6,861 matches
-
gândeau doar la muzică, așa cum făcea și ea, care avea de-acum douăzeci și doi de ani și trebuia să câștige experiență, pentru că aceea era viața pe care o alesese, să cânte, să cânte, să cânte, și era dispusă să sacrifice orice altceva - chiar și dragostea ei pentru cântărețele de soul, ca să devină o cântăreață adevărată, oricum, sâmbătă pleca la Catanzaro, aveau un concert la Lido, urma să cânte În fața a mii de persoane, visase această ocazie de ani de zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
vor lua și copiii. Am eu dreptul să fac asta? Copiii au nevoie de el. Ce fel de mamă aș fi dacă i-aș lua și asta? I-am luat deja totul, i-am forțat să vină cu mine. Am sacrificat viitorul lor pe altarul nemulțumirilor mele, și da, și pentru bucuria mea - setea mea de viață pe care el nu a reușit să mi-o răpească. Nu e suficient? Antonio nu m-a ucis, la urma urmelor. Iar lor nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Sasha rămase uimit că-i era adresat și Își imagină că-l confundase cu altcineva. De altfel, era Îmbrăcat diferit față de momentele În care trebuia să fie - pentru puștii lui și pentru părinții acestora - timidul profesor de italiană, tânărul intelectual sacrificat pe altarul școlii. Era strălucitor, stilat și cool. Nu purta ochelarii aceia rotunzi, ci lentile de contact. Practic, era o altă persoană. Pentru că, cuprins de entuziasm În așteptarea deosebitei cine din seara aceasta pe Colinele din Maremma și pentru cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
în pârlitul porcului, îi înnegrește pielea. Miroase a ars nu numai la noi ci și la vecinii gospodari. Este o tradiție care se respectă de mii de ani: în ziua de Ignat sau cu una-două zile mai devreme, să fie sacrificați porcii. Mai mari sau mai mici, funcție de posibilitățile omului, carnea este pregătită de gospodină, adică de mama și bunica dar, ne pune și pe noi la treabă să „prindem la minte” ce trebuie să știe o fată: sunt pregătite șuncile
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
să audă glasul îndrumător al naturii chiar în spatele foii de hârtie pe care o mânjesc cu atâta îndârjire în scopul îndeplinirii unei neînțelese, exilate vieți de poet - pulbere de stele în suflet de înger închis în josnica piele de om. Sacrificat pentru a fi neînțeles, el este armonia din natură, căci există armonie în natură, precum sufletul poetului se leagănă după vântul molcom care apleacă umilul fir de iarbă, în timp ce toți ceilalți ar vrea să-l izbească până ce stă cu capul
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
gătit ea prima dată pentru Iacob, Lea se transforma într-o fetiță prostuță și plângăcioasă. - Am fost așa proastă atunci, spunea ea. Am ars prima pâine și am izbucnit în plâns. Și din a doua pâine, câteva bucăți le-am sacrificat, pentru ca Iacob să înceapă să mă placă. Așa cum facem când pregătim turta pentru Regina Cerului în a șaptea zi, am rupt o bucățică din cocă, am sărutat-o și am dat-o focului, ca o ofrandă în speranța că acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
la naștere sau nu mult dup-aia și-i rămăseseră numai fete. Nu zicea nimic despre propria lene, credea cu tărie că doar un fiu i-ar fi putut schimba norocul. Consultase preotul din sat și acesta îi spusese să sacrifice cel mai bun berbec și un taur și atunci poate zeii se vor îndura și-i vor da un fiu. Se culcase cu nevestele și cu concubinele lui pe câmp, așa cum îl sfătuise o moașă bătrână, dar tot ce obținuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a trebuit să mai angajeze doi băieți ca să fie treaba terminată înainte să înceapă ploile. Rahela s-a alăturat Leei, Zilpei și Bilhei la munca câmpului, pentru că parcela de grâu s-a mărit. Iacob l-a convins pe Laban să sacrifice doi miei grași și un ied în cinstea zeului tatălui său, ca mulțumire pentru bunăstarea ce pogorâse asupra lor. Lea a copt turte pufoase din grâul păstrat special pentru ofrande. Sacrificiile s-au făcut după indicațiile lui Iacob care, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ei. Zilpa a văzut toate astea și după aceea nu i-a mai spus lui Iacob „omul cel nou”, ci a început să-i spună pe numele lui atunci când îl pomenea. În zorii celei de-a opta zi, Iacob a sacrificat un ied și l-a ars pe altar. S-a spălat pe mâini și le-a frecat cu paie până le-a înroșit, de parcă ar fi umblat cu un stârv. Apoi s-a dus la cortul roșu și le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
sânge alunecase pe piele exact așa ca lacrimile din ochii strânși ai lui Avraam. Dar exact atunci un duh de foc a oprit mâna lui Avraam și a făcut să apară un berbec alb și nepătat și berbecul a fost sacrificat în locul lui Isaac. Ruben și Simon, Levi și Iuda stăteau cu ochii holbați la tatăl lor, care le povestea toate astea cu mâinile profilate pe cerul înstelat, iar ei își imaginau cum ar fi fost să fie în locul lui Isaac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Unde e înmormântată mama ta? Cum pregătești lâna pentru vopsit? Unde ai învățat să faci bere? Ce fel de tată este Iacob, fiul meu? Care dintre fii e favoritul tău? De care dintre fiii tăi de temi? Câți miei a sacrificat fiul meu la sărbătorile de primăvară? Care vă e obiceiul cu prilejul lunii noi? Câți copii ai pierdut? Ce planuri ai pentru fiica ta care va deveni în curând femeie? Câți epah de orz aveți în Succoth și câți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
pe de altă parte, eram cum nu se poate mai mândră că sexul fiului meu va rămâne întreg. De ce ar fi trebuit să poarte o cicatrice care să-i amintească de moartea tatălui său? De ce ar fi trebuit să-și sacrifice o bucată de piele pentru un zeu din cauza căruia eu rămăsesem văduvă, iar el, orfan? În noaptea aceea s-a făcut o petrecere. Am stat pe jos lângă Re-nefer, care ținea copilul în poală și-i punea pe buze pepene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cu toții, o știți prea bine! - Atîta timp cît un Kersaint va mai fi În viață, vom face totul pentru a vă Împiedica să desfigurați Lands’en! - Uite-l că recunoaște! Auziți, recunoaște! - Maică-ta și cu tine sînteți gata să sacrificați orice pentru bani! În familia Le Bihan sînteți toți ori monstruoși, ori tarați! - Netrebnicule! Vrei să dezgropăm acum morții? O lovitură violentă În masă puse capăt Încăierării verbale. Milic Kermeur, pentru prima oară, ridică tonul. - Tăceți din gură! Din respect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ființe umane, istoric vorbind, au existat. Ființe umane care trudeau toată viața, din greu, doar din devotament și iubire; care efectiv Își dăruiau celorlalți viața, dintr-un spirit de devotament și iubire; dar care nu aveau deloc impresia că se sacrifică; și care, În fapt, nu concepeau alt fel de a trăi decât dăruindu-și altora viața, dintr-un spirit de devotament și iubire. În practică, aceste ființe umane erau În general femei. Michel rămase În salon circa un sfert de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
din vara lui 1976, era clar că totul avea să se termine prost. Violența fizică, manifestarea cea mai desăvârșită a individuației, avea să reapară În Occident din cauza dorinței. 10 JULIAN ȘI ALDOUS „Când trebuie modificată sau Înnoită doctrina fundamentală, generațiile sacrificate În rândul cărora se operează transformarea Îi rămân acesteia În esență străine și adesea Îi devin de-a dreptul ostile.” (Auguste Comte - Appel aux conservateurs) Către prânz, Bruno se urcă În mașină și Își continuă drumul până la Parthenay. Aici, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
piele doar ca să-mi petrec serile masturbându-mă În cameră. Victor a profitat de vacanță, se distra grozav la Mini Club... Vocea lui Bruno se sparse din nou. Eram un ticălos; știam că sunt un ticălos. În mod normal, părinții se sacrifică, așa e normal. Nu izbuteam să-mi suport sfârșitul tinereții; nu suportam ideea că fiul meu crește, că avea să fie tânăr În locul meu, că poate avea să reușească În viață, În timp ce eu o ratasem pe-a mea. Aveam poftă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
se poate spune de asemeni că Occidentul a iubit cu pasiune literatura și artele; În fapt, nimic din istoria lui nu va fi cântărit mai greu ca nevoia de certitudine rațională. Acestei nevoi de certitudine rațională, Occidentul Îi va fi sacrificat până la urmă totul: religia, fericirea, speranțele și, În definitiv, viața lui. E un lucru de care va trebui să ținem seama când vom dori să emitem o judecată de ansamblu asupra civilizației occidentale. Desplechin tăcu, gânditor. Privirea Îi rătăci un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
un dulgher să se apropie de capul unui om. - Trebuia să pleci la Boston pentru operația asta. Se pare că chirurgii dentari din Boston sunt cei mai buni specialiști. - Nu te lăsa niciodată În mâinile Împuțiților de specialiști. Vei fi sacrificat pe altarul tehnicii lor Înalte. Igiena Îl agasa. Țigările pe care le aprindea erau fără număr. Uita de cele mai multe sau le rupea. Zăceau ca niște bețișoare de cretă În scrumierele de cristal. Dar și organismul lui șchiopăta. Meteahna sa biologică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
țară m‑au dus la concluzia că vizita lui Ravelstein reprezenta o dovadă a afecțiunii pe care mi‑o purta. Îl lăsau rece câmpiile, copacii, lacurile, florile, păsările. Toate acestea Însemnau pierdere de vreme pentru un om superior. De ce Își sacrificase banca lui de telefoane, restaurantele, comoditățile și atracțiile erotice din New York sau Chicago? Pentru că voia să vadă cu ochii lui ce se Întâmplă Între Vela și mine În New Hampshire. O zi i‑a fost de ajuns. - V‑am urmărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cei pe care i-au evocat; Boswell l-a evocat pe prietenul său Johnson cu multă căldură; Aubrey, de exemplu, deși vizibil Înzestrat cu spirit caustic (wit), se mulțumea să citeze admirativ vorbele de duh ale eroilor săi, nu-i sacrifica de dragul unui calambur; referința la articolul marelui Thomas Babington Macaulay despre Boswell pentru Encyclopaedia Britannica e Întrucâtva mai pertinentă, deoarece, ca multiplă mise en abyme: „Chick” scrie despre Macaulay care scrie despre Boswell care scrie despre Johnson care scrie despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
de Livezeni. Venea câteodată și tovarășul prin zonă, la vânătoare. I-am cunoscut pe mineri, cum gândeau și cum reacționau. Dar matale mai știi că eu eram în piață atunci, când au venit minerii, și m-au bătut, că mă sacrificam pentru libertatea care era în Piața Universității, s-o apărăm că nu se putea altfel? Că poporul dacă nu vede jertfă și sacrificiu din partea celor responsabili, de nu simte morți și sângerete, urlete și lacrimi, foc și disperare, tragedia optimistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ea. Săraca mama mea a murit la Mislea. În lotul călugărițelor, dacă mai ții minte. Le-a ridicat de la nunțiatură, pe chestii chipurile de verificări... Ce poveste a fost! Mama s-a dus în locul sorii ei, tant’ Rozet. S-a sacrificat ea. Tant’ Rozet, deși călugăriță, născuse o fetiță, așa a fost să fie. Darul domnului... Și semăna cu mama, ca două boabe de chihlimbar. Și atunci, mama s-a sacrificat ea, că eu crescusem de-acuma, și s-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
s-a dus în locul sorii ei, tant’ Rozet. S-a sacrificat ea. Tant’ Rozet, deși călugăriță, născuse o fetiță, așa a fost să fie. Darul domnului... Și semăna cu mama, ca două boabe de chihlimbar. Și atunci, mama s-a sacrificat ea, că eu crescusem de-acuma, și s-a dus ea la verificări și nu s-a mai întors. N-am mai văzut-o, vă dați seama ce tragedie a fost pe capul meu! Își suflă nasul, smiorcăindu-se. Batista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
mai întors. N-am mai văzut-o, vă dați seama ce tragedie a fost pe capul meu! Își suflă nasul, smiorcăindu-se. Batista o ținea pitită undeva în spatele jachetei. - Deci - continuă bătrâna, după ce-și mai reveni -, mama s-a sacrificat. Cu voia superioarei, bunînțeles, sora Josefa. Ați înțeles acum? Pe mama n-a mai văzut-o nimeni de atunci. Nici mormântul nu ni l-au mai arătat, să o îngropăm și noi creștinește. Am întrebat și noi la domnul general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cu mâna ei ligamentele prizonierilor, operațiune lungă și migăloasă care (se spune) îi provoacă o plăcere perversă. Puține se cunosc despre Frank Sun; visul acestui intelectual frustrat e să instaureze o societate agnostică și contemplativă, un vis imprecis pentru care sacrifică anual mai bine de o sută de vieți. Desigur, multe asemenea informații sunt exagerate și nu trebuie să fie luate în considerare. Zvonurile circulă fără restricții prin Whipie și se ciocnesc la colț de stradă, modificându-și structura într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]