4,209 matches
-
vom îmbracă, Sărbători, joaca, odihnă, Si cand iarăși va suna Clopoțelul pentru școala, Cu mai multă îndrăzneala Vom porni, vom învăța. La Paști (fragment) de George Coșbuc Prin pomi e ciripit și cânt Văzduhul plin de-un roșu soare Și sălciile-n albă floare Răsuflu cald al primăverii Adus-a zilei miresmi. Și cât e de frumos în sat Creștinii vin, încet, din vale Și de se-ntâlnesc în cale Își spun „Hristos a înviat!” 104 ¾ ZIUA COPILULUI Sfredeluș de Demostene
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Vasile, Manolache Vasile, Moraru Petru, Ene Dănuț, dogarul Onofrei Georgel, cojocarii Trofin Jan, Ignat Vasile, Dinică Neculai și practicantul unei vechi meserii, fântânarul Burhuc Costel. Cei mai prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu prelucrează lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju Emil face mături din sorg (popular se spune „mălae”); Geles Renocica realizează
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Dinică Neculai și practicantul unei vechi meserii, fântânarul Burhuc Costel. Cei mai prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu prelucrează lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju Emil face mături din sorg (popular se spune „mălae”); Geles Renocica realizează, din lână și bumbac, cuverturi, lenicere, fețe de plapumă, covorașe și traverse; Moșneagu Vasile face
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
popular. Specialiștii clasifică lemnul în două mari categorii: esențe moi și esențe tari, cărora li se aplică tehnica de prelucrare corespunzătoare, ținând seama și de folosirea lor pentru obiectele cele mai potrivite. între esențele moi se înscriu: bradul, alunul, mesteacănul, salcia, iar dintre cele tari: fagul, frasinul, arțarul, jugastrul, ulmul, arinul, părul, cornul, din care se lucrează unelte, mobilier, vase, în timp ce stejarul este întrebuințat mai ales în arhitectură. în unele zone este întrebuințată și coaja unor arbori ca cireșul, mesteacănul, pentru
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
nutrienților către zonele inundabile datorită reducerii severe a suprafeței acestei zone prin îndiguireă. O altă consecință a lucrărilor de îndiguire este modificarea covorului vegetal. Înainte de îndiguire acesta era alcătuit din vegetație ierboasă, lemnoasă, pășuni și pajiști, stufărișuri și zăvoaie de sălcii. Prin îndiguire, a fost modificat regimul apelor superficiale și al apelor freatice din zonă, a fost redusă aria proceselor aluvionare din zonă, deci a fost modificată succesiunea 87 geomorfologică normală. Prin modificarea condițiilor de biotop, omul a modificat și modul
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
atât lunaca exterioară a fluviului, cât și cea interioară cuprinsă între brațe, proporția terenurilor după 1965 se prezenta astfel: 65,5% terenuri pentru folosințe agricole; 5% pășuni; 2% vii; 0,5% livezi;11% păduri plantate, în special de plopi și sălcii. Comparativ cu anul 1890, suprafața terenului agricol a crescut de la 26% la 65,5%, iar suprafața pășunilor a scăzut de la 21% la 5%. Se mai poate adăuga că tot datorită lucrărilor de îndiguire, numărul așezărilor rurale din zonă s-a
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
galbenul soarelui, lăsându l berc. Cerul ca o petală de nu-mă-uita este în mii de nuanțe de albastru. Pământul somnoros este încălzit de o pătură de frunze. O boare a furat din ponoare puful păpădiilor. Copacii au veșmânt de aramă. Sălciile bătrâne și pletoase, pomișorii cafenii au brațele pline cu podoabe argintii. Un văl de brumă se depune pe frunzele rumenite, răscolite de vântul jalnic.Toamna a acoperit mestecenii și arțarii cu galben de lămâie. De brazi și pini nu se
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Dar iată că soarele s-a dus la culcare. Peste o oră, luna se ridică sus pe cer, luminînd cu strălucirea ei palidă întreaga câmpie. Imediat, siluetele nemișcate ale pinilor se detașează net, apa unui râu aruncând reflexe argintii înspre sălciile de pe mal, în timp ce, pe malul opus, cîmpia pare să se întindă la nesfârșit. Bogăția de plante face să existe și o bogăție de insecte și animale. Te surprinde mai ales abundența insectelor și păsărilor ; pretutindeni vezi fluturi, gândaci, bondari și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Cremenea, Măcin și Vâlciu - pot fi folosite pentru excursii cu vaporul. Atât zona de protecție dintre brațe, cât și digurile construite împotriva inundațiilor sunt, în cea mai mare parte, plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de sălcii. La acestea se mai adaugă și ostroavele de pe brațul Cremenea cu un frumos peisaj natural - păduri de sălcii,canale, lacuri mici - care ar atrage mulți vizitatori. Aceste zone marginale, împreună cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite în scopuri turistice
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
și digurile construite împotriva inundațiilor sunt, în cea mai mare parte, plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de sălcii. La acestea se mai adaugă și ostroavele de pe brațul Cremenea cu un frumos peisaj natural - păduri de sălcii,canale, lacuri mici - care ar atrage mulți vizitatori. Aceste zone marginale, împreună cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite în scopuri turistice de agrement. De asemenea, zonele din jurul lacurilor Blasova și japșa Plopilor precum și privalul Filipoiu pot reprezenta atracții turistice
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
în ascensiune, când „Nori străbătea o umbră de argint”. Metalul alb prezidează în egală măsură elementul acvatic, argint fluid, invocarea acestuia având loc în spațiul pădurii. Pregătind, prin urmare, fluxul apelor, luna aruncă „dungi de-argint în verzii codri”, iar sălcii „argintoase tremur sinte peste râu. Argint e pe ape și aur în aer”, versul magic din Mortua est conjugă cele două elemente, argint și apă, congenere în imaginația alchimiștilor dar și a lui Eminescu. Episodul oniric al Greciei, ca și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
genital masculin), peștera umbrelor, poarta întunecată, calea umbroasă (organul genital feminin), jocul vântului cu luna, nori și ploaie, aruncarea peștelui în apă, dragonul salută foenixul, cerul zâmbește pământului (actul sexual), draperii mișcate (nestatornicia în relațiile sexuale), ploaie asupra florilor și sălciilor (boli venerice). Pozițiile erotice au, de asemenea, denumiri metaforice: răsucirea dragonului, uniunea rațelor mandarinale, pirueta fluturelui, bambus lipit de templu, planarea pescărușului, săritura tigrului alb, maimuța îmbrățișează copacul, de-a șoarecele și pisica etc. Textele erotice indicau și practici de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
existau 25000 de actrițe și curtezane. Într-un cartier din Changan (Xian), din perioada dinastiei Tang (sec. VII-X), trăiau 10000 de curtezane. Ele erau organizate în asociații iar veniturile le erau impozitate. Frecventau casele vesele, numite metaforic lumea florilor și sălciilor, împărați, demnitari, oameni bogați, toți fiind atrași de ambianța artistică elevată și de rafinamentul erotic. Locațiile erau conduse de matroane / jia mu, un fel de mame adoptive. Ele cumpărau copile din familii modeste, le creșteau și le încredințau profesorilor pentru
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
bucurat de mare popularitate; a reflectat moravurile timpului în piesa de teatru Cortigianna/ Comedia curților. Gheișele în Japonia În Japonia s-a creat o categorie socială superioară curtezanelor, aceea a gheișelor, gheiko, în Kyoto. Ele formau lumea florilor și a sălciilor / karyukai și au marcat viața socială, începând din secolul al XVIII-lea. Gheișele (ghei = artă, sha = persoană) creau o lume iluzorie a iubirii rafinate. Erau precum operele de artă în mișcare, forme stilizate ale frumuseții, reprezentau cultura națională, stilizau frumusețea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sau protectorul, danna, care își asumau obligația de întreținere a gheișelor, le stabileau programul întâlnirilor cu clienți sau le stabileau aparițiile la întâlniri oficiale, de afaceri, banchete. Frumoase, fermecătoare, seducătoare, misterioase, gheișele creau clienților atmosfera lumii rafinate a "florilor și sălciilor", îi delectau cu arte tradiționale, îi distrau cu jocuri de societate și le compensau atmosfera austeră și monotonă din familie în care rolurile soției erau acelea de administrator al casei și de educator al copiilor. Rar se întâmpla ca soțiile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de Academia Franceză, apreciată de mulți literați, printre care Marcel Proust, autorul capodoperei A la recherche du temps perdu / În căutarea timpului pierdut. Contemporanii și posteritatea au apreciat valoarea lucrărilor Marthei Bibescu. Mihail Sadoveanu i-a prefațat romanul Isvor, Țara Sălciilor, considerând-o pe autoare drept scriitor de prim plan. Rainer Maria Rilke i-a apreciat lucrarea istorică Alexandr Asiatique, François Mauriac a caracterizat-o pe autoare: cea mai admirabilă inteligență de femeie pe care o cunosc, Max Jacob a considerat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
convins că Martha Bibescu a cucerit prin frumusețea, inteligența și talentul numeroase admirații. Amintim principalele lucrări ale Marthei Bibescu: Alexandr Asiatique (Alexandru cel Mare), 1912, Marie Walewska, Katia (semnate cu pseudonimul Lucile Decaux), Isvor, Le Pays des Saules / Isvor, Țara Sălciilor, 1923, Le perroquet vert / Papagalul verde, 1924, Cathérine-Paris, 1927, Le destin du lord Thomson of Cardington / Destinul lordului Thomson de Cardington, 1927, Une victime royale, Ferdinand de Roumanie / O victimă regală, Ferdinand de România, 1927, Noblesse de robe / Noblețea rochiei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dragi s-au întrecut în a-i compune versuri, i-au plăcut în special cele create de Baochai: Spre-apus de zidu-mpărătesc, Locuri divin înmiresmate. Semn de belșug: rază de soare Prin norii de sită străbate. Revine cântec de graur, Tremură salcia de aur; Pe fir de bambus mlădiu Foenix cu graiul său viu. I-au plăcut și cele create de Daiyu: Ne-a bucurat inima Plimbarea-ți prin grădină, În locul cel sfânt, Ferit de-a lumii tină. Ca să rămână pururi Coline
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
copiii ei. MURA Arșița verii pârjolea totul în calea ei. Din depărtare, valuri de căldură păreau că se apropie legănându-se în fuioare plutitoare. Chiar și vântul, copleșit de căldura acelei zile, era ascuns undeva, pe aproape, poate pe sub o salcie pletoasă sau cine știe pe unde își face somnul de prânz. Lacurile poartă aceeași oglindă obosită ca și ieri. Malurile, secate de jur-împrejur, cu crăpături adânci și împrăștiate peste tot, par a fi zâmbetul hidos al unei vrăjitoare. Zarea este
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
fiindcă dădea săracilor merindele pe care trebuia să i le aducă lui pe câmp, la plug. Moaștele acestei fecioare au fost aduse la Curtea de Argeș, cu mare alai domnesc, în secolul XVI. Ea este zugrăvită cu securea la picioare. Prafu’ de pe salcie “Așa am aflat: am plătit și m-am rugat la Dumnezeu. N-a trecut nici o o săptămână și cei trei securiști au intrat cu mașina-n salcie, de i-a făcut praf pe toți. Urla câinele în noaptea aia și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
domnesc, în secolul XVI. Ea este zugrăvită cu securea la picioare. Prafu’ de pe salcie “Așa am aflat: am plătit și m-am rugat la Dumnezeu. N-a trecut nici o o săptămână și cei trei securiști au intrat cu mașina-n salcie, de i-a făcut praf pe toți. Urla câinele în noaptea aia și s-a pus cu labele pe cloțu ușii. Ușa era închisă. Dimineața, mă duc colea și văd pe Gheorghe, bărbatul meu, cu un om care stătea pe
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de bandită!>>, striga Oprea. Da’ regele a venit la mine, nu la ei! Îl mângâiam pe mână: <<Păstoru’ nostru bun! Ai plecat și s-a-mpângărat turma. Adun-o la loc!>> <<Am să mai vin, dar nu cu oameni>>. Atârnau curioșii prin sălcii, prin peri...” “Tata s-a spânzurat” O femeie la vreo șaizeci de ani vine și începe să deretice prin ceardac. Este fiica Elisabetei Rizea. Se oprește și-mi spune o întâmplare stranie. “Era prin ’91, toamna, spre înserat. Vine un
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
moarte, a îngropat-o în pridvor, unde s-a îngropat și el. - De unde vine tradiția cu umbra îngropată în zid? - Nu știu... Numărul lui Cruce-de-Aur Dacă treci de Fălticeni, peste apa Moldovei, dai de satul Boroaia, zărit printre corobene de sălcii bătrâne. Aici a zidit părintele Ilarion o frumoasă catedrală. Cu banii primiți pentru izgonirea dracului, a ridicat o catapeteasmă din marmură de Rușchița. Ducă-se-pe-Pustii a fost țintuit în ziduri. Alături, părintele Alexandru a ctitorit o bisericuță de iarnă, ca să nu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cu acest nume. Era situat, căci acum nu mai există și această întâmplare vă spune de ce în partea cea mai retrasă, cea mai joasă din Normandia. Acoperișul, de culoare albastru închis, nuanța rândunicii, strălucea prin frunzișul unui pîlc masiv de sălcii, cu rădăcini scufundate într-o întindere de apă stătătoare, care, plecând din adâncimea acestui pământ împădurit, înainta ca o căruță, de-a lungul drumului care trecea pe sub Quesnay și ducea din vechiul târg B... la vechiul târg S... târgurile fiind
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fi avut nimic deosebit față de pământurile și castelele dimprejur. Ar fi fost un conac frumos și confortabil și cu asta basta, o locuință nobilă. Însă heleșteul ăsta care se prelungea cu mult dincolo de castel, așezat și uitat în pîlcul de sălcii ude și răsucite în voalurile albe ale unei cețe eterne, heleșteul ăsta care se cufunda în spațiu ca un drum lichid cât vezi cu ochii îi dădea Quesnay-ului o fizionomie aparte 139! Cu ochii pierduți, continua să privească pereții odăii
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]