la un mal la altul sau dintr-un bombeu de pantof în altul a viselor de a fi părinte -------------- aud păsările cum își cheamă puii năzdrăvani în stol după ce cuibul s-a prăbușit printre ramurile copacilor eu iau o mână de iarbă tomnatecă o privesc și îi strig în vânt răsuflarea abur șoptește și cum piatra în ape se rotunjește locul gol îl voi umple cu sinele răsucite palme răsucită inimă tropotul lumii mă atinge
AUD PĂSĂRILE CUM ÎŞI CHEAMĂ PUII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369098_a_370427]
-
femeile arestate (fecioare, eleve, studente, monahii, mame, soții de demnitari) era la fel. Ceea ce distingea aceste categorii de onoare era curajul feminin, care prisosea, se revărsa viu. Din contigentul destul de numeros al femeilor celebre arestate sub regimul concentraționar amintim câteva ramuri din marele trunchi al Neamului: familiile Mavrocordat, Ghica, Manu, Sturdza, Cantacuzino, Nistor, Halippa, Flondor, Ianculeț, Iordache, Mărculescu, Mironescu, Cancicov, Brătianu, Steriopol, Moța, Codreanu, Bălașa, Mureșanu, Antonescu, etc. În celebrele închisori, ura stăpânea vidul dureros al autorităților și al brutelor-executante, tortura
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > SPRE POLUL NORD Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului am să mă mut la Polul Nord ghețarului să-i fiu soție să nu mai văd frunza pe ram ce pleacă iute-n pribegie să mă trezesc în miez de noapte cu boreala rece-n gând să curgă valuri de lumină iar visele să își dea rând pustiul să-și acorde lira la geamul meu s-ascult ferice hai
SPRE POLUL NORD de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369115_a_370444]
-
din ceruri aflată-n Scriptură. Azi, frunze-arămii din ceea ce sunt Compun simfonii cu-al toamnei cuvânt, Când crengile vieții se-nvârt ca o dură. Am pus în cuvinte și-n multe culori Chiar URA-nvelită-n poeme de zgură. Din vârfuri de ramuri se scutură flori Și-mi picură-n suflet parfum și candori, Când crengile vieții se-nvârt ca o dură. ÎNTOARCE-TE, ROMÂNE! O raniță țesută din griji nenumărate A tot purtat românul, de când se știe, -n spate. Grija de țara
LA CEAS DE VECERNII (POEME) de DOMNICA VĂRZARU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370804_a_372133]
-
nemuritorul luceafăr Mihail Eminescu în persoana Marelui Voievod-ctitor de Neam și Țară-Mircea cel Bătrân, Cel ce i-a tăiat pofta cotropitorului sultan: Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul.../ Și de-aceea tot ce mișcă-n țara asta, rîul, ramul,/ Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este,/ Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste;/ N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid/ Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid! (SCRISOAREA III
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Veni vidi vici! (VIRGIL STAN) * * * 15. LIRIK: FELICIA STAMATIN*Marginea, Suceava - PICĂTURI DE MIERE (poezie) E-atâta liniște și pace în versurile Feliciei Stamatin! Este atâta culoare și senin, încât dragostea își încheagă nestingherit cântul, ce capătă conturul copacului pe ramurile căruia mugurii plesnesc grăbiți să vestească primăvara, frunzele înverzesc frenetic, ca să completeze clorofilia vieții. Iubirea este o ploaie caldă de vară, căzută în cascadă, răcorind inimile și aprinzând vraja visului de noapte, născut sub lumina lunii. Un vers clar, limpede
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
Mătăsurile albe, grele, / Cu frumusețea lor pribeagă / La vis, la viață să ne cheme”. Ne mărturisește cum a reușit să descopere “[...] esența vieții / Până la oase și-am trudit-o / Adesea... plânsu-i-am în palmă, / Adesea... am batjocorit-o. // Am dezbrăcat de ramuri pomii / Și îmbrăcatu-i-am în haine / De albe vise, de mătănii, / De calde rugăciuni și cazne. S-au așternut peste versete, / Rostiri de simplă-nchinăciune, / Aripi de îngeri măsluite - / Cenușă, smoală și tăciune. // Iar peste lacrimi din cuvinte / Și peste
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
descrisă din alte unghiuri de vedere, în poemul Parfum de tei. Aici, se pătrunde adânc, până în miezul sentimentului: „Am dezbrăcat esența vieții/ Până la oase și-am trudit-o/ Adesea... plânsu-i-am în palmă,/ Adesea... am batjocorit-o.” și „Am dezbrăcat de ramuri pomii/ Și îmbrăcatu-i-am în haine/ De albe vise, de mătănii,/ De calde rugăciuni și cazne.”. Astfel, poetul, cunoscând labilitatea iubirii, încearcă s-o salveze, tratând-o cu miraculosul parfum de tei. De aici rezultă și efectul terapeutic al
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
S-au așternut peste cuvinte / Mătăsurile albe, grele, / Cu frumusețea lor pribeagă / La vis, la viață să ne cheme. // Am dezbrăcat esența vieții / Până la oase și-am trudit-o. / Adesea... plânsu-i-am în palmă, / Adesea... am batjocorit-o. // Am dezbrăcat de ramuri pomii / Și îmbrăcatu-i-am în haine / De albe vise, de mătănii, / De calde rugăciuni și cazne. S-au așternut peste versete / Rostiri de simplă-nchinăciune, / Aripi de îngeri măsluite -/ Cenușă, smoală și tăciune. // Iar peste lacrimi din cuvinte / Și peste
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
tău, În toamnă amară, înfloream lumini din hău. E atât de frig! corbii veghează pustiul, În umbrele tăcerii m-alungă târziul. Tu n-ai știut să vezi adâncuri de fiorduri, Nu ai putut s-asculți sublimele acorduri. Creșteau multicolore sub ramuri de ceață, Trecutele ore purtau atâta viață. Aș fi aprins iubirea în trupuri curate, Până când zorile râdeau îmbujorate, Trase din coama nopții albe de plăcere Când somnului dorința tributul i-l cere. Aș fi cernut lumina gingaș înainte Diminețile somnul
ÎN TOAMNĂ AMARĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370899_a_372228]
-
Strofe > Simpatie > GÂND DE IARNĂ Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 1824 din 29 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului GÂND DE IARNĂ Decembrie își numără zilele-n calendar Se aud pașii desculți ai anului ce vine, Freamătă vântul prin ramuri de stejar Clipe se pierd, se aud pe alei cu tine. Gânduri desculțe se zbat printre gratii O lacrimă din ochi se scurge pe drum, Atâtea secrete ascunse sub mantii Transformă speranțe din jar în scrum. Pe clapele reci ale
GÂND DE IARNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370952_a_372281]
-
să o admir! În clipa dintre noi și veșnicie Îți mai aduci aminte ce ți-am spus Aproape de-adevăr, acolo sus? Și trupul tău miroase-a Poezie! Și era toamnă peste Munții mei, De-au tresărit toți muguri pe ram Și-atât de noi, de fericiți eram, Când Dragostea e singurul temei! ”Poezia ta miroase-a mir!” Te-aud și-acum, frumoasa mea femeie, Precum aude focul o scânteie Și Aerul pe care îl respir... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Mirosul
MIROSUL DE MIR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370976_a_372305]
-
DE MAI În dimineți sfințite cu limpezimi de rouă Pe brațele tăcerii cu flori de liliac Iubite-n taina nopții de-un arc de lună nouă Miresme de petunii te-ntâmpină-n cerdac O liniște străpunsă de triluri jucăușe Prin ramuri înverzite cântându-și tanic dor Și-un rai de prospețime cu iriși-căldărușe Ostrov de lăcrimioare, bujori făcând amor Cu fluturi albi ce-și poartă aripile gingașe În feciorelnic dans pe jarul din petale... Sub poale apusene, cu dealuri buclucașe Ghirlande
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
un licăr de speranță-n trifoi cu patru foi... ÎNSERARE... Amurg rodind miresme, amețitoare unde Despică-n calde umbre oceane de verdeață Minuni sculptate-n floare de liliac ce-ascunde În patimi învelite crâmpeie dulci de viață. Se prăvălesc spre ramuri mirări din cer descinse Pe tălpi de întuneric plâng doruri răstignite Se-ntoarnă taine sacre pe pajiștile ninse Cu puf de păpădie și lacrimi ostenite De rouă... Grinzi de floare ce străjuiesc splendoarea Și luturi dogorânde sub arșița dorinței Se năruie
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
drept. Norocul vine însă de la fularul care în cădere a rămas agățat de o creangă aflată la marginea râpei și pe care Nelu îl recunoaște că este al ei. Surprins, el se apleacă și pe când se chinuie să desfacă dintre ramuri fularul o aude vocea fetei care cere ajutor. -Tina! Tu ești? Ce s-a întâmplat? -Am alunecat și m-am lovit rău la picior. -Dă-mi mâna! Apucă! îi spune Nelu, dar din cauza zăpezii când ea se prinde de mâna lui
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
furase toate visele, sângele macilor ni se prelingea printre degete, ucideam candoarea lor, eu stăteam pe marginea zilei, pe cer siluete de cai albi zburau spre apus, tu stăteai sub sălcii pletoase, somnambulo, și dormeai, părul ți se împletise peste ramurile tremurătoare, ca o amforă stăteai plină de antice vise și cu gleznele la soare îl așteptai pe Ulise. luni, 7 iulie 2014 Referință Bibliografică: vis de vară / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1284, Anul IV, 07
VIS DE VARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371035_a_372364]
-
care toată să am puterea a o dărui oamenilor, înnobilată-n crini imperiali, iar eu să nu pretind, în schimb, nici cât o noiță! Doamne, Preaînaltule, dă Tu, copiilor mei, un veac de-aici înainte, soare cu lumină prefirată printre ramuri aromate, de tei; dă-le lor puterea ca ei, numai cu șoapta, să vindece-n clipită cele mai cumplite suferințe, prefăcând bube puroinde în candele mirosind a floare de mirt, iar gemetele de durere în osanale ridicate Ție! Fă, Doamne
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
Dar la egiptenii antici piramida se numea mr (pronunție mer) ori pimar, asadar trebuie să presupunem metateza lui mer/măr în ram. Să vedem cum numesc alte popoare piramida, care e un neologism în aproape toate limbile, dar unele au și un termen specific pentru această construcție. Astfel, arabă și urdu (India) au haram, heram în persana, ehram în azera, ehrom în
PIRAMIDĂ . MICROETIMOLOGIE. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369926_a_371255]
-
piramida, care e un neologism în aproape toate limbile, dar unele au și un termen specific pentru această construcție. Astfel, arabă și urdu (India) au haram, heram în persana, ehram în azera, ehrom în uzbeca. Propunem să vedem rădăcina semito-hamitică ram ”a înaltă, a ridica, ” de unde ” munte, deal, înălțime” (v.Eseu despre originea limbilor, 2010, p.240-243, Originea limbajului... Craiova, 2015, p.127-131 și în Confluente literare), de unde lat.ramus, rom.ram și ramură, dar a se vedea și în coreeană
PIRAMIDĂ . MICROETIMOLOGIE. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369926_a_371255]
-
azera, ehrom în uzbeca. Propunem să vedem rădăcina semito-hamitică ram ”a înaltă, a ridica, ” de unde ” munte, deal, înălțime” (v.Eseu despre originea limbilor, 2010, p.240-243, Originea limbajului... Craiova, 2015, p.127-131 și în Confluente literare), de unde lat.ramus, rom.ram și ramură, dar a se vedea și în coreeană orom, oram ”munte” (Sevortian, Etim.Slovar’, passim). În tagalog (Filipine), ”piramida” e tagilo și o comparăm cu tag/tagh ”mountain” în limbile shor, uygur (turcice) +ilo, ridicarea, înălțarea, muntele, înălțimea cf.
PIRAMIDĂ . MICROETIMOLOGIE. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369926_a_371255]
-
coreeană orom, oram ”munte” (Sevortian, Etim.Slovar’, passim). În tagalog (Filipine), ”piramida” e tagilo și o comparăm cu tag/tagh ”mountain” în limbile shor, uygur (turcice) +ilo, ridicarea, înălțarea, muntele, înălțimea cf. taga ”soare” în adyghe, Caucaz. Se înțelege că ram e în relație cu ra ”astru diurn” în egipt., maori, rapanui (Oc.Pacific) , dar și cu ultima silaba din sura ”luminatorul zilei’ în sanscrita. Un fel de piramida cu trepte în Mesopotamia era zigurat, unde putem presupune slavul gora ”munte
PIRAMIDĂ . MICROETIMOLOGIE. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369926_a_371255]
-
origin of the word mr is unknown. Nobody knows what this means” . Desigur aducem în discuție și kurgan/gorgan, movile mari ce acopereau trupurile celor uciși în lupte, cunoscute mai ales la sciți. Concluzia noastră este că piramida conține râd. ram ”a crește, a se înalță, munte, înălțime˝, precedată de articolul p și însemna „ munte-mormânt” , căci eg. mr e în relație cu muntele în rohingya, dar mr e și rădăcina indo-europeană pentru ” a muri”, mormânt. Să se observe că piramidele sunt
PIRAMIDĂ . MICROETIMOLOGIE. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369926_a_371255]
-
Autorului De dor de sat Mi-e inima cernită, Și sufletul se zbate, Ca pasărea rănită. Îmi vine-n orice zi, Acasă să mă duc, Și să mai stau o dată, Pe banca de sub nuc. Să ascult cum cântă cucul, Prin ramurile dese, De ziua cea de mâine, Deloc să nu îmi pese. Prin plete să-mi mai bată, Măcar o dată vântul, Să spun o rugăciune, Și să sărut pământul. Referință Bibliografică: DOR DE SAT / Flori Bungete : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DOR DE SAT de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369986_a_371315]
-
scrie slova în Copou, sub un lămpași, plouă, și e trist și rece timpul ce mă înconjoară vai ce frig prin mine trece și ce ger este afară, stropii cad, lovesc geamul eu stau și privesc departe vântul îmi adie ramul iarăși timpul mi-l împarte, nu sunt trecători pe stradă ploaia cade în șuvoi, se aude o serenadă cântată de-un pițigoi, stă pe o creangă zgribulit, și ploaia cade rece stau la geam și-s plictisit, vremea vine, vremea
PLOUĂ PESTE MOLDOVA de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370036_a_371365]
-
Soare Publicat în: Ediția nr. 2254 din 03 martie 2017 Toate Articolele Autorului Ți-am fost zăpadă-n iarnă, dar astăzi m-ai topit Și-n lacrimi de iubire, tot azi ți-am înflorit, Îți strâng săruturi calde din fiecare ram Și mă îmbrac în șoapte, să simt cum mi te am. Esența primăverii o sorb de prin petale Și mângâierea ta mi-e rază de la soare, Parfumul mă îmbie să gust ca o nebună Roua ce o păstrezi, fermecător pe
PRIMA ZI DE PRIMĂVARĂ de ANA SOARE în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370073_a_371402]