5,656 matches
-
aceleași strategii vor putea fi regăsite în țările din Est sau în America Latină. Tot ce este viu, în continuă mișcare, îți poate rezerva o surpriză pe care supravegherea prealabilă nu o poate estima corect; acesta este motivul recurgerii la supravegherea receptării. Și astfel, prin cenzura oficială - a textelor, a spectacolelor, a spectatorilor -, politicul instalează un veritabil lanț de supravegheri. Publicul, supraveghetor voluntartc "Publicul, supraveghetor voluntar" Așa cum am mai spus, publicul, mai ales cel din sălile à l’italienne, se autosupraveghează, căci
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
propagandă și control al expresiei și comunicării, la „impunerea asupra societății a necesității de a repeta «ceea ce trebuie să se spună» În care poezia și glumele periculoase asediază comedia unanimității care se bazează pe capacitatea artificial formată de cooperare și receptare”11. Aceste forme și organizări tipologice ale rezistenței anticomuniste nu includ Întreaga varietate și multitudinea manifestărilor față de opresiunea prezentă În societatea românească În a doua jumătate a secolului XX. Viitoare cercetări derulate pe un orizont metodologic interdisciplinar vor putea recupera
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
percepția rezistenței anticomuniste s-a sedimentat la nivelul memoriei colective care se dispută sau se dinamizează prin jocul dintre real și imaginarul popular În cadrul actului memorizator. Altfel spus, imaginea luptătorilor anticomuniști transcrie o serie de clișee din durata lungă În receptarea lor Între real și imaginar. Figurile partizanilor beneficiază de transfigurări legendare. Astfel, unii dintre ei sunt asimilați cu haiduci sau eroi populari, invulnerabili la gloanțe, posesori ai unor arme miraculoase primite În dar de la rege sau Împărat (aspect ce trimite
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Brădescu)63, și În lucrările aparținând unor personalități românești tot din exil, consacrate În mediile academice occidentale, precum Ghiță Ionescu, Vlad Georgescu etc.64. Tema rezistenței anticomuniste a fost reluată și dezvoltată În istoriografia și jurnalistica românească abia după 1989. Receptarea fenomenului rezistenței a fost una din cele mai fascinante teme de istorie În discursul public după 1989. Subiect interzis de ideologia comunistă, el a fost recuperat mai Întâi la nivelul publicisticii populate de interviuri și evocări ale foștilor combatanți, În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a mesajului pentru a oferi interlocutorului un feedback real, constructiv. În acest proces sunt implicate deopotrivă obiectivitatea și empatia. Capacitățile ascultătorului de ascultare activă sunt influențate de aceiași factori ca și capacitățile de exprimare ale vorbitorului. 3.3. Percepția În receptarea și interpretarea mesajului un rol important îl joacă percepția. Percepția este procesul de dobândire, interpretare, selecție și organizare a informației senzoriale primite din mediu. Percepția se bazează pe principiul proximității (stimulii aflați în imediată apropiere spațială sau temporală sunt percepuți
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
autor-cititor/ascultător. 2.4.1.4. Narativizarea Gestionarea temei privește în egală măsură emițătorul și receptorul. Într-un studiu din 1980, Deborah Tannen prezintă un experiment făcut cu scopul de a pune în evidență corelația dintre cultură și modul de receptare a textului. Două grupuri culturale diferite - greci și americani - au privit un film pentru a povesti ulterior ce au văzut. Subiecții greci și-au centrat narațiunea pe interpretarea celor văzute, judecând evenimentele și personajele. Subiecții americani s-au concentrat asupra
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
recuperator, pacientul reușind să treacă de la faza de indiferență la cea de participant activ la redobândirea independeței sale sociale. În acest moment, KT are un rol important în asigurarea condițiilor optime de stimulare a interesului pacientului, prin pregătirea lui în vederea receptării întregului sistem de mijloace și metode utilizate. Pregătirea de către KT a pacientului pentru autocorectare se poate realiza prin: • solicitarea de a urmări modul în care se desfășoară tratamentul recuperator; • angajarea unor discuții cu privire la modul în care poate fi executat un
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
a stimula găsirea mijloacelor practice pentru a completa programul de tratament. Faza de concluzionare și de inițiere a acțiunilor de autocorectare. În această situație, KT are rolul de a supraveghea modul în care pacientul pune în valoare capacitatea de înțelegere, receptare și conștientizare a bagajului de mijloace dobândit în timpul tratamentului recuperator. Trebuie precizat faptul că pacientul trebuie să acționeze numai asupra mișcărilor pe care le-a executat sub controlul kinetoterapeutului, folosind aceleași mijloace. Inițiativa de a „depăși planul” poate deveni contraproductivă
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
informaționale - sunt legate de gestionarea și prelucrarea informațiilor și plasează managerul în punctul central de primire și transmitere a informațiilor. Primele trei roluri i-au permis managerului să construiască o rețea de relații interumane, care îl ajută în culegerea și receptarea informațiilor ca un monitor și în transmiterea lor atât ca un diseminator, cât și ca un „purtător de cuvânt”. Din această categorie putem exemplifica: • rolul de monitor - implică examinarea mediului în organizarea culegerii informațiilor, vizând schimburile, oportunitățile și problemele care
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
atribui caracteristici unei persoane pe baza evaluării grupului din care face parte; • evaluarea anticipată - evaluarea prematură a conținutului unui mesaj; • pierderea concentrării - apare ca o consecință a diferențelor dintre viteza de transmitere a mesajului de către un emițător și viteza de receptare a mesajului de către receptor; • proiectarea - tendința de a presupune că ceilalți împărtășesc aceleași gânduri și sentimente cu ale noastre, fapt care poate încuraja o comunicare unilaterală; • apărarea - tendința de a ignora sau deforma informațiile care nu ne convin sau care
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
și medii, nu sunt lipsite de durere, resuscitând trăirea corporal-umană în cadrul sistemului cyborgic. De asemenea, acestea provoacă, în rândul publicului, o senzație stranie, amestecând emoție și teroare, atracție și repulsie (în termeni deleuzo-guattarieniă, publicul resimțind un fior aproape visceral la receptare. Sentimentul este de asistare la o luptă între uman și nonuman, la un spectacol cu o întreagă desfășurare de forțe între om și animal, natural și tehnic. Prin urmare, conviețuirea dintre uman și tehnologic nu este confortabilă și pașnică, dimpotrivă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Humerus Sp 21 Al 5-lea spațiu intercostal Linia verticală a mamelonului Sp 15 RM 8 Stomacul Fiziologie energetică Rolul stomacului ține în mod esențial de digestie. Acest organ se mai numește „marea cerealelor”, ilustrând astfel activitatea sa cvasipermanentă de receptare și de triere laborioasă a substanțelor nutritive. După gură, stomacul este al doilea actor în procesul de digestie. Legătura sa cu splina este constantă și funcționează în ambele sensuri. El răspunde la factorii emoționali și psihici ai splinei și posedă
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
trebuie să caute în alții modele”, ci „printr-o concepție dinamică a vieții” să asigure fiecăruia „putința de a-și dezvolta forțele sale latente”, pare să preceadă orientarea actuală, vehiculând concepte ca: participare, creativitate socială, identitate culturală, democrație a culturii. Receptarea culturii nu mai poate fi redusă la consumul individual, adesea pasiv, nici la un ansamblu de bunuri și valori, ci devine o importantă „sursă de producție”, propunând modele sociale de valorizare a „calităților active ale omului”; segregației dintre producție și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
două direcții de intervenție, dimpotrivă, putea conduce la „ridicarea”, pe toate planurile, a satului. Succesul acestor acțiuni a depins, în mare parte, de caracterul lor nedogmatic și nerigid, de modul lor de desfășurare: în acord cu cerințele, așteptările, capacitatea de receptare a participanților. Nimic formal, osificat, oficial. Tonul acțiunilor, stilul, metoda de implementare erau întâi încercate și abia apoi generalizate. Întreaga activitate a avut un caracter experimental, oferind, în final, modele de acțiune în munca educativă, adecvate unui anumit context social-economic
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Manie epistolară, devenit prefața volumului său de Scrisori către cei de-acasă*. Să-l credem pe Cioran? Iată o întrebare care ar trebui pusă nu numai în legătură cu aceste afirmații, ci cu tot ceea ce scrie Cioran. Oricum, o întrebare care fundamentează receptarea, dirijată adesea de suspiciunea mistificării. Dacă suspiciunea nu e cu totul nejustificată, întrebarea este ce tip de experiență stă la temelia acestei „mistificări” și care e anvergura angajării existențiale pe care ea o presupune. Citim din același text: „Având ș
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ceea ce neagă sau disprețuiește. Să amintim doar faptul că, atlet al stilului (ca să nu spunem acrobat al lui), Cioran dezavuează tot ceea ce ține de stil. Și nu vorbim aici de contradicțiile fatale care structurează obiectiv sinele lui Cioran, ci de receptarea acestui sine. În fond, s-ar putea demonstra că orice rigoare formală, chiar și aceea care ține de rafinamente stilistice, nu face decât să se transforme într-un revelator al ființei. Cu cât mai multe constrângeri și cu cât mai
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
este ilustrat de un lăcaș pentru depozitarea gunoaielor; Ea 1 așteaptă; intră El n odată cu declanșarea unui puternic suflu de vînt și a unei benzi sonore pe care vor fi orice zgomote care, împreună cu cel al vîntului, ar face imposibilă receptarea text vorbit; tocmai de asta, preferînd o mișcare care să sugereze un text care să impună o mișcare, actorii vor interpreta o pantomimă conformă cu stările date; evident, ei pot să-și adapteze un dialog vorbit, care, oricum, nou se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
public care s-a obișnuit să fie exploatat în scaunul său din stal cu efecte tehnice și realități goale, realități care nu transpun nimic și nu au un fond ideatic. Acțiunea urmează un fir simplu pentru un prim nivel de receptare, însă ceea ce se petrece pe scena Sălii Studio depășește acest prag al simplității. Am considerat întotdeauna că un spectacol reușit, este unul pentru care conflictul sau personajele rămîn mult în urmă după ce a căzut cortina, iar mesajul transpare dincolo de ele
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
simbolism socio-cultural care generează meta-imaginea, transformând formele de manifestare ale unui genius loci în categorii poetice. Arhitectura imaginii are ca temelie ritul și ritualul, devenite categorii ale imaginarului cultural, în timp ce meta-imaginea este reprezentată de ceremonie, înțeleasă ca devenire și procesualitate. Receptarea unei duble fețe a imaginarului, socio-cultural și poetic, reconstruiește imaginea ca o structură intermitentă a complexului de sensuri descifrate. Manifestarea artistică a mărcilor semantice ale orizontului socio-cultural se desfășoară în trepte, inițiatic: imaginea arhetipală, imaginea mitică, meta-imaginea. Imaginea arhetipală, descătușată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
face; / Dar mai bine te-oi lua: / Te-oi lega la cheotoare, / Nici la vânt și nici la soare, / La inima ce mă doare!"156 Planul descriptiv fuzionează cu planul narativ, interiorizarea discursului poetic transformându-se în modalitate directă de receptare a semnificațiilor. Deicticele antitetice ( aici / acolo) fisurează, parcă, planul expresiei pentru a re-semantiza planul conținutului, în timp ce singularizarea rezultată din opoziția masculin / feminin ilustrată în planul expresiei de opoziția singular / plural redefinește, cu ajutorul comparațiilor, plenitudinea înțelesurilor: "Vai, sărace fetele, / Îs toate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Câmpulungului bucovinean, , Editura Fundației culturale "Alexandru Bogza", Câmpulung Moldovenesc, 2000. * * *, Lumi fascinante, lumi uimitoare, O călătorie prin cele mai interesante locuri de pe pământ, traducere Sanda Aronescu, Editura Reader´s Digest, 2007. MARCUS, Solomon, Timpul, Editura Albatros, București, 1985. MIHĂILĂ, Ecaterina, Receptarea poetică, Editura Eminescu, București, 1980. MICLĂU, Paul, Signes poétiques, EDP, București, 1983. NOICA, Constantin, Devenirea întru ființă, vol. I, Încercare asupra filosofiei tradiționale, vol. II, Tratat de ontologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. ONG, Walter I., Oralità e scriittura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Husar, Metapoetica, Prolegomene, Editura Univers, București, 1983, p. 127. 12 Ibidem, pp. 129-130. 13 Oswald Ducrot, Tzvetan Todorov, Dictionnaire encyclopédique des sciences du langage, Édition du Seuil, Paris, 1972, v. Poétique, p. 106. 14 Ibidem, p. 107. 15 Ecaterina Mihăilă, Receptarea poetică, Editura Eminescu, București, 1980, p. 20. 16 Ibidem, p. 21. 17 v. Crișu Dascălu, Dialectica limbajului poetic, Editura Facla, Timișoara, 1986, p. 19. 18 Ibidem, p. 8. 19 Ibidem, p. 57. 20 Ibidem, p. 183. 21 v. Emanuel Vasiliu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lettres mortes ne deviennent poésie qu`en s`integrant dans le temps du lecteur et de l`auditeur". 42 v. Dumitru Irimia, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986,p. 21. 43 v. Ecaterina Mihăilă, Receptarea poetică, cap. Poeticitate și receptare, Ed. cit., pp. 15-24. 44 v. Carmen Vlad, Sensul, dimensiunea esențială a textului, cap. IV, Referință, coerență și globalitate, Editura Dacia, Cluj-Napoca, pp. 98-122. 45 Aristotel, Poetica, Studiu introductive, traducere și comentarii de D. M.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
qu`en s`integrant dans le temps du lecteur et de l`auditeur". 42 v. Dumitru Irimia, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986,p. 21. 43 v. Ecaterina Mihăilă, Receptarea poetică, cap. Poeticitate și receptare, Ed. cit., pp. 15-24. 44 v. Carmen Vlad, Sensul, dimensiunea esențială a textului, cap. IV, Referință, coerență și globalitate, Editura Dacia, Cluj-Napoca, pp. 98-122. 45 Aristotel, Poetica, Studiu introductive, traducere și comentarii de D. M. Pippidi, Editura Academiei RSR, București
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
realităților social-politice. Transcrierea poetică a realității, a angajării victorioase a socialismului, ca urmare a libertății sociale, a însemnat pentru poeți descătușarea conștiințelor, dar entuziasmul nu a putut suplini lipsa de informare estetică, lacunele culturale. Se constată o anume insuficiență în receptarea frumosului, de aceea realizarea estetică, mai ales în creația poetică a tinerilor, lasă mult de dorit. Un rol important, în acest sens, l-a avut critica, care și ea cerea fotografierea realității, cerea poezii cu temă care să servească, să
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]