6,936 matches
-
clinuri de-o lucioasa crusta,/ Neîndoielnic semn ca-n măruntaie/ I se-ascundea metalică plămada -/ Lucrare a pucioasei. Într-acolo,/ pe-arípile iuțelii, mare ceață/ Grăbi, cum fac ades pionierii,/ Armați cu tîrnăcoape și cazmale,/ Cînd taberei regale îi premerg,/ Să sape-un șanț, să-nalțe-o-ntăritură./ Mammon e-n fruntea lor, prin înzestrare,/ Cel mai prejos dintre căzuții Îngeri;/ El chiar în Ceruri gîndul și privirea/ Și le țintea spre vatra străvezie,/ Vrăjit de-atîta aur la tot pasul/ Și nu de tot ce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ravindrinah Solomon Zoom găzduiește nu mai puțin de 17 (șaptesprezece) filiale de bănci comerciale, motiv pentru care Strada Profesor Doctor Doctor honoris Causa Ravindrinah Solomon Zoom mai este denumită și Bulevardul Băncilor. Din rețeaua de canalizare, Țelină și Savarină au săpat în doar trei zile un canal care trebuia să dea în seiful Băncii pentru Dezvoltarea Capitalului Reinvestit (BDCR). În ziua de 13 octombrie 1999, un al treilea complice ticălos, Valer Omnibuz (zis Piper) a intrat cu o cagulă pe față
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
de-a face cu filologia... și, așa cum spuneți dumneavoastră că toate de la Domnul Dumnezeu vin..., au de-a face mai mult cu... teologia... Preotul: Așa?! Da tu parcă făceai gropi...! Groparul: Da, părinte, fac gropi. Preotul: ...Și-n timp ce sapi gropi, faci filosofie... Groparul: De fapt..., mai mult cînd le-astup... Preotul: (asudat) Bine, măi Ionică... Apoi noi am plecat... Octav: (după ce preotul și dascălul fac cîțiva pași) Dar tot nu ne-ați spus dacă îi da sau dacă îi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pe lîngă gardul cimitirului, intră Octav) Marieta: Ei, na! Noi credeam că doarme... vorbeam în șoaptă și el...! Matei: Păi vezi! Hărnicuț băiat! Și voi săpuneați că... da pe unde umbli, frate! Octav: L-am ajutat pe prietenul meu... am săpat o groapă... Are dreptate groparul... sapi, sapi și te podidesc tot felul de gînduri... da eu nu-nțeleg ce-i cu voi aici?! Matei: Domnule, pe scurt; am venit să facem un picnic... (coate din diplomat o sticlă de whisky
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Marieta: Ei, na! Noi credeam că doarme... vorbeam în șoaptă și el...! Matei: Păi vezi! Hărnicuț băiat! Și voi săpuneați că... da pe unde umbli, frate! Octav: L-am ajutat pe prietenul meu... am săpat o groapă... Are dreptate groparul... sapi, sapi și te podidesc tot felul de gînduri... da eu nu-nțeleg ce-i cu voi aici?! Matei: Domnule, pe scurt; am venit să facem un picnic... (coate din diplomat o sticlă de whisky) Uite-aicea! Sper să fie și adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Ei, na! Noi credeam că doarme... vorbeam în șoaptă și el...! Matei: Păi vezi! Hărnicuț băiat! Și voi săpuneați că... da pe unde umbli, frate! Octav: L-am ajutat pe prietenul meu... am săpat o groapă... Are dreptate groparul... sapi, sapi și te podidesc tot felul de gînduri... da eu nu-nțeleg ce-i cu voi aici?! Matei: Domnule, pe scurt; am venit să facem un picnic... (coate din diplomat o sticlă de whisky) Uite-aicea! Sper să fie și adevărat..., să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
dezarmant de transparent, nu avea „vocația” duplicității, a manierelor așa-zise civilizate. A avut un adevărat cult al muncii, propovăduind direct, În școală, prin activități practice de vară ale elevilor, valoarea sudorii frunții și a brațelor (mi-l amintesc transpirat, săpând cot la cot cu elevii săi, la fundația noului corp al școlii), dar și indirect, prin exemplaritatea prestației gospodărești În propria grădină sau ogradă. A stat deoparte de zgura politică, neînregimentându-se În nici un fel În trendul ideologic al vremii
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
să indice originea slavă, poloneză sau rusă: dar, pe de altă parte, esența intimă și spiritul Superstițiilor lor manifestă mai curând un caracter Teutonic sau Druidic. Ar putea fi considerați drept adoratori ai Herthei sau ai Pământului: pentru că ei Îl sapă și-i lucrează tot timpul cu dragoste sânul; sau, Închiși În Oratoriile lor particulare, meditează asupră-i și manipulează substanțele extrase din el, arareori privind În sus spre Candelele Cerești și chiar și atunci cu o relativă indiferență. Pe de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
-ului ca fiind de 0-2%. În continuare, Friedman își întărește argumentația în jurul expansiunii monetare prin păstrarea stabilității monedei. "Aș dori să subliniez că nu consider propunerea mea drept începutul și sfârșitul oricărui manageriat monetar drept o regulă care ar trebui săpată în piatră și păstrată cu sfințenie pentru toate timpurile care vin. Însă în lumina cunoștințelor noastre actuale mi se pare că aceasta este regula care oferă cele mai mari perspective de realizare a unui grad rezonabil de stabilitate monetară. Sper
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
precum lăcașurile de la Chartes sau Rocamadour (Franța), Guadalupe sau Montserat (Spania), Catamarca (Argentina) sau Tachira (Venezuela). Acest loc sacru poate fi marcat de un simplu obiect natural (stâncă, izvor, trunchi de copac) sau de un construct uman (de la altarul primitiv săpat În piatră, până la impunătoare monumente de arhitectură). Acest loc sacru este, În termenii lui Mircea Eliade, dovada și recipientul unei hierofanii: el Încorporează puteri ieșite din comun, deoarece aici o divinitate și-a revelat prezența și puterea. Dintr-o perspectivă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
direcția cea bună, dar numai întărirea pozitivă îl poate determina să continue. Dacă nu puteți reacționa la performanțe așa cum se prezintă în momentul de față, nu veți fi în stare să vă perfecționați angajații. Așa cum a spus odată Benjamin Franklin: Săpați realizările oamenilor în piatră și scrieți-le greșelile în nisip. Întărirea negativă și iluzia deținerii controlului Faptul că întărirea negativă pare să funcționeze mai bine decât cea pozitivă este o iluzie. Se creează iluzia că se face economie de timp
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
au fost dezgropate părți ale marii b. și ale arhivelor, formate din tăblițe sumeriene și caldeo-asiriene, închise inițial în cutii de lemn sau de argilă, date cu păcură, ca să fie păzite de umezeală, și așezate pe rafturi sau în nișe săpate în perete. Toate aveau câte o etichetă ce preciza conținutul grupului de tăblițe. Alte b. au fost scoase la iveală de săpăturile arheologice din Asia Mică, la Boghazköi (Turcia), unde a existat cândva orașul Hattușaș, capitala hitiților, popor în plină
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
pântece - înainte de a se încastra în piele. Și cele două jumătăți alunecaseră în iarba călcată în picioare, de o parte și de alta. A văzut și caii morți pe care-i scoteau din fântâni. Și noile fântâni pe care le săpau în pământul gras și greu. Parii de la cușca pe care țăranii o coborau în fundul puțului miroseau a lemn proaspăt. A văzut un grup de săteni care, conduși de un bărbat cu haină neagră de piele, trăgeau de o funie groasă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o beam dintr-un pahar gros cu fațete. Într-o zi, a vorbit despre un lac mic, în plină taiga, înghețat unsprezece luni din douăsprezece. Din ordinul comandantului lagărului fundul lui se transformase în cimitir: era mai simplu decât să sapi în pământul înghețat. Prizonierii mureau cu zecile... - Toamna, ne-am dus acolo într-o zi, aveam vreo zece sau cincisprezece cadavre de mătrășit în apă. Am găsit o copcă. Și atunci i-am văzut pe toți ceilalți, pe cei dinainte
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
va sfâșia cu ghearele pe oricine care-ar vrea să-i răpească puiul din cuibul lui de stînci!... MAIO Mira! Ea... O, arhanghel frumos al cerului... tu ești aceea ce visezi asupra mărei... tu!... O, cine a știut! Și eu săpam pieirea ta... Tot bolnavă e, părinte ARB[ORE] Bolnavă... adică palidă ca peretele... visătoare... mai știu eu cîte-i lipsesc? Eu n-o pot înțelege... Eu, care n-am văzut decât ochii plini de groază și roșii a dușmanilor murinzi în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cel dulce îmi pare că-l aud. L-aud or nu? [M[AIO] Da, Doamne! L-auzi! Sfărmata liră Odată-ncă din visuri, din fum, din vin se-nspiră Și-ți cântă furtunoasă ca marea în turbare, Ca viscolul ce-o sapă cu brazdă lungă, mare, Și valurile-i rumpe și fundu-i răscolește De-n el cântare mândră gândiri adânci găsește. Ascultă! ȘT[EFAN] Cântă june cu inima nebună. Gândesc precum gândește pe mare-o blondă lună. (în timpul acesta doi din boieri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
MIRA] Cum leu-nfige gheara-i în spumegândul taur, Cum moartea tronă palid pe-un cap încins cu aur, Astfel pe Ștefan Vodă, pe sufletu-ți mă-ntron. Privește-n mine-o spaimă, o umbră, un demon. De ai visat vrodată, săpat în piatra rece, Un cap strâmbat de ură, de-o ură ce nu trece Căci e săpată-n piatră... privește-mă pe mine, Căci voi să-ngălbinească chiar sufletul din tine! Privește-mă! Privește! Ochiu-mi îngrozitor Seamănă cu privirea îngerului-omor. Moartea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu aur, Astfel pe Ștefan Vodă, pe sufletu-ți mă-ntron. Privește-n mine-o spaimă, o umbră, un demon. De ai visat vrodată, săpat în piatra rece, Un cap strâmbat de ură, de-o ură ce nu trece Căci e săpată-n piatră... privește-mă pe mine, Căci voi să-ngălbinească chiar sufletul din tine! Privește-mă! Privește! Ochiu-mi îngrozitor Seamănă cu privirea îngerului-omor. Moartea strecurată trist în vine. Să-ți soarbă sângele de-l ai din Ștefan, pentru că numai acela, sângele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
silințele și tot eroicul curaj al năvălitorilor, numai din cauză că nu se făcuse pregătiri destule, că eunucii nu prevăzuse nimic din câte erau datori să prevadă în puterea funcțiunii lor, ba nu procurase la vreme nici măcar cele mai trebuincioase lucruri, precum sape și scări, pentru suirea pe ziduri. În ziua următoare romeii reînnoiră atacul, dădură însă de o rezistență și mai mare din partea inamicului, care câștigase mult în privirea curajului și gustului de întreprinderi prin succesul zilei întîia. O adevărată ploaie de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fără strălucire, fără glorie și necompatibilă cu demnitatea de rege. Cu atât mai învederat sporea puterea și vaza lui Sfentislav, care în curând și cu succes se puse în harță cu romeii. Adevărat că în vremea aceea țara Bulgariei era săpată de împărecheri și întinsă în toate părțile în direcțiuni opuse. Mai cu samă se ridică în contra lui Sfentislav puternicul sebastocrator Radoslav, care merse să viziteze pe împăratul, fu primit cu bunăvoință și câștigă confirmarea în înalta demnitate de sebastocrator. Acest
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de acela al generalității, l-am numit spețializator. Precum ni prezintă însă fiece individ de sine stătător o mulțime de dispozițiuni și simțiri schimbătoare, prin cari individul undoie în flux si reflux, deși numai înăuntrul albiei ce i l-a săpat mișcarea cea generală a vieței lui, tot astfel și tempo spețial ca reflect a caracterului fundamental se individualizează într-o nemărginită rarietate în singularele cazuri concrete. Acestui al treilea moment, al singularității, îi corespunde acel tempo care se schimbă întotdeuna
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
specific artistică și cultură generală prezintă cel puțin un prognostic favorabil pentru viitoarea lor dezvoltare. Măsura geniului se-nțelege că nu se lasă deviată nicicând; ba geniul adevărat poate chiar să-și bată joc de aceste institute și să-și sape calea prin noroiul vieței la ținta sa firească. Abia cu întemeierea unor asemenea institute, a căror necesitate se simte din ce în ce mai tare, arta noastră intră în rândul celorlalte arte, cari cer o măsură anumită de tehnică, ce se poate învăța si
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
obiecte divine sau umane, vom constata că e un închinător de vorbe, el va cita vorbe fără idee și 930 {EminescuOpXIV 931} fără însămnătatea pe cari spiritul său le adoră și le erige în idoli; ele se deosebesc de idolii săpați cu dalta în lemn sau în piatră numai prin împrejurarea că sânt tipărite cu cerneală pe hârtie albă. (... ) [" TOATE GENERA ȚIILE... "] 2264 Toate generațiile de oameni câte s-au perindat în cursul secolelor cată a se considera ca un singur
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e productivă pentru că concurge la crearea unui produs. Astfel munca învățatului care face experimente și cărți e productivă; munca antreprenorului, deși nu pune el însuși imediat mâna la lucru, e productivă; în fine munca lucrătorului cu mâna, de la salahorul care sapă pământul până la matelotul care manipulează o corabie, e asemenea productivă" [... ] 938 {EminescuOpXIV 939} {EminescuOpXIV 940} [... ] N. B.: Dar dacă într-un mod artificial se monopolizează căile de comunicație? Toate operațiunile producțiunii cer, mai mult ori mai puțin, concursul muncii. E dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și de lumea aceasta cu lucrurile ei, căutând astfel să ne sustragă de la pregătirea noastră pentru viața veșnică. Avem, de asemenea, o altă descriere a ispitelor diavolești la Sfântul Ioan Scărarul, care arată că, în toate lucrările noastre, dracii ne sapă trei gropi. Întâi luptă ca să ne împiedice să nu facem binele. Dacă nu ne-au înfrânt acum, luptă mai departe împiedicând ca să nu săvârșim binele pentru Dumnezeu. Dacă nu ating ei nici această țintă, ne fericesc că viețuim în toate
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]