3,455 matches
-
au fost instituite ; se bazează pe consumarea lor mistică. Abia după ce este pusă această exigență, consecințele ei sînt reflectate în discurs de-a lungul dialogurilor din De pace fidei, explicitate rațional, fixate în conștiința participanților. în sine însuși, Dumnezeu se revelează și este de cunoscut fără mod, spune Meister Eckhart. Or, atîta vreme cît o religie e înțeleasă ca mod vectorial spre această țintă fără mod, ea va putea fi intelectual integratoare, realizînd din ce în ce mai intens concordanța modurilor religioase autentice. Se va
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
tocmai prin experiența interioară a obiectivității divinului, prin participare la masivitatea ei incontestabilă. Ele concep un om care se construiește după modelul Omului universal. Principiu al universului, Omul universal e Acel intim diferit în care Dumnezeu își contemplă chipul, se revelează Lui însuși cu posibilitățile sale totalmente în act de manifestare, de creație. în sens intra-divin, Omul universal este repetarea unică a Unității 2, locul unde Unitatea își desfășoară fără multiplicitate plenitudinea. în aspectul său manifestat, Omul universal cuprinde marele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nu ne pune oare în față tocmai inepuizabila posibilitate a divinului de a se rosti pe sine însuși, fără ca vreo formulare dogmatică să îl capteze, să îl stăpînească integral? Nu oferă spectacolul diversității paradoxul intelectual al unui divin care se revelează în logica riguroasă a fiecărei doctrine și, totodată, în libertatea de dincolo de discurs a misterului său? Nu e diversitatea religioasă un foarte bun suport pentru a ne confrunta cu universalitatea și totodată cu apofatismul transcendenței? A asuma spiritual diversitatea nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pentru omul de credință, a fi pus în situația de a gîndi fără a recurge la exclusivism sau inclusivism celelalte religii înseamnă a fi pus într-o situație religioasă nemaiîntîlnită pînă de curînd. în măsura în care admiți că și celelalte religii sînt revelate sau purtătoare de adevăr trans-omenesc, se pun o seamă de probleme care, pînă în epoca noastră, rămîneau latente, care nu fuseseră niciodată atacate în plin : raportul dintre Adevărul transcendent și discursurile multiple ale religiilor ; raportul dintre adeziunea fără rest la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fi nici o religie" este echivalent cu a presupune că nu ar fi Dumnezeu sau că, în cel mai bun caz, ar fi un Dumnezeu creator al lumii care nu mai ar mai interveni în creație și nu s-ar mai revela oamenilor. Dar Locke merge și mai departe în aplicarea conceptelor hobbesiene. Fiind puritan, el admite că anumite acțiuni îndreptate împotriva libertății de conștiință sunt ilegitime, ca atunci când magistratul afirmă că este falsă judecata de conștiință a celor care "se retrag
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
simțurilor. Căci doar aceste două facultăți par a învăța și educa mințile oamenilor să facă ceea ce este caracteristic pentru lumina naturală"42. Prin urmare, întrebarea cum cunoaștem legea naturală? primește, în Eseuri, răspunsul preferențial: prin experiența sensibilă. Legea naturală ne revelează faptul că există un legislator în Univers și că voința lui este să ne supunem într-un mod sau altul. Acest demers devine o dovadă a existenței lui Dumnezeu, plecând de la realitatea sensibilă. Legea naturală se deduce din considerarea faptelor
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
oamenii au existat într-o stare naturală în care nu au cunoscut suveranitatea. Dar el reformulează complet doctrina dreptului natural, în scopul de a justifica prin ea o ordine socială care să corespundă idealurilor fundamentale ale ființei umane. Acestea sunt revelate de cele două surse ale cunoașterii despre om și despre societate: pe de o parte observația empirică și experiența cumulată a genului uman și, pe de altă parte, tradiția creștină interpretată în sens protestant 89. În Primul tratat, Locke face
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
a permite reînnoirea consimțământului"116. Astfel, Locke construiește consensul moral în jurul valorilor creștine a căror intuiție este asigurată de cunoașterea legii naturale. Religia creștină nu devine sursa solidarității pentru că revelația ar fi sursa autorității, ci tocmai pentru că autoritatea nu este revelată. Dacă sursa autorității politice ar fi direct Dumnezeu, Filmer ar avea dreptate. Dar, așa cum s-a văzut în Primul tratat, Scriptura nu conține suficiente informații pentru a-i da dreptate lui Filmer. Prin urmare, autoritatea politică trebuie fondată pe consensul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
diem. Și cum drumul lui Eminescu prin alte culturi e calea geniului spre sine, vedem în itinerariul de aici o regresie spre origini, acolo unde se petrece adevărata regăsire de sine, iar lectura simbolică a unei atare construcții ne poate revela viziunea poetică în ipostaza ei de analogon al gîndirii fondatoare. Un nume generic și aproximativ pentru intențiile de adîncime (analiza lui Călinescu e neștirbită), Egipetul, cu variantele sale (ca și celelalte episoade ale grandioasei construcții Memento mori), este un fel
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
hățiș al poveștilor amestecate. Pentru că, datorită efortului de definire al celor doi critici, devine inteligibilă teza potrivit căreia interpreta de muzică tejana Selena Quintanilla Perez moștenește o tradiție muzicală care exprimă "o creație liminală (border creation, în limba engleză) ce revelează un moment istoric particular"37. Dacă, suprapus granițelor legale, se află "un spațiu simbolic [...] unde diferitele sensuri (culturale - adăugirea mea) se reunesc prin impoziție, invitație sau accident"38, doar cei care au experiența de viață a acestor sensuri culturale, oamenii
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
care au experiența lor concretă, de fiecare zi. Numai în acești termeni unici, descrierile și interpretările celor care contribuie la realizarea volumului - care, cum am aflat, are a șasea ediție în lucru - dau seama de experiențele epistemologice ale autorilor și revelează aspecte ale comunicării pentru care nici o altă cale de acces nu este disponibilă. Ea trebuie, deci, inventată, iar scriitura celor doi critici este o astfel de inovație, întrucât îmbină armonios, într-un joc cu/al semnificații/lor textuale, povestea Selenei
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
îl lecturăm, oferind, cu fiecare lectură, viață, adresei de la Coatesville și primind, în schimb, nu-i așa?, posibilitatea experienței (morale) viitoare. Am insistat, de asemenea, asupra relației pe care criticul însuși o creează cu noi, publicul implicat de discursul său, revelând modalitatea subtilă prin care, pas cu pas, Edwin Black se asigură că îl însoțim în analiză, devenind ceea ce ne propune el datorită discursului critico-retoric pe care îl elaborează și a cărui experiență (academică!) nemijlocită o avem, în aceeași măsură în
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
discursul său, Forbes Hill consideră că acesta este strâns legat de alegerile lui Nixon în ce privește structura de valori de la care se revendică, împreună cu publicul căruia președintele se adresează. Astfel, portretul lui Nixon, așa cum poate fi inferat pornind de la discursul său, revelează o persoană onestă (care va spune adevărul), înfrânat în ce privește critica administrațiilor anterioare mandatului său și interesat, mai degrabă, în viitorul Americii, decât în orice "câștig politic"267 personal. Avem în față, oglindit în discurs, un om flexibil, dispus să facă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
drept "un tehnician superior"280, în timp ce litera textului ne îndeamnă să prezicem că, într-adevăr, strategiei politice propuse de președinte i se va acorda, grație adresei, efectiv, curs de acțiune. Structura discursivă, apreciază Hill, "ascunde exact ce trebuie ascuns, în timp ce revelează planul preferat, în contextul cel mai favorabil alegerii sale"281. Ceea ce criticismul retoric de factură neo-aristoteliană nu ne spune - și nu trebuie să ne spună, după Forbes Hill - sunt următoarele. Criticul neo-aristotelian nu evaluează, evident, dacă președintele și-a ales
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
care înseamnă și a articula un conținut al înțelegerii unor fenomene de interes. Mai mult, pentru Burke, limbajul este realitate, nu doar un sistem de simboluri care o exprimă. Astfel, limbajul folosit de un orator/ producător de discurs reflectă și revelează - în realitatea sa - atitudinile, valorile și chiar viziunea despre lume a celui care îl folosește. Consecința fascinantă în ce privește demersul critico-retoric este, desigur, că dramatismul îi îngăduie criticului analiza realității a cărei experiență o exprimă un orator sau altul în actul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
erou al lumii vestice, practic, puternic, agresiv, stăpân pe situație, clar în demersurile sale discursive și, bineînțeles, elogiile pot continua, pe de altă parte, atestă criticul, "forma cea mai familiară de atac la adresa caracterului lui Reagan a încercat să îl reveleze pe adevăratul Reagan din spatele unei măști construite"567. Nu întâmplător, atestă Lewis, cariera sa cinematografică a constituit o excelentă pistă de plecare pentru acest gen de criticism la adresa președintelui american. S-a spus despre Reagan că joacă un rol, că
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
familiară nouă, celor ce parcurgem analiza de față, a "criticismului retoric". Am fost, adeseori, inclusiv foarte recent, întrebată, de ce această diferență în nomenclatura abordării? Este ea o pură întâmplare, un accident, sau, dimpotrivă, diferența (unică) a profesorului McKerrow ascunde (sau revelează) o "miză personal-politică" în întreprinderea critică ce îi caracterizează abordarea fenomenului discursiv al comunicării? Răspunsul nu este unul simplu și, în nici un caz, nu îmi poate "aparține"; nu voi face, în nici un fel, din acest răspuns textualizat al meu, "proprietatea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
sesiza modalitățile complexe în care, "insi-nuându-se în rețeaua puterii sociale", discursul afectează "statutul în ce privește cunoașterea în rândul membrilor grupurilor sociale"657, devenind, astfel, utilă în "demonstrarea modalităților tăcute și, adesea, neintenționate în care retorica ascunde în aceeași măsură în care revelează, prin intermediul relației (pe care o întreține - adăugirea mea) cu puterea/cunoașterea"658. În al treilea rând, subliniază McKerrow, o trăsătură fundamentală a întreprinderii critice este aceea că "are un obiect față de care se poziționează "împotrivă""659, prin urmare, nu trebuie
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
din fragmente a ceea ce a fost spus, "imaginea" ce rezultă trebuie contrapusă atât lui "ceea ce este absent", cât și lui "ceea ce este prezent""797. Răspunsurile la anumite întrebări constituie tot atâtea întreprinderi discursive care ascund, în aceeași măsură în care revelează: ele exprimă un conținut care adresează întrebarea pusă, în timp ce nu exprimă răspunsurile la toate întrebările nepuse. Mai mult, inferențele bazate pe astfel de răspunsuri funcționează, cel mai adesea, în interesul celor care "controlează atât cunoașterea, cât și puterea pe care
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
cerere care ne îndeamnă să mijlocim împlinirea voii lui Dumnezeu în rugăciunile noastre: „facă-Se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ”. în multe împrejurări ale vieții noastre pe pământ cunoaștem voia lui Dumnezeu deoarece El ne-a revelat-o în Sfânta Scriptură. Noi putem fi siguri că orice rugăciune care este bazată cu adevărat pe promisiunile lui Dumnezeu din Cuvântul Său va fi împlinită. Sfântul Ilie a crezut cu putere nețărmurită că Domnul Dumnezeul lui Israel va răspunde
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
socialistă să ceri omului să fie multilateral dezvoltat, dar să se dezvolte complex, armonios, atât cât poate el, e necesar. Personalitatea trebuie să treacă prin diferite filtre modelatoare, trebuie lucrată în ateliere vocaționale, vocația trebuie să fie descoperită, rar se revelează. Trebuie aflat mai întâi ce poți face bine, repede, spontan, fără consum excesiv de efort, cu plăcere; cum poți rezolva un conflict; cum poți convinge un partener sau un opozant; cum îți poți argumenta o teză, cum poți organiza un eveniment
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
este reglat și prin termenul de literatură de specialitate), desfac cele văzute până la stratul de bază, adică până la ideile care au schimbat arheologia lumii văzute. Cele nevăzute, cuvântul, ideile, voința, gândul sunt cele care structurează lumea. Sau destine individuale. - Lectura revelează identitatea. E firesc să te întrebi de ce spațiul în care te naști și trăiești are această configurație socioculturală și nu alta. Ba mai mult, vrei să cunoști și ce fel de osatură psihologică ai tu, după ce ai deversat viața ta
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
genului feminin nu-i este sortită în tihnă. De după copaci răsar capetele dracilor de vârsta lui tocmai când el făcuse târgul cu nubila. Urma ca după ce el însuși se va fi pus într-o condiție a nudității, să-i fie revelată parțial nuditatea de genul opus... Și el rămâne de râsul ștrengarilor care pândeau din culise marea scenă a dezvăluirilor... Așa cum de râs rămâne și în fața vărului său când acesta se dă mare cu cuceririle sale, folosind pentru prima dată un
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în simbolismul arhaic antropocosmic, redobândește o nouă dimensiune existențială. Așadar, regăsește un mod de a fi autentic și major, care îl apără de nihilismul istoricist fără să-l scoată totuși din "Istorie". S-ar putea, chiar, ca Istoria să-și reveleze adevăratul ei sens: de epifanie a unei condiții umane "glorioase""). Eliade vedea lumea grea, încărcată de semne, cifru al altei realități transcendentale; căutarea acestor semne nu înseamnă evadarea din Istorie, ci faptul că Istoria nu poate satisface singură toate dimensiunile
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
numește x", sau orice altă formă asemănătoare), motivat (x îmi spune că el se numește x) sau implicit. Autorul face distincția dintre instanțele narative care folosesc numele imediat, cerând lectorului o "acomodare" și cele care sunt în poziția de observator, revelând numele după apariția individului, revelație ce funcționează ca indice de focalizare pentru text. Studiind prin comparație uzajul lui Flaubert în Educația sentimentală și cel al lui Zola în Thérèse Raquin, Corblin arată că raportul dintre nume și alți designatori în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]