23,741 matches
-
edilii se gândesc să valorifice potențialul turistic al județului, cu biodiversitatea sa, conservând ariile naturale protejate (din cele 24, doar 6 fiind cu statut de monumente ale naturii), cu defileuri, ca cea a Văii Răcătăului, cu vegetație luxuriantă, zone rămase sălbatice în Apuseni, ce pot fi vizitate de turiști, ajungându-se astfel până în ”Împărăția lui Zamolxe”. Un loc încărcat de istorie și binecuvântat de natură. Să-l rugăm pe Zeul nostru dacic să le îndeplinească dorințele. Elisabeta IOSIF Referință Bibliografică: GUSTUL
GUSTUL PEREGRINĂRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351239_a_352568]
-
fără sens eram amândoi, nebunia toată încarceram nopți, ne iubeam fericiți aveam acoperiș, genele lumii pat raze din stele și greieri, care cântau nențeleși eram amândoi, un trup și-o singură lume eram un univers! și-acum, nici colții fiarei sălbatice, când urlă frigul în nopți întunecate nu pot tăcerea din mine să-nghețe nici când carnea-i sfâșiată și tunetul arde firul vieții zdrobind, cărări nu mai sunt nici dacă cad zile de astăzi spre ieri chiar dacă a mai rămas
CALĂTORULE UITĂ! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345625_a_346954]
-
harta verde a României. Șirnea, 4 Martie, 2013 Jurnal atemporal Refugiul mea în satul Șirnea, în „Groapa Hiperboreanului” unde locuiesc în “Văgăuna Hecatei” de peste doi ani, îl consider ca pe un „Curs de supraviețuire” în ultimul război al capitalismului mondial sălbatic și agresiv, de genocid economic și cultural. Un război de agresiune asupra ființei umane, de deportare forțată de la oraș la sat și de la sat în Satul Planetar și european al Uniunii European. Deportat și exilat în propria mea țară din
JURNAL ATEMPORAL. CUM PROCEDEAZĂ AUTORITĂŢILE ROMÂNE PENTRU EXTERMINAREA POPULAŢIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345607_a_346936]
-
oglinjoară Din rama ei sculptată - doar cântec de vioară Și-o dulce fetișcană zâmbește-mbujorată. Oare sunt eu aceea? Sublimă transformare! Am astrele-n privire să mă călăuzească Să fi mascat necazul cu un lăstar de floare? Și pașii-mi fug, sălbatic, spre-o dragoste cerească... DOR Trimite-mi, tată, zâmbetul duios Pe aripi pure, pe un nor pufos Fă vântul să adie înspre mine Tu știi, tu poți, căci ai puteri divine! Trimite-mi sfatul pe un fir de floare Suavă
POEZIA ŞI PENELUL ! de GETA ELIA VOICU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345650_a_346979]
-
gândindu-se cât de recunoscător este pentru viața lui. Abia acum își dădea seama cât de bine este să te și oprești din când în când să te bucuri de lucrurile mărunte, cum ar fi aroma ceaiului sau mirosul florilor sălbatice. Apoi făcu ceva ce nu făcuse de foarte mult timp: plecă direct spre târg, fără să modeleze nici o oală. De obicei începea ziua muncind din greu, apoi fugea repede după-amiază să-și vândă creațiile. Luă doar câteva ulcioare făcute de
OCHII – POVESTEA OLARULUI LENEŞ ŞI A ÎNŢELEPTULUI MUT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345681_a_347010]
-
îi numește domnul Nicolae Purcărea pe camarazii săi. O poveste începută de la icoană și cântec, cu înălțări și căderi, încheiată la picioarele lui Hristos. Aflat în mlaștina deznădejdii, Nicolae Purcărea l-a purtat pe nea Jenică prin pădurea cu fiare sălbatice și pe muntele suferinței. Împreună cu câțiva colegi supuși aceluiași regim, a fost scos de la izolare la moartea lui Stalin. “Cine va mai face ca ei, ca ei să ajungă”, spunea Goiciu, directorul închisorii, celorlalți deținuți. Arătau ca niște stafii - după cum
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
de viață, izvor. Și merg, merg mai departe sângerând, lacrimile mi le înghit și râd-plângând, hohotind. Ce frumos, Doamne, am trăit! REGINA DE ALB Privesc la viața mea ca la o tablă de șah invadată de nebuni și de cai sălbatici. Trimit numai gândul la înaintare și aflu că au fost nimiciți de propria nebunie. Pe tabla mea de șah se mai bat încă pioni nevinovați. Nebunia - boală molipsitoare a cuprins tot regatul dar carul "reginei de alb" se înființează la
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
mea de șah se mai bat încă pioni nevinovați. Nebunia - boală molipsitoare a cuprins tot regatul dar carul "reginei de alb" se înființează la palat. Și ce mândru era regele negru! Știa cât urăsc nebunii dar și cât iubesc caii sălbatici... ACROBAȚIE Am clădit un vis, drum suspendat Și îl străbat pe vârfuri, temătoare. Iar sufletu-mi de vajnic acrobat Suportă-arsura căii roditoare. Acolo, între culori de curcubeu, Cu mâinile în echilibru, Eu, crucea mi-o veghez mereu Puternică, asemeni unui
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
odată cu ele. DARUL MEU SUNT EU! Dăruindu-mă ție am aflat că trăiesc! Sunt vie! Credeam că mi-am golit sacul de daruri. Am căutat pentru ultima dată și iată, darul meu, sunt eu! DRAGOSTE DE VIAȚĂ Iubesc ploaia, vântul sălbatic, zăpada, cernând singuratic. Și totuși insist și totuși risc, să privesc soarele în adâncul luminii. Lumina lui mă învăluie și soare devin! ÎNGERUL PĂZITOR Sunt vulturul rotitor deasupra munților iar teama-mi fuge-n trecut, speriată! Alături, îmi zâmbești enigmatic
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
luptă. Într-un tunet deslușesc un adevăr înverșunat. Ciocnindu-se, doi nori fulgeră-n zare. În barbă mi se înnoadă instantaneu două lacrimi. Nu se mai aude suspinul ci numai hohotul ploii. Eu tot mai cred, că purtați de vântul sălbatic, norii se izbesc hrănind pământul. ROATA TIMPULUI Numai ceasul e de vină! De când a coborât din perete și a ieșit din cerc s-a însăilat pe ecranul telefonului și toate firele vieții s-au încurcat în limbile-i înveninate de
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
inima fiecăruia dintre noi se dovedesc adăposturi trainice și primitoare deopotrivă pentru îngeri și demoni, este de la sine înțeles că neîncetat trebuie să ne preocupe grija pentru ordinea și curățenia lăuntrică. Căci una este să te lași dominat de impulsuri sălbatice, impulsuri a căror dezlănțuire fără frâu nu poate să nu te pună într-o postură jenantă, și cu totul altceva este să dovedești în momentele explozive că poți să-ți stăpânești nervii și să-ți controlezi reacțiile primitive, într-un
NEVOIA PRESANTĂ DE CIVILITATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345701_a_347030]
-
noaptea cad stele-n ruină pe boltă câte una se-anină, se-aude cu glas nepătruns un clopot sub cerul de sus, calea lactee, potecă de drumuri, se vede prin aburi și fumuri, în noapte suntem doar singuri, cuprinși de sălbatice friguri, se strecoară lumina subțire și naiuri, și harfe, și lire se-aud încet urcând către cer cu îngerii până ce pier. frunze coboară în lanțuri de lună, e noaptea noastră nebună, fâlfâie aripi albe de lebede, ce zboară prin noi
SIMFONIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352054_a_353383]
-
ruinelor ostuite când ochii tăi priveau marea desculță ca pe o femeie nudă venită să-și usuce fluviile aride sub umbrela de nisip colorat al plajei cănd liniștea ta se desfăta în ploaie cu atingerea curcubeului dăltuit în copitele cailor sălbatici cănd buzele tale rupeau ciorchinii dantelați ai cerului șoptindu-le despre fragi roșii adunați cu migală din câmpia inimii cănd sânii tai ieșeau la lumină cum ies stelele din cupola dumnezeirilor fără sfîrșit eu deveneam dimineață a primăverii cu florile
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
a spune o vorbă. Devenindu-i ucenic, el a deprins învățătura tainică de a citi în Cartea secretă a Naturii. Astfel, recunoștea plantele de leac, știa a vorbi cu păsările, înțelegea semnele magice ale pădurii, nemaifiindu-i frică de fiarele sălbatice. Când a revenit în lume, aceasta l-a primit cu brațele deschise. Mai mult ca oricând, trezea iubirea în inima fetelor, călătorea cu viteza gândului, și se înfățișa acolo unde era chemat...Bărbații îl îndrăgeau și ei. Nimeni nu știa
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352049_a_353378]
-
Acasa > Poeme > Antologie > "SĂLBATICĂ FEMEIE" Autor: Ioana Stuparu Publicat în: Ediția nr. 1008 din 04 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Sălbatică femeie Cum trece timpul! Ca și Oltul. Tu nu mai porți în plete Arama florilor de tei. Doar ochii și-au păstat Culoarea
SĂLBATICĂ FEMEIE de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352144_a_353473]
-
Acasa > Poeme > Antologie > "SĂLBATICĂ FEMEIE" Autor: Ioana Stuparu Publicat în: Ediția nr. 1008 din 04 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Sălbatică femeie Cum trece timpul! Ca și Oltul. Tu nu mai porți în plete Arama florilor de tei. Doar ochii și-au păstat Culoarea primăverii. Erai sălbatică femeie, Pe câmp pustiu cutreierai, Voind să afli Ce se ascunde dincolo de zare. Călcai
SĂLBATICĂ FEMEIE de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352144_a_353473]
-
Ioana Stuparu Publicat în: Ediția nr. 1008 din 04 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Sălbatică femeie Cum trece timpul! Ca și Oltul. Tu nu mai porți în plete Arama florilor de tei. Doar ochii și-au păstat Culoarea primăverii. Erai sălbatică femeie, Pe câmp pustiu cutreierai, Voind să afli Ce se ascunde dincolo de zare. Călcai pe fire de nisip Si te ardeau la tălpi, Iar tu cântai ... Doreai ca fiecare viers al tău Să se prefacă In câmp cu flori Si
SĂLBATICĂ FEMEIE de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352144_a_353473]
-
Voind să afli Ce se ascunde dincolo de zare. Călcai pe fire de nisip Si te ardeau la tălpi, Iar tu cântai ... Doreai ca fiecare viers al tău Să se prefacă In câmp cu flori Si-n iazuri limpezi, binefăcătoare. Erai sălbatică femeie Mânată de un tainic dor Voiai să vezi cum este dincolo de zare. Pe-atunci visai cum va să fie dansul vieții... Acum știi. IOANA STUPARU Referință Bibliografică: SĂLBATICĂ FEMEIE / Ioana Stuparu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1008, Anul
SĂLBATICĂ FEMEIE de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352144_a_353473]
-
prefacă In câmp cu flori Si-n iazuri limpezi, binefăcătoare. Erai sălbatică femeie Mânată de un tainic dor Voiai să vezi cum este dincolo de zare. Pe-atunci visai cum va să fie dansul vieții... Acum știi. IOANA STUPARU Referință Bibliografică: SĂLBATICĂ FEMEIE / Ioana Stuparu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1008, Anul III, 04 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ioana Stuparu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SĂLBATICĂ FEMEIE de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352144_a_353473]
-
un simplu bolovan alb de pe coasta munților gata oricând să o ia la vale iar locul unde se oprește oamenii să-l aleagă drept loc de popas, la umbră lui să-și depene ofurile.Îmi place natură în forma ei sălbatică, îmi plac oamenii domoli și cu mult bun simț, îmi place lumea satului și dacă m-aș putea preface în ceva acela ar fi un clopot de biserică să însoțesc fiecare om de la naștere la moarte.. Am trăit veșnic printre
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
face cele mai multe ravagii printre tineri, dar nu numai. Fiecare trece pe aici, de cel puțin de câteva ori în viață. Unii ajungem răniți, alții zdrobiți, puțini sunt victorioși, dar mulți căzuți, chiar omorâți de acest păcat teribil de puternic, de sălbatic, universal: pofta.” „Cele șapte păcate cardinale”, o carte vie și atractivă Având certe calități de povestitor, Cristian Barbosu reușește să capteze atenția și să o mențină de-a lungul întregii cărți, cu o adresabilitate maximă în rândul potențialului public cititor
NORME SOCIALE ŞI VALORI MORALE ÎN SOCIETATEA CREŞTINĂ CONTEMPORANĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352150_a_353479]
-
t sufix feminin (deși mari învățați ca Ernout, Meillet îl derivă altfel din niște verbe cu sensul „a circula“). Înaintea acestor descoperiri, o adevărată revoluție a constituit-o apariția focului ce i-a îmbunătățit hrana, l-a ferit de animale sălbatice, de dușmani, i-a permis să topească minereuri, făurindu-și unelte și arme pentru expansiune ori apărare. Focul a fost păstrat cu sfințenie de om fiindcă înainte de a și-l produce el însuși prin frecare, inițial acesta a apărut din
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
Știu că el se îndrăgostise, dar atunci a fost o chestie copilăroasă ori dorința lui de a mă avea. - Da, sigur! Laudă-te, gură...! - Tu vorbești? Tu, care știi atât de bine cât de sălbatică am fost? - N-ai fost sălbatică... Ai fost cu burta pe carte, nu pe bărbați. Asta este și să nu regreți. Când îți sosește noul pacient? - Am precizat ziua de luni, la ora 11.00, parcă... Am dat dispoziții să se pregătească o rezervă aproape de sala
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
și rasială cu evreii de acum două mii de ani (semiți), / autori ai textelor biblice, deși au complotat și revendicat teritoriul Palestinei pentru a înființa Israelul, în baza dreptului lor natural asupra vechiului lor stat. Acești israelieni își trag originea din sălbaticii khazari (numiți și așkenazi), băutorii de sânge uman, popor fără cultură scrisă, care împreună cu rudele lor aliate, hunii, au îngrozit două continente acum 1.000 de ani, prin sadism și plăcerea de a ucide. Unul dintre pionierii cercetărilor privind obârșia
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356273_a_357602]
-
cu părul mai ales roșu, fluturându-le în vânt, iar trupurile le erau mărunte și firea rece. În schimb, o cronică georgiană îi identifică pe khazari cu armatele lui Gog și Magog, sălbatici, cu fețe hidoase și deprinderi de fiare sălbatice, "care beau sânge de om". Privitor la semnificația denumirii de "khazar", cercetătorii amintesc despre unele presupuse derivate moderne ale cuvântului: cuvântul rusesc "cazac"; cuvântul maghiar "huzar"(ambele desemnând un călăreț cu înfățișare războinică); sau cuvântul german "ketzer", însemnând eretic, adică
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356273_a_357602]