6,982 matches
-
nu se știe exact cum, să exercite o funcție pe viață. Prin banii de hârtie și bancnotă averea și nivelul de trai devin fenomene populare, cu larg acces la ele a unor mase largi de oameni. Distincția dintre bogați și săraci va exista, dar nu va mai fi un dat pentru totdeauna. Dinamica lumii banului se va baza tocmai pe această capacitate a banului de a migra fără restricții de la persoană la persoană, de la o nație la alta. Dacă moneda de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
morală a societății"1005. Este un proces, iată, perfect descris, de transfer de valoare în favoarea celor care emit moneda și care manevrează moneda în avantajul lor prin intermediul inflației. Fără a fi socialist, Galbraith arată că "inflația antrenează transferul resurselor de la săraci la bogați"1006. Deținătorul de monedă nu are soluții de evitare a inflației. Vorbim aici de deținătorul de monedă care nu este bogat, trăiește din salariu și are la dispoziție o sumă mică sau medie economisită sau pentru folosință curentă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
repartiție egalitară în societate, care să nu țină seama de criterii ca talentele și înzestrările naturale sau dobândite ale oamenilor. Numai că inflația produce un efect invers. Este un fel de "haiducie" pe dos, în care fenomenul, îi sărăcește pe săraci și-i îmbogățește pe cei bogați. Nimeni nu-și propune să realizeze sau să "construiască" o lume a egalității între oameni. După cum bine știm, socialismul ca experiment a eșuat. Și aceasta s-a produs din două motive: primul pentru că nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la autodeterminare în mijlocul colectivității în care trăiește. Legea apără dreptul omului la "a avea" în raport cu ceilalți oameni și cu colectivitatea din care face parte. Sigur, socialismul a profitat de sentimentele tipic umane de invidie și egoism, de răutate a celui sărac față de cel bogat. Din acest punct de vedere putem spune că a fost o reușită. Mereu omul sărac și neajutorat va crede că ceilalți îi datorează ceva, fără ca el să încerce să ofere prea mult în exterior. Prin socialism, de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
s-a produs această mutație, un fel de paralizie, sau non participare socială și economică în care indivizii așteaptă mereu ceva de la ceilalți oameni prin intermediul statului. Engels, în opera sa "Anti-Dühring", a sesizat în mod corect mecanismul prin care cel sărac poate fi transformat în dușmanul celui bogat. "Prin conținutul său, socialismul contemporan este înainte de toate rezultatul sesizării pe de o parte a contradicțiilor de clasă care domnesc în societatea modernă între avuți și neavuți, între muncitori salariați și burghezi, iar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Nu există o poziție atât de simplistă față de relația omului cu Dumnezeu, precum cea a socialiștilor. Ideologii lor au trăit cu sentimentul fals că religia este un instrument al celor bogați, folosit pentru a-i ține în dependență pe cei săraci. Viața noastră este însă un dat mult mai complex, asupra căruia nu se putea pronunța un economist, chiar dacă a fost genial în analiza lumii capitaliste contemporane sieși. Este o iluzie a socialiștilor că oamenii pot ajunge la un nivel în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și nu una pur materială. Această muncă nu are drept țintă progresul economic, nici individual și nici colectiv. Ea comportă, alături de unele laturi religioase și cele morale, și unele țeluri economice: să-și asigure subzistența proprie și pe cea a săracilor care nu sunt în stare să și-o procure ei înșiși. Sfântul Toma d'Aquino declară, în lucrarea sa Summa Theologica: "Munca are patru scopuri: mai întâi și în primul rând ea trebuie să pună la îndemână mijloace de trai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
majore. Pentru cei care munceau, aflați În situația de a se diferenția de vecinii lor Înstăriți, dramatizarea străzii putea articula pretențiile la un statut respectabil. În vremurile dificile, marșurile pe străzi puteau arăta contestarea mânioasă a ordinii sociale. Pentru cei săraci, pentru imigranți, pentru muncitorii marginalizați, performanțele stradale erau rituri ale solidarității locale. Ele puteau fi folosite și pentru a construi imagini ale unei ordini sociale alternative. Clasele Înstărite foloseau dramatizarea străzii În moduri variate, pentru a construi imagini ale legitimității
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ci faptul că se deosebește de viața de fiecare zi. Timpul festiv poate fi comprimat sau dilatat, locul poate fi bine precizat sau universal. Sărbătorile pot fi celebrate de credincioși și atei, de conservatori și revoluționari, de bogați și de săraci. Mai presus de toate, ele trebuie să fie percepute drept ceva diferit. A doua dimensiune este subliniată de istoricul Alain Corbin (1994, p. 25) În comentariul consacrat sărbătorilor naționale (pe care le numește „de suveranitate”) din Franța secolului al XIX
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
special în spațiul germanic, este președinte al Uniunii Scriitorilor (1990-1993), întemeiază săptămânalul „de moravuri grele” „Academia Cațavencu” (1990) pe care îl conduce până în 2000, după care devine realizator de emisiuni TV, director al revistelor „Plai cu boi” (din 2002), „Aspirina săracului” (2003) și om de afaceri. În 1971 când îi apărea placheta Invocație nimănui (debutase precoce în presă, în 1967), D. era deja un nume de prim-plan cel puțin în lumea „scandalurilor” boemei literare de la Mogoșoaia și de la Casa Scriitorilor
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
ai acestui stat. În același timp, cronicarii vremii, Salvian (secolul V) ș.a. recunosc că dorința generală a populației (a plebei) era să trăiască sub barbari, la care fug cu grămada, fără gând de întoarcere: "O singură și unanimă rugăciune a săracilor romani este aceea de a li se da voie să trăiască viața lor sub barbari. Și ne mirăm că nu sunt învinși și izgoniți goții".4 Prin comparație cu situații similare din Galia, Britania sau Spania, în aceleași secole (III
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
barbari. Împăratul Constantin (306-337) a dat un edict, prin care cei ce aveau să-i ajute pe barbari (migratori), urmau să fie arși de vii. La rândul său, cronicarul Orosius spunea: Se află romani care voiesc mai bine să trăiască săraci, dar liberi, între barbari, decât împovărați între romani". În același sens se exprima și scriitorul Salvian din Galia, pe la 450: "Romanii se duc la goți, burgunzi sau alți barbari și se asociază cu aceștia. Ei preferă să fie liberi sub
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolele XII-XIII desemnează populația sătească sub mai mulți termeni: populi (locuitori, oameni), rustici (țărani), aratori (plugari, agricultori), villani (săteni), homines libri (oameni liberi), habitatores (locuitori), hospites (oaspeți), coloni (coloni, țărani), iobagiones (iobagi), vulgares (oameni de rând sau de jos), pauperes (săraci), plebei (oameni de jos), inquilinii (jelerii), ministeriales (slujitori), famuli (servitori, slugi), dușnici (robi dăruiți), libertini (robi eliberați), servi (șerbi), manicipia (robi, slugi), ancillae (roabe, slujnice). La rândul lor, păturile sociale suprapuse erau desemnate și ele sub o serie de termeni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
tipăririi publicației. În același număr, Mihail Dragomirescu semnează articolul de susținere La drum... Tot atunci trimite un cuvânt de salut Vasile Bogrea. Octavian Goga precizează: „Drepturi și pâine nu sunt de ajuns, trebuie și «Cultura poporului», căci altfel drepturile celor săraci cu duhul nu sunt decât pentru împărăția cerurilor, iar pâinea lor, de când lumea, o mănâncă alții...”. Rubrici: „Foița gazetei”, „Pentru săteni”, „Scrisori din Bucovina”, „Știri de pretutindeni”, „Scriitorii noștri”. Sunt publicate versuri de Mihai Eminescu (reproduceri), George Talaz, Mircea Rădulescu
CULTURA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286574_a_287903]
-
monahale (printr-un „așezământ” dat în 1627, reglementând funcționarea obștilor mănăstirești). Prin stăruința și cu cheltuiala sa, ia ființă la Suceava (în 1619) primul spital urban menționat documentar în spațiul românesc (ce va anexa, în timp, și un azil pentru săraci). Ca miniaturist și caligraf, C. ilustrează școala de tradiție slavonă în ultima manifestare de amploare și - împreună cu elevii săi - un privilegiat moment „sintetic” în evoluția așa-numitelor „arte minore” de la noi. Se crede că mitropolitul ar fi intervenit, înrâurind nemijlocit
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
dezvoltarea durabilă, sub egida ONU sau a altor instituții internaționale; impactul semnificativ al globalizării asupra comerțului Și mediului din țările aflate în curs de dezvoltare, care a atras atenția experților din domeniul dezvoltării durabile; apariția unei noi categorii de persoane - „săracii tranziției”, care Și-au pierdut veniturile în urma crizelor financiare de la sfârșitul anilor ’90 din Asia Și America Latină. Aceste crize au avut un efect negativ, atât asupra populației sărace, cât Și asupra clasei de mijloc, care a avut de suferit de pe urma
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
foarte bine definit ci, mai degrabă, o abordare a manage mentului Și dezvoltării turistice. În funcție de beneficiile pe care le generează, strategiile PPT pot fi împărțite în trei categorii (tabelul 3.4). Un element cheie este faptul că în multe situații, săracii sunt proprietarii resurselor pe care se bazează turismul: resurse naturale Și culturale, festivaluri etc., iar în trecut, din păcate, această calitate de proprietar a fost ignorată. Prin acceptarea acestei realități, guvernele, agențiile de dezvoltare Și organismele din turism pot dezvolta
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
venit. Din ideile prezentate anterior, OMT a creat Inițiativa ST-EP (Sustainable Tourism - Eliminating Poverty), prezentată în subcapitolul 3.2.1. Principalele modalități de implementare ale acestui program sunt: 1) angajarea de persoane sărace în firmele turistice; 2) furnizarea de către cei săraci de bunuri Și servicii firmelor turistice; 3) vânzări directe de bunuri Și servicii turiștilor, de către săraci; 4) înființarea Și administrarea de către săraci de firme turistice; 5) taxarea diferențiată a veniturilor sau profiturilor care îi ajută pe săraci; 6) sprijin sau
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
subcapitolul 3.2.1. Principalele modalități de implementare ale acestui program sunt: 1) angajarea de persoane sărace în firmele turistice; 2) furnizarea de către cei săraci de bunuri Și servicii firmelor turistice; 3) vânzări directe de bunuri Și servicii turiștilor, de către săraci; 4) înființarea Și administrarea de către săraci de firme turistice; 5) taxarea diferențiată a veniturilor sau profiturilor care îi ajută pe săraci; 6) sprijin sau donații din partea turiștilor Și industriei turistice; 7) investiții în infrastructură, stimulate de turism, de care vor
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
de implementare ale acestui program sunt: 1) angajarea de persoane sărace în firmele turistice; 2) furnizarea de către cei săraci de bunuri Și servicii firmelor turistice; 3) vânzări directe de bunuri Și servicii turiștilor, de către săraci; 4) înființarea Și administrarea de către săraci de firme turistice; 5) taxarea diferențiată a veniturilor sau profiturilor care îi ajută pe săraci; 6) sprijin sau donații din partea turiștilor Și industriei turistice; 7) investiții în infrastructură, stimulate de turism, de care vor beneficia Și cei săraci (http://step
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
furnizarea de către cei săraci de bunuri Și servicii firmelor turistice; 3) vânzări directe de bunuri Și servicii turiștilor, de către săraci; 4) înființarea Și administrarea de către săraci de firme turistice; 5) taxarea diferențiată a veniturilor sau profiturilor care îi ajută pe săraci; 6) sprijin sau donații din partea turiștilor Și industriei turistice; 7) investiții în infrastructură, stimulate de turism, de care vor beneficia Și cei săraci (http://step.unwto.org/en/content/overview-st-ep-activities-0, accesat la 21.05.2012). Deși pare că sunt prezentate
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
-l face „pe rotile” („la toți să placă”), judecătorului corupt îi arată pietroiul „de dar”, ascuns în sân, trufașului pașă nu-i lasă batjocura fără replică etc. Ironie, umor, moralism tradițional, simț al măsurii, care nu iartă nici prostia umilă (săracul prea „cuminte”, neștiutor de nici o bucurie și de nici un păcat, bun să-i pui „căpăstru”). Adoptat, grație lui Anton Pann, în spațiul culturii românești, Nastratin Hogea, isteț, pitoresc și mucalit, sceptic, dar nu mizantrop și departe de a fi el
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
gazeta mehedințeană „Opaițul satelor”. Mai colaborează la „Datina”, „Revista Asociației învățătorilor din Mehedinți”, „Mehedințeanul”, „Școala Mehedințiului”, „Gorjeanul”, „Bucovina”, „Biruința”, „Severinul liber”, „Viitorul”. A mai semnat N. Bocșe, precum și cu pseudonimul B. Montana. Vehemența articolelor lui B., care împarte lumea în săraci și bogați, vine dintr-un complex social, cu energice descărcări resentimentare. Violent, dar fără spirit, el încearcă să-și convertească înverșunările în sarcasme. Numai că, în „petardele” rimate, pamfletarul nu-și alege imprecațiile. O grimasă de răutate ia locul umorului
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
se va desfășura o remarcabilă activitate de copiere într-un scriptoriu rămas celebru și va fi înjghebată o superbă b. imperială. La moartea împăratului, toate cărțile au fost vândute la mezat, după propria-i dorință, și banii au fost împărțiți săracilor. Imperiul Bizantin, care a dăinuit până în 1453, agonizând în ultima jumătate de mileniu a existenței sale, s-a bucurat, totuși, de mai multă liniște. Literatura creștină în greacă, latină, siriacă și coptă a cunoscut un remarcabil avânt. La începutul veacului
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
în trăsură și se avântă pe străzi să-i anunțe pe muncitori. Măcelul nu a avut loc... Iar eu mă întrebam adesea de ce procedase astfel „burghezul” acela, privilegiatul acela. Eram obișnuiți să vedem lumea în alb și negru: bogați și săraci, exploatatori și exploatați, într-un cuvânt, dușmanii de clasă și cei drepți. Gestul tatălui Charlottei mă descumpănea. Din masa umană, atât de comod tăiată în două, se ivea pe neașteptate omul, cu libertatea lui imprevizibilă. Nu înțelegeam nici ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]