3,312 matches
-
cu mucoasa palatină. Porțiunea orală va fi modelată cu replica anatomică, iar marginea liberă este îngroșată pentru a nu avea acțiune secantă asupra mucoasei. La nivelul rugilor va fi situată în depresiunea dintre două rugi sau pe versantul ascendent al rugii palatine pentru a fi disimulată. Plăcuța dento-mucozală linguală se aplică în situația în care dinții restanți prezintă un grad de parodontopatie marginală cronică, iar versantul oral al crestei alveolare are înălțime redusă (fig. 4.50). Se sprijină pe un prag
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
ca să aflu. Mă complac așa, în băltoaca lină și călduță a celor care se cred creștini, dar cârtesc ori de câte ori văd cum Dumnezeu dă câte un lăboi zdravăn peste ochi, tot celor care cred amarnic în el, motivând, ba că au înălțat rugile fără săși curețe sufletele de trufie, ba că mai știu eu ce, și pleosc, și trosc, peste botul încărcat de rugăciuni al credinciosului. Pe cei care nu cred în El, eu cred că-i lasă în pace, fiindcă observ cum
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
-i de-mplinit, Dragi fii, s-a' voastre; cari, spre-a le-ntări, Ăsta coroană va împart. KENT: Regale Lear, Pe care te-am cinstit că pe-al meu Domn, Iubit că tata, ca stăpîn urmat, Si ca patronu-mi pomenit în rugi... LEAR: The bow is bent and drawn; make from the shaft. KENT: Let it fall rather though the fork invade The region of my heart. Be Kent unmannerly When Lear is mad. What wouldst thou do, old man? Think'st
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
dă pildă și dovezi De cerșetori nebuni, care mugind, Isi vîră-n goale brațe degerate Ace și așchii, cuie, rozmarin, Si cu-ăst spectacol groaznic, la săteni, Sărace sate, stîni, si pe la mori, Cînd cu blesteme de nebuni, și cînd cu rugi, Storc milă. Biet Turlygod, biet Tom! Mai sînt ceva: că Edgar, nu-s nimic. (Iese) SCENĂ 4 (În fața castelului lui Gloucester. Kent în butuci. Intra Lear, Bufonul, Un curtean.) LEAR: Ciudat, să fi plecat de-acasă-așa, Far' să-mi trimită-ndărăt
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
conduce. (Intra un sol) SOLUL: Doamna, vești: Oastea britană vine-n marș aici. CORDELIA: Știam deja. Și sîntem pregătiți Ca să-i primim. O, tata drag, Eu pentru interesul tău fac tot. Și de aceea marea Franța De jalea-mi, de rugi plînse s-a-ndurat. Nu-umflată-ambiție armele ne-incită, Ci dragostea și-al tatălui meu drept. De l-aș putea vedea și-auzi curînd! (Ies) SCENĂ 5 (O încăpere în castelul lui Gloucester. Intra Regan și Oswald) REGAN: Oastea cumnatului e-n cîmp
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și mai aspru și mai rugător să nu facă asta, ce să stea pe loc, mai ales că în Februariu trebue să dea examen, dar să vede că influența prietenilor sau vocea vreunei pasiuni au fost mai puternice de cat ruga unei mume, care a jertfit tot numai că fiul ei să-i facă fericirea bătrâneței și să fie folositor țerei séle. În ziua de 3 Ianuariu st. n., fiul meu, însoțit de Dnu Butza (pe care nu lu cunosc, nici
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
la 94 de ani, pe când lucra la topirea unui cazan de miere zaharisită. S-a răsturnat cazanul peste el și a durat trei zile până a murit în chinuri. În medeanul acela ținea popa Sârbu Iordanul în fiecare an, înălțând rugile spre Dumnezeu, de lângă crucea de gheață făcută special pentru acest eveniment. Ca în orice domeniu, există specialiștii necesari la nevoie. Și pentru o cruce de gheață, plus masa de gheață pe care se așează Evanghelia, trebuie o oarecare îndemânare
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
personaj imaginar, ori real, dar absent. În literatura clasică (în epopee, imn, odă, psalm) este plasată chiar în enunțulincipit. În poezia modernă, poate apărea în orice secvență: Când deodată tu răsăriși în calemi, / Suferință tu, dureros de dulce (M. Eminescu); Ruga mea e fără cuvinte, / Și cântul, Doamne, îmi e fără glas. (T. Arghezi) Apostrofa este o figură retorică de adresare constând în întreruperea neașteptată a discursului, pentru a interpela un interlocutor real sau fictiv, pe un ton ironic, agresiv, sarcastic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
din a chaosului văi / Jur împrejur de sine / Vedea, can ziua cea dentâi, / Cum izvorau lumine. În acest „adânc“ originar, Luceafărul redevine spirit pur, formă paradig matică, inalterabilă și eternă, redevine Hyperion - „cel care merge deasupra“. El adre sează o rugă pătimașă Demiurgului, cerândui săl dezlege de greul negrei vecinicii, în schim bul mistuirii până la cenușă în vremelnicia unei clipe de iubire. Răspunsul Demiurgului îi revelează lui Hyperion faptul că nici în lumea de jos nu există repaos, că moartea e
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a Fiului și a Sfântului Duh” să-i apere și să-i conducă spre mântuire. De altfel, el este încredințat că, prin privegheri, „se lucrează dragostea”, care îi unește strâns pe credincioși în „dragostea lui Hristos”. Nimeni nu se poate ruga, (intrând în comuniune cu Dumnezeu), dacă nu este împăcat cu sine și cu semenii săi. Nimeni nu poate cânta imne lui Dumnezeu, dacă are sufletul învrăjbit și răvășit de ură. Prin cântarea omofonă se cimentează dragostea dintre creștinii adunați laolaltă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
propriile Sale cuvinte că El este mai degrabă cu doi sau trei care se roagă uniți în același cuget, decât cu mai mulți, dar dezbinați, și că se poate obține mai mult prin rugăciunea unită a celor puțini, decât prin ruga gâlcevitoare a multora”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XII, în PSB, vol. 3, p. 443) „Unul este Dumnezeu, unul Hristos, una este Biserica, una e credința și poporul este unul, formând prin înțelegere un singur corp unit și puternic
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de numeroase superstiții care persistă încă: în toată Moldova se pune o mătură lângă copilul sugar pentru a-l păzi de duhuri, dar și pentru a nu i se "lega" mintea; în Bucovina există un descântec devenit cu timpul o rugă pentru sănătate: "Sfinte Augustine, Și tu Sfinte Trifoane, luați tulburarea cugetului, din creștetul capului, dinăuntrul creierului, din gâtlejul gâtului"14. În același scop, în Moldova, în special în regiunile riverane Prutului, este sărbătorit Sfântul Trifon, "Trif cel Nebun", a cărui
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
retragă: "Copiii satului s-au adunat / În jurul lor și stau proptiți în bâtă" (Berbecii). Altă dată, caută "cuiburi cu băieții prin scorburi". Scene caracteristice arealului natal s-au fixat definitiv pe retină, fără idilisme. Copila frânge pita "țărănește pe ștergar" (Rugă); stă la rând "la moara dintre munți" dar apa care mișcă instalația e înghețată (La moară); Cosașii "bat coasele / și gușterii fug speriați"; fetele vin cu bucate și cu țuică; bătrânul fierar potrivește potcoave boilor, dar cuiele "ajung în carne
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
adormi și eu. Neliniști de tot felul însoțesc aventura Peste zona interzisă (1979), tărâm-limită și prag al morții; un "cal alb", mesager inconștient, aleargă în necunoscut: "A scăpat din frâul lui / Și începe să mă poarte / Peste zona interzisă". O rugă, Ghetsimani (precedente la V. Voiculescu, la Nichita Stănescu și Cezar Ivănescu) e o implorare șoptită: "Tată, dacă altfel nu se poatre, / Facă-se voia ta..." Tușe sumbre, în texte analoage, punctează văi înghețate și ceruri închise, "întunecata zare" și "nesfârșita
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
este poemul În multe feluri poate să vină: Se moare pe pământul pe care stăpânești totul, / Sau undeva la mii de kilometri distanță, / Numai să nu mori deloc nu se poate / Și asta îmi mai dă oarecare speranță". Câte o rugă, câte o doină, câte o trimitere la "Îngerul Morții" iată componente variaționale pe tema exodului definitiv. Totdeauna axat pe contrasensuri, Cioran înțelegea să resemantizeze conceptul de moarte: "Acumulând întruna mistere găunoase și monopolizând nonsensul, viața inspiră mai multă spaimă decât
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în care este exprimat visul morții" (Eminescu se credea Eminescu). Față de Cezar Ivănescu-poet-al-morții, împanicat și răzvrătit, la însingurata Ileana Mălăncioiu reacțiile pe aceeași temă au, firesc, tente feminine; plânsul repetat, o anumită resemnare; o vădită spiritualizare se revarsă în Cântec, Rugă, Amintire, Așteptare, Legendă, Liniște în Pastel. Frecventului Coșmar îi urmează o Melancolie rece, nordică, prelungă: "Melancolia coboară încet / Dintr-un cer de metal / în care Dumnezeu șade singur pe tronul lui..." Din trecut răzbat mărturii de luat în seamă; i
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de la început receptate cu simpatie. Ca preocupare constantă, de remarcat monologurile despre Poezie în genere, aceasta fiind: "Precum un cerc cu centrul în afara sa, / Precum o secundă în care începe vecia, / precum un cer născându-și propria stea..." Dintr-o Rugă de aed se reține ideea că un poem "ar putea face lumea mai bună..." Legat prin mii de fire de fenomenul basarabean în toată complexitatea lui, tribun, rapsod și evocator, Nicolae Dabija continuă, alături de alții, cântul atât de repede întrerupt
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
vom confunda sintagma argheziană Cuvinte potrivite cu fetișizarea cuvintelor în sine; Arghezi avea în vedere exorcizarea acestora, asocierea lor în reprezentări ficționale relevante, în măsură să ducă la explorarea misterului cosmic, la ascensiuni în invizibil și impalpabil. Și tot Arghezi: "Ruga mea-i fără cuvinte act pur de instalare în sublim. Oratio mentis! Într-un Raport către Nichita Stănescu, mai tânărul confrate izbucnește: "Arză-te-ar focul, poezie, precum mă ard și pe mine / țepușele cuvintelor în care-s rezemat lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
bag seamă, numai pentru a vedea pe alții suferind și a se face astfel puțină dreptate, în sensul unei dorite egalități a veniturilor. M-am întrebat ce fel de creștini suntem, cînd și acatistele de prin biserici sunt pline de rugi către Dumnezeu să-l pedepsească pe cu-tare ori pe cutare... Dumnezeu e cu noi. Recent, citeam că s-au furat și șuruburile de la un macaz de cale ferată, motiv pentru care a deraiat un tren și s-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
marile simboluri. Spre pildă, în simbolul Yin-Yang, cele două elemente nu sunt contrarii, opuse, ci complementare. La fel în Steaua lui David, sau Pece-tea lui Solomon, unde două triunghiuri suprapuse exprimă, pe de o parte, ascensiunea omului către Dumnezeu prin rugă, prin desăvîrșire spirituală, iar de partea cealaltă apropierea lui Dumnezeu de oameni prin revelație, inspirație, prin întruparea lui Mesia, cele două constituind o împreună lucrare a Duhului în sfera divino-umană, comuniunea în Duh. Un model al unității îl reprezintă psihe-ul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
adevărurile sunt mai multe. Adînc. Doamne, cu cîtă cunoaștere m-ai hărăzit! Și cu cîtă smerenie! Mai milu-iește-mă, te rog, măcar cu un strop de iubire! Urcam în mine însumi spre tronul de slavă și mantia-mi atîrna ca o rugă. Îngenuncheam în răstimpuri pentru mai multă smerire. Căpătasem inel și coroană și sceptru, iar acum înaintam pe o cale de lumină spre tron. Eram eu însumi lumină și radiam. Dar sensul era lumina de dincolo de lumină. Nu una sîngerie ca
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
m-arunc iarăși în valurile vieții practice. Mi-e indiferent cum, eu și-așa nu mai pot fi fericit în lume; iar muncind, nu-mi vor lipsi cele trebuitoare de toate zilele, precum îmi lipsesc adeseori azi... Am deci o rugă către tine. Știu că-i supărătoare, și numai eu știu cît m-a costat pînă m-am decis a lua condeiul ca să-ți scriu. Caută-mi o ocupațiune în Iași ea poate fi foarte modestă și neînsemnată, căci nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
războiul Troiei. Eidolon-ul lui Agamemnon nu se arată, dar când Oreste îl întreabă: „Ne auzi?”, bătrânul îi răspunde: „El aude tot ce vorbim”. Așadar, și aici, chiar dacă nu apare, fantoma lui Agamemnon e prezentă și, din mormântul lui, regele ascultă rugile celor vii. „Se împlinesc blestemele, cei din mormânt trăiesc! Victimele de odinioară se răzbună acum prin sângele celor ce le-au luat viața”. Aceste cuvinte citate din Electra lui Sofocle sunt rostite în momentul în care Oreste și Pilade reapar
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
aparențele vizibilului - într-o lume a formelor - și forța care o îndeamnă să evadeze, să se îndepărteze de temnița în care o țin închisă aceste pasiuni și aceste forme, să se elibereze de tirania lor. O eliberare încurajată, sprijinită de rugile celor ce continuă să trăiască. Astfel, în viziunea budistă, fantoma are rolul de a exprima înscrierea destinului uman între, pe de o parte, agitația și frământările lumii vizibile și, pe de altă parte, vacuitatea unui invizibil care implică eliberarea de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cât de mare e forța apariției, totul ar fi trebuit să recadă în incertitudine: a fost vis ori s-a întâmplat aievea? Într-un alt no, Ikuta Atsumori, fiul este cel care cheamă fantoma tatălui și o convinge să apară. Ruga lui se îndreaptă spre zeul din Kamo: Fie și doar în vis îngăduie-mi să văd chipul celui ce mi-a dat viață. Fiul călătorise până în pădurea Ikuta, după ce o voce poruncitoare auzită în somn îi spusese: „Dacă vrei să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]