4,629 matches
-
mari categorii: 1. Tehnici tradiționale a. Tehnica umedă: culori transparente - acuarele; culori opace - guașă, tempera. b. Tehnica uscată c. Tehnica obținerii formelor spontane 2. Tehnici specifice artelor plastice și decorative a. Tehnica picturii pe sticlă b. Tehnica colajului: tehnica formelor rupte; tehnica formelor tăiate; descompunerea și compunerea unui peisaj, portret, natură statică; tehnica formelor tăiate din materiale textile; tehnica colajului din frunze și flori uscate. c. Tehnica origami d. Tehnica ceracolor e. Desenarea cu lumânarea f. Pictura cu tuș colorat sau
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
Lipirea elementelor se va începe din partea de jos a tabloului. Hârtia colorată se poate unge, cu ajutorul unei pensule, cu aracet spre a putea fi lipită uniform. Exercițiile pentru decupare și rupere se vor efectua pe ziare, reviste, ilustrate. Tehnica formelor rupte Tehnica de rupere este adecvată mai ales în reprezentarea unor figuri de animale sau plante, dar și a norilor, stâncilor, apei, copacilor etc. Ruperea se execută ținând degetul mare și arătătorul de la ambele mâini pe hârtia resoectivă. Prin mișcări scurte
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
a pune în valoare tema. Se însemnează poziția lor, apoi se lipesc cu ajutorul unor foi care se presează deasupra. Procesul de lucru se desfășoară pe o bucată groasă de carton. Imaginile reprezentând obiecte construite se cer decupate, iar cele naturale rupte. Tehnica formelor tăiate din materilae textile Se folosesc la realizarea lucrărilor prin această tehnică, deșeuri textile divers colorate. Se procedează la decuparea unor părți sau forme plastice complete și aplicarea acestora pe suport în vederea obținerii imaginilor compoziționale proiectate. Suportul poate
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
În "Problema textului", poziția exprimată de Bahtin este, din perspectiva teoriei noastre, extrem de interesantă: Formele de limbă și formele tipurilor de enunțuri, adică genurile discursului, intră împreună în experiența și în conștiința noastră, fără ca această strânsă legătură să fie vreodată ruptă. A învăța să vorbim înseamnă a învăța să structurăm enunțuri (pentru că vorbim prin enunțuri și nu prin propoziții izolate sau, cu atât mai puțin, prin cuvinte izolate). Vorbirea noastră este organizată, în aceeași măsură, de genurile discursului și de formele
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ruine, morminte, precum și printr-o "iconiță închinată Sfintei Fecioare, ce arată locul unde un nobil prinț a căzut de sabia unui ucigaș". Genul înspăimîntător poate fi realizat cu ajutorul unor stînci suspendate, al unor copaci doborîți la pămînt sau cu crengile rupte, al unor colibe în flăcări. G. Flaubert, p. 46 Existența unei intenții explicative în descriere se traduce prin folosirea caracterului generic asociat prezentului "gnomic" și enunțiatorului impersonal (există, poate fi realizat) care marchează și el, la rîndul lui, discursul științific
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
procedeul metaforelor, obișnuit în actul descriptiv, este ostentativ folosit, prin acumularea de comparații, pentru a evoca zgomotul fermoarului "[...] ea trase fermoarul cu cheiță mare de alamă pînă sus la gît, închizînd bine geaca cu un zgomot de fîșîit de stofă ruptă sau șuieratul unui bici pe piele, gîjîitul aerului ce iese din gîtlej [...] sunetul fin, de mătăse al vîrfului de cuțit ce lasă în urmă o rană prelungă și deschisă [...]", paragraful terminîndu-se prin "e suficient atît, puteți continua"4. B. Sistarea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dimineață asistai la o mică dramă. Mă plimbam pe coridor în timp ce servitorul făcea curățenie în cămăruța mea. La ferestruica ce dă în curte era o pînză de păianjen, cu un păianjen mare în mijloc. Doamna Dubonnet nu voia nici în ruptul capului să-l omorîm. Păianjenii aduc noroc, spunea ea, și așa a avut destule necazuri în casă. Văzui atunci un păianjen mai mic cum alerga în jurul pînzei. Era un mascul. Cu multe precauții se urcă pe pînză și se îndreptă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu doar despre faptul că niște vameși ori niște polițiști, care au primit ordine cretine, mă vor descălța pe mine. Deși, sigur, mă deranjează și această violare a intimității unui cetățean pașnic, care nu omoară nici măcar țânțari! Dacă am ciorapii rupți...? Să mă fac de râs pe un mare aeroport internațional? No, thank you, Sir! Dorin Popa: Mă îngrijorează că sunt tot mai mulți intelectualii care înțeleg să refuze America. Un prieten de-al meu, un foarte bun scriitor din Viena
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
un grup de oameni de pe la Galbeni Tecuci au pătruns în Giurgioana și din casă în casă, le luau degetele gospodarilor sau gospodinelor, le ungeau cu cerneală și așa iscăleau „de bunăvoie” intrarea în Gospodăria Agricolă Colectivă. Rezultau degete și mâini rupte, îi nenoroceau în bătaie pe cei mai îndărătnici, îi sechestrau; pătrundeau în poduri și hambare de unde luau și ultimul pumn de făină, se îmbătau, înjurau, se purtau ca stăpânii. Costică Focșăneanu (urmașul preoților Focșăneanu) a fugit spre Necorița și s-
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
punctele (Regulii) deja amintite și altele, notate pe o foaie, cerând ca Scaunul Apostolic să-i aprobe cererea. În ce măsură domnul papă a aprobat Ordinul Sfântului Francisc cu privilegiul său 6. Atunci papa, privind cu atenție la acel frate cu haina ruptă, fața neîngrijită, barba lungă, părul ciufulit, sprâncenele negre și lăsate, după ce a citit cererea lui, atât de îndrăzneață și imposibil de pus în practică în mod normal, i-a spus cu dispreț: «Pleacă, frate, și caută-ți niște porci, căci
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
deoarece aceste locuri nu mai puteau fi folosite în scopuri profane], era atât de zelos pentru sărăcie, încât în timpul unui capitul provincial s-a așezat cu cei din urmă frați pe podeaua refectoriului, îmbrăcat cu o haină foarte săracă și ruptă. 111. I-a urmat vicarul său, fratele William de Nottingham, ales în unanimitate și confirmat de cei în drept. Fratele William, deși nu avusese experiența funcțiilor inferioare, adică pe cea de guardian și de custode, a administrat cu atât de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
avea și o conștiință mai bună». 119. Fratele Petru a relatat că, atunci când unii clerici ai arhiepiscopului Edmund i-au cerut o favoare pentru una dintre rudele sale ce era cărăuș, acest sfânt episcop a răspuns: Dacă căruța sa este ruptă, eu o voi repara ca răsplată pentru rugăciunile voastre; dacă însă nu poate fi reparată, eu voi cumpăra alta, însă fiți siguri că eu nu voi schimba statutul acestei persoane». De asemenea, atunci când i-au oferit bijuterii prețioase și insistau
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
poala din față și-și dădu drumul alunecuș pe urmele băiatului. Cu tîmplele vîjîind răzbi în frîntura de mal, în lătratul ascuțit și întărîtat al cîinelui. Gheorghiță svîcnea în plîns cu ochii acoperiți de cotul drept înălțat la frunte. Oase rupte, cu zvîrcurile umede, albeau țărîna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nechifor. Era el acolo, însă împuținat de dinții fiarelor. Scheletul calului, curățat de carne, sub tarniță și poclăzi, zăcea mai încolo. Femeia răcni aprig: -Gheorghiță! Flăcăul tresări
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
un baros. Fierarul a zburat, cât era de mare și de greu, afară, pe spate și a căzut pe șinele de tramvai. A rămas lat acolo, nemișcat. Îi curgea sânge pe nas și pe gură și se vedeau câțiva dinți rupți care erau gata să iasă printre buze. Venea și tramvaiul, tălăngănind mereu, dar până la urmă, vatmanul a trebuit să frâneze. Tata intrase în panică, a crezut că l-a omorât, căci se știa foarte greu la mână. Cineva a chemat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
doua zi, toți acești tați au continuat căutarea. Curios lucru că ieri nu se auzise nicio explozie în timp ce noi ne ocupasem de artificii. Spre seară, tata parcă a auzit ceva. A lipit urechea de un tanc „Tigru” cu o șenilă ruptă și a tresărit. A chemat un tovarăș și a încercat să deschidă turela, acum ruginită de ploi. Nu au reușit și tata a cerut să-i aducă ciocan, daltă, ulei de mașină. În fine, când a deschis turela tancului, în
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
încărcat cu nori negri și face a furtună. Eram amândoi desculți, cu pantalonii scurți, cârpiți și răscârpiți în fund, cu genunchii juliți, cu vechi cicatrici. Aveam pe noi niște cămășuțe cârpite pe unde se mai putea, nu prea curate și rupte, cu părul zburlit și anapoda, așa cum trebuia să-i șadă bine oricărui puști din mahalaua Socolei. Dar cu ochii iscoditori spre noi isprăvi care, nu de puține ori, ne aducea seara, acasă, câte o sfântă de bătaie, dată cu nu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
bătaie. Au fost câteva ocazii de acest fel. De Țuți nici nu mai vorbesc, dădea cu pumnul repede, fără să mai stea pe gânduri, încât trebuia să intru și eu în încăierare, nu-l puteam lăsa singur. Aveam amândoi cravata ruptă, pumnii zdreliți, pantalonii rupți, mutrele pline de sânge, ne spălam la cișmeaua din curtea școlii și de multe ori întârziam la ore, cu toate că eram văzuți ca elevi buni. Iar ele, cele două fete intuiau și vedeau totul și se distrau
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ocazii de acest fel. De Țuți nici nu mai vorbesc, dădea cu pumnul repede, fără să mai stea pe gânduri, încât trebuia să intru și eu în încăierare, nu-l puteam lăsa singur. Aveam amândoi cravata ruptă, pumnii zdreliți, pantalonii rupți, mutrele pline de sânge, ne spălam la cișmeaua din curtea școlii și de multe ori întârziam la ore, cu toate că eram văzuți ca elevi buni. Iar ele, cele două fete intuiau și vedeau totul și se distrau pe seama noastră. Sau poate
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
scaieți și am făcut un foc. Beam vin fiert cu scorțișoară și povesteam, fiecare ce-i trecea prin cap, dar numai întâmplări vesele, sau aduceri aminte de la alte partide de pescuit. - Mitică, ia spune-ne cum a fost la Podu' Rupt, pe Jijia, în noaptea aceea când un crap ți-a întrerupt somnu-ți dulce. - Păi, i-am spus lu Coco să aducă vreo doi baloți de paie, care se găseau grămadă un pic mai încolo de unde ne aflam noi. Coco s-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
câștiga nimic; și chiar dacă ar fi câștigat ceva, aceasta nu consta decât în faptul că-și făcea vânt, să se mai răcorească de caniculă, căci în vremea aceea era o arșiță, mamă mamă! Eram un copil fericit, cu pantaloni scurți rupți și răspeticiți în fund, îmbrăcați direct pe piele, cu o cămășuță putredă de atâta spălat căci numai una aveam, cu diverse zdrelituri, începând cu zona degetelor de la picioare și până la dâmburile din creștetul capului și pentru că pantofii din vitrina lui
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
aflat în buzunarul pardesiului, pus de mine după ce plătisem două bilete de călătorie. Atunci calm, ca niciodată, i-am apucat strâns pumnul cu mâna dreaptă, iar cu muchia mânii stângi l-am lovit puternic peste încheietură. Nu știu dacă iam rupt mâna sau nu, dar urletul scos de individ a alarmat toată lumea din tramvai. Un tip din rândul celălalt de scaune, tot negricios și dubios, s-a ridicat și și-a aruncat pumnul înainte spre falca mea. Numai că lecțiile de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
plasă de pâri și intrigi iar acum îi strâng ochiurile. Ajunși în centrul naosului, s-au închinat cu gesturi largi și s-au îndreptat fiecare spre locul lui. La miruit, mitropolitul îi strecură voievodului în mână o scrisoare cu pecețile rupte. Acesta dădu afirmativ din cap și o băgă în buzunarul de la piept al caftanului. Ștefan, care urmărise scena, răsuflă ușurat, cu un oftat care-i stinse lumânarea deniei din Vinerea Mare a anului 1703. Vodă se urcă primul în rădvan, dar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu felul din care se mâncase, așa că la sfârșit erau patru, cinci talgere în fața fiecărui mesean. — Pe cât îmi dau seama, Ștefane, domnia ta și sfinția sa știți ce scrie în scrisoarea aceasta, spuse vodă scoțând din buzunarul de la piept hârtia cu sigiliile rupte, și continuă pe același ton scăzut. După câte înțeleg, nu putem aștepta să treacă Paștele ca să aflăm și noi și să hotărâm ce este de urmat. Așa că, Ștefane, ia răvașul și, urmărindu-l, spune-ne ce este cuprins în el
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a crescut treptat până când a devenit un lanț muntos cu vârfurile marcate de nume precum Armstrong, Novak, Neibuhr, Esposito, Benjamin, Weigel, Wallis, Reston, MacKey, Ross și regele James. În interiorul depresiunilor erau mototolite studii dedicate centrelor de gândire, tăieturi din ziare rupte, conținând diferite știri, o scrisoare din partea unei femei din New Jersey, plină de explicații referitoare la Diavol, și o broșură intitulată " Vei ajunge în Rai?" din partea unui bărbat care a lucrat la ferma mea. Bill, care îmi redacta discursurile în
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
care trebuie să-l urmeze și, dându-le semnalul de plecare, ne adresează salutul român, de la inima, gură și ochi. Fără îndoială că acestei desfășurări de forțe îi datorăm călătoria noastră perfect liniștită; nu se întâmplă nimic, în afara unei oiști rupte în timp ce coboram prea repede spre strâmtul și informul stăvilar din fașine ce închide iazul din Bilhac. De la Buzău la Brăila părăsim regiunea muntoasă și străbatem o câmpie imensă, aflată între Buzău și Ialomița. E dezolant și monoton; niciun arbore începând
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]