11,123 matches
-
Veche, prin lunca Bârladului, pe la nord de Casadie. Mai spre nord se indică „Movile Ilenii, lângă Drumul cel mare” (subl. I. S.), deci actuala șosea națională Tecuci-Galați. Și totuși, acest drum era considerat „mare” în comparație cu micile căi lăturalnice, de mai restrânsă circulație ca distanță și nu ca frecvență. Căci, în zona noastră, „Drumul cel Mare” pentru traseul Tecuci-Galați a fost în tot Evul Mediu cel care străbătea terasa superioară de est a Bârladului, la peste 10 km distanță spre est de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
menajează nici pe "pompierii piromani", cei care-și construiesc cariere dramatizând în mass media violența din mediul școlar. Autorul amintește, bine sprijinit de datele recente ale cercetărilor, că importanța cantitativă a crimelor și delictelor în mediul școlar este, în definitiv, restrânsă. Cartea prezintă în mod clar lipsa de fiabilitate și de perspectivă a statisticilor publice. Ca și ceilalți cercetători de primă mărime ai domeniului, autorul recunoaște importanța anchetelor de victimizare, pentru a fi în măsură să înțelegem importanța și evoluția violenței
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din lipsă de bani și infrastructură, elevii n-au ore decât o jumătate de zi. Elevii nu sunt prezenți decât fie dimineața, fie după-amiaza și, cum, în plus, nu există cantină, timpul "util" pentru violența în mediul școlar este mai restrâns. Pe de altă parte și într-o perspectivă mai puțin mecanică, legătura comunitate-școală este foarte puternică și explică, inclusiv în locurile cele mai dure, de ce școala este mai degrabă protejată (un student al meu a lucrat în profunzime în favela
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pun în senă "relatări" (Brownstein, 2000) despre o violență spectaculoasă și sângeroasă. Totuși numărul delincvenților juvenili autori de violențe dure este relativ redus (Farrington, 1986) și, fără a le subestima, importanța cantitativă a crimelor și delictelor din mediul școlar rămâne restrânsă (Gill și Hearnshaw, 1997; Lindström, 2001; Gottfredson, 2001). După o remarcabilă reconsiderare a problemei în Statele Unite, Denise Gottfredson, fără îndoială unul dintre cei mai buni specialiști mondiali în domeniu, poate conchide că victimizarea nu a evoluat în manifestări între primele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
personalului didactic, care par a fi în creștere". Or, în ciuda acestei impresii, "cifrele culese sunt relativ moderate: 771 de fapte de lovituri și răniri intenționate (ITT* de peste opt zile) asupra elevilor și 210 asupra personalului didactic". Aceste cifre dovedeau caracterul restrâns al criminalității școlare vizibile și ne puteau lăsa să credem că școala rămânea un loc protejat de crimele și delictele înscrise în Codul penal. Am făcut atunci un calcul simplu: dacă raportam numărul faptelor la numărul elevilor, constatam că acest
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fiecare unitate, care să nu lase deoparte clasele în care sunt grupate elementele cele mai perturbatoare sau, dimpotrivă, cele mai "liniștite". Există în statistică 21 un paradox celebru, paradoxul lui Simpson: un eșantion în care centrele (aici, școlile) sunt mai restrânse ca număr, dar cuprind un ansamblu mai mare de indivizi dă o imagine mai clară despre populația de ansamblu (universul anchetei) decât un număr mai mare de centre în care sunt chestionați puțini indivizi. În plus, lucrări recente (Wilcox, 2003
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
text juridic apare drept singura garanție a distanțării necesare pentru a înțelege violența. Argumentele par solide și nu pot fi înlăturate cu ușurință: trebuie să le răspundem pe același teren, cel al unei epistemologii a științelor sociale. Elogiul diversității Definiția restrânsă aici restrânsă la penal și la violența cea mai dură ridică dificultăți epistemologice la fel de redutabile. Prima dificultate este că ea eternizează un text juridic marcat de temporalitate și el însuși relativ, Codul penal. A doua dificultate este că nu cunoaște
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
divergențe, arătând că diferențele de puncte de vedere permit o pluralitate de perspective și de reprezentări, iar abordarea internațională este de o imensă bogăție în această privință, contribuind la relativizarea certitudinilor etnocentriste, iar acest relativism este necesar. O definiție prea restrânsă nu înseamnă oare un colonialism cultural? O metodologie unică nu duce la sărăcirea științei? Pentru a elucida acest aspect, vom folosi o comparație simplă, reluată și modificată pentru nevoile cauzei: metafora cămilei și a elicopterului. Un zoolog, dotat cu fonduri
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Faptul concret, gruparea sub termenul generic de "violență" de către actorii din școală a unor fapte sociale eterogene este în sine un fapt social demn de luat în considerare, unul dintre posibilele puncte de vedere. Căci a treia dificultate a definiției restrânse este că le refuză actorilor puterea de a-și numi singuri experiența. Dacă definirea violenței de către actori nu corespunde unei definiții restrânse savante sau oficiale înseamnă că trebuie să-i reducem pe actori la categoria infamantă a "fantasmei insecurității"? Trebuie
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
violența este foarte prezentă în școala lor în 1995, iar acum au ajuns la 19,5%, adică o creștere foarte limitată de 2,5%. Creșterea sentimentului de nesiguranță este legată în primul rând de intensificarea victimizărilor pentru un număr mai restrâns de victime care au fost agresate mai dur. N-avem de-a face aici cu "fantasma insecurității". Aceste rezultate confirmă pe deplin lucrările noastre anterioare despre evoluția violenței școlare (Debarbieux et al., 1999) și despre delincvența minorilor (Debarbieux et al
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
informații de bază despre alte teorii sau subdiscipline ale relațiilor internaționale. Unele domenii sînt cel mult menționate (de exemplu, studiul organizațiilor internaționale sau cercetările asupra păcii), altele sînt tratate foarte pe scurt (analiza politicii externe). Concentrarea asupra unei arii mai restrînse vrea să evite o ratare care pare emblematică pentru disciplina relațiilor internaționale, în ultimul deceniu. În acest interval, curiozitatea crescîndă a specialiștilor și a publicului s-a lovit de o disciplină mai incapabilă ca niciodată să ofere o imagine coerentă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o teorie printre altele; nu teoretizarea realistă ca atare este ruinată, ci statutul său definitoriu pentru disciplină. Modele complementare? Deși nu s-a enunțat în mod explicit, cele patru modele pot fi combinate în trei feluri. Primul vizează aria din ce în ce mai restrînsă: modelul I arată contextul general al deciziei, modelul II prezintă rutinele organizaționale care "produc" informații, alternative și acțiuni. Modelul III se concentrează, în cadrul modelului II, asupra liderilor individuali și a negocierii dintre ei. Modelul IV se ocupă de procesele cognitive
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
interesul lor, care poate fi uneori împotriva interesului altor straturi burgheze, dar niciodată împotriva burgheziei și capitalismului ca atare. Așa cum nota Bukharin, aceasta permite o simplificare conceptuală, deoarece comportamentul statului poate fi de fapt redus la interesul unei clase foarte restrînse. Hiprlferding a analizat în detaliu cum erau împinse statele la o politică mercantilistă, pentru a proteja propria piață de monopolurile străine, dar și pentru a permite expansiunea trusturilor autohtone în vederea susținerii procesului monopolizării. Acest lucru s-a produs în detrimentul producătorilor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
paradigma definitorie. Așa cum susține această lucrare, căutarea esenței reale și a independenței instituționale a disciplinei devine inevitabil legată de discuția asupra relevanței realismului, legătură luată în ambele sensuri. Pentru acest motiv, multe din atacurile realismului vizau nu conținutul, ci domeniul (restrîns) al disciplinei pe care îl promova realismul. De asemenea, multe critici importante la care a fost supus realismul au fost greșit înțelese - și contrate pe măsură - ca atentînd la granițele independenței instituționale. Criza endemică de identitate a disciplinei găsise în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
instrument legitim și utilizabil al politicii externe; și în al treilea rînd, există o ierarhie a problemelor (politica "înaltă" contra politicii "mărunte"). Dar, în același timp, Keohane și Nye au insistat că această imagine tinde să devină o parte din ce în ce mai restrînsă a politicii mondiale, cel puțin în anumite momente și regiuni ale lumii. Unele arii de probleme prezintă trăsăturile a ceea ce ei numesc regimuri, definite ca "rețele de legi, norme și proceduri care regularizează comportamentul și îi controlează efectele" și de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cedat locul central pe care puterea și politica, ca atare, îl ocupă în explicațiile sale. Materialismul puterii este esența însăși a realismului. Dar există diferite soluții pentru elucidarea acestor necunoscute. Neorealismul lui Waltz (capitolul 9) a propus versiunea cea mai restrînsă a politicii internaționale, concentrîndu-se în principal asupra a ceea ce fac statele, ducîndu-ne înapoi la perioada dinaintea lui Kissinger. El propune, de asemenea, o arie restrînsă pentru explicațiile din disciplina relațiilor internaționale, așa încît teoria realistă nu mai are nevoie să
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
abordări care deduc acțiunea din impulsuri psihologice. Analiza se bazează în întregime pe schema intrări-ieșiri (input-output), reducînd actorul la un simplu element de parcurs (throughput). O astfel de perspectivă ar trebui într-adevăr să difere de alegerea rațională în sensul restrîns al cuvîntului, dar atunci ar putea părea curios să nu vezi în alegerea rațională un program de cercetare naturalist, adesea bazat în mod explicit pe criterii falsifica-ționiste. Pe de altă parte, Mark Neufeld adună toate teoriile acțiunii raționale în tabăra
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de cercetare care a subminat în cele din urmă scepticismul, nu pentru că a oferit argumente idealiștilor, ci pentru că a neglijat cu totul atitudinile etice. În fața literaturii interdependenței, mai înclinată spre idealism, versiunea sa era menită să salveze o versiune mai restrînsă a scepticismului realist, anume materialismul puterii (pentru aceasta și ceea ce urmează, vezi cap. 9). Referințele științifice au luat locul empirismului tradițional și justificării istorice a realismului, care avea o poziție mai slabă în cadrul comunității academice (dar nu și printre elitele
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a naturii politicii internaționale, ci din mijloacele neopozitiviste folosite pentru atingerea acestui scop. În cadrul acestui curent, neorealismul a fost din ce în ce mai mult prins în dezbateri care nu reflectau decît o palidă umbră a fostei sale identități. În versiunea sa cea mai restrînsă, principala contribuție neorealistă la dezbatere era acum rezervată pentru susținerea ideii că, în condiții de anarhie, statele nu urmăresc cîștiguri absolute, ci relative, ca de exemplu îmbunătățirea poziției lor relațive de putere în comparație cu ceilalți actori (Grieco 1988, 1993). Keohane (1993
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
poate fi ilustrată dacă privim mai atent definiția politicii internaționale. Așa cum am spus mai devreme (vezi Partea a II-a), unele extensii realiste în economia politică internațională nu au pus în cauză importanța politicii în afacerile mondiale, ci definiția ei restrînsă, neorealistă. Această semnificație, deși nu atît de puternică, poate fi aplicată și realismului clasic, așa cum este el reprezentat de școala engleză. Mai ales două dintre conceptele sale de bază au nevoie de o redefinire: statul și diplomația. Statul nu mai
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
realismului, care să arate, printre altele, că tradiționala suprapunere, dacă nu chiar confundare, dintre cele două poate fi susținută. Waltz a făcut acest lucru reducînd drastic tema centrală a disciplinei și respectiv, a realismului. Logic of Anarchy susține că granițele restrînse impuse de Waltz sînt inacceptabile și propune expandarea corespunzătoare a realismului. Discuția care urmează nu va expune în amănunt ideile prezente în această carte vastă, ci va urmări doar să vadă dacă ea poate salva un realism post-waltzian mai larg
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
așa cum încearcă teoria generală) și să repună realismul în locul său de principală școală de gîndire din cadrul acestei discipline. Unitatea nu poate fi, însă, atinsă. Autorii cărții doreau să-și întemeieze construcția pe compromisul lui Waltz, anume cel al unui realism restrîns, dar acceptabil din punct de vedere metodologic. Reconceptualizînd ceea ce Waltz înțelegea prin structură, cartea lasă deoparte teoria cauzală generală a lui Waltz și propune în schimb un cadru mai larg de analiză cu multiple cauze neponderate. Acesta nu este un
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cu neorealismul lui Waltz. Cu alte cuvinte, Logic of Anarchy propune o teorie sistemică deschisă metodologic, care surmontează multe din neajunsurile teoretice ale lui Waltz, dar nu reușește pînă la urmă să ofere o justificare convingătoare pentru teoria sa realistă restrînsă. SĂ UITĂM DE REALISM: O OPȚIUNE IMPOSIBILĂ Mulți realiști din posteritatea lui Morgenthau, cu unele excepții, cum ar fi Gilpin, pretind că teoria lor nu trebuie dedusă din natura umană. Dar atunci care este originea scepticismului realist? De la Aron încoace
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nici o nouă versiune, acceptabilă în raport cu actualele criterii academice ale unei teorii empirice. În urma acestor două eșecuri, realismul se află la o răscruce. Fie va urma calea științifică, și atunci va continua fragmentarea din interiorul și din afara disciplinei în forma sa restrînsă. Fie se întoarce la rădăcinile sale normative și istorice, dar atunci nu va mai putea acoperi agenda de cercetare a disciplinei relațiilor internaționale, nici nu va mai putea pretinde poziția științifică centrală pe care și-o asumase începînd cu 1945
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a fost una de represiune și plictis. Acest tip de critică a izbucnit la suprafață odată cu revoltele studențești din anii 1960 și, în special, în timpul evenimentelor din mai '68 din Franța.20 Dar aceste "evenimente" au avut un impact relativ restrâns asupra politicii publice cel puțin până în momentul de față.21 O critică mult mai impresionantă și mai importantă din punct de vedere politic a venit din partea "noii drepte" care, în formularea lui Susan George, "ți-ar fi râs în nas
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]