6,494 matches
-
savant și în special la televiziune. Oficiul pentru Transfer Tehnologic Universitar din Massachusetts Centrul Guvernamental, Boston Pentru publicare imediată OAMENII DE ȘTIINȚĂ CREEAZĂ O URECHE MINIATURALĂ ÎN LABORATOR Prima „Formă parțială de viață“ la MIT Aplicații posibile în tehnologia auzului Savanții de la MIT au creat pentru prima dată o ureche umană într-o cultură de țesut. Artistul australian Stelarc a colaborat cu laboratoarele de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts pentru producerea unei urechi suplimentare pentru el însuși. Urechea este puțin mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
bine. — Al dracului Rick. — Mda. Îi ești dator, amice, zise puștiul și porni spre ușă. Dar, fă-ți un serviciu, da? Stai departe de terenul ăla de fotbal. Din revista Science, „Știrile săptămânii“: OMUL DE NEANDERTHAL: PREA PRUDENT CA SĂ SUPRAVIEȚUIASCĂ? Savanții descoperă „Gena morții speciilor“ Un antropolog a extras o genă din schelete ale omului de Neanderthal, despre care spune că explică dispariția acestei specii. — Oamenii nu realizează că oamenii de Neanderthal aveau creierul mai mare decât oamenii moderni de Cro-Magnon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
urma să aibă o valoare din ce în ce mai mare, pe măsură ce bolile care o implicau erau identificate cu certitudine. Gode își drese glasul. — Am făcut o greșeală. Toate acestea sunt boli ale sociabilității. Aceasta trebuie să fie gena sociabilității. Și așa a rămas. Savanții descoperă gena sociabilității Tendința spre sociabilitate este moștenită? Asta cred savanții de la Morecomb Laboratories, de la Universitatea Columbia. Ei au raportat descoperirea unei gene care reglementează această tendință și au depus o cerere pentru patentarea genei ... Comentariul din New York Times: O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
implicau erau identificate cu certitudine. Gode își drese glasul. — Am făcut o greșeală. Toate acestea sunt boli ale sociabilității. Aceasta trebuie să fie gena sociabilității. Și așa a rămas. Savanții descoperă gena sociabilității Tendința spre sociabilitate este moștenită? Asta cred savanții de la Morecomb Laboratories, de la Universitatea Columbia. Ei au raportat descoperirea unei gene care reglementează această tendință și au depus o cerere pentru patentarea genei ... Comentariul din New York Times: O „GENĂ A SOCIABILITĂȚII“? CÂND SE VA TERMINA CU PROSTIILE ASTEA? Cercetătorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
ca rezultat al interacțiunii insuficiente. E ca și cum ar fi ținuți într-o celulă izolată, ani de zile. Un papagal cenușiu are nevoie de interacțiune cel puțin la fel de mult ca o ființă umană. Ba chiar de mai multă, după părerea unor savanți. Gerard fusese antrenat să stea pe deget și începuse să vorbească repede. Avea deja un vocabular dezvoltat atunci când Gail, care avea 31 de ani și era căsătorită cu un bancher de investiții, îl adusese acasă, în apartamentul ei. Când Gerard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
că tocmai am spus asta și eu. — OK. — Doar o observație. — Bine. Am înțeles. Făcu imediat câteva notații într-un jurnal. Modul în care vorbea Gerard se putea dovedi foarte important. Unul dintre scopurile experimentului genetic era să vadă în ce măsură savanții puteau modifica comportamentul inteligent al animalelor non-umane. Primatele erau scoase din discuție - prea multe reguli și reglementări - dar oamenii nu erau la fel de sensibili în cazul papagalilor. Nu existau comitete de etică pentru supravegherea experimentelor pe papagali. Așa că laboratorul Grolier lucra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
pentru el. — Știu. — E o mare porcărie, zise ea. El nu spuse nimic, ci doar aprobă din cap. Cum naiba s-a întâmplat asta, Henry? — E o poveste lungă, zise el. — Ascult. Când genomul uman a fost decodat, explică el, savanții au descoperit că genomul unui cimpanzeu era aproape identic cu cel al omului. — Tot ce separă cele două specii sunt cinci sute de gene, zise el. Bineînțeles, numărul poate fi înșelător, pentru că ființele umane și aricii de mare au, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
le folosesc. Era un experiment. Nu era vorba de mine. — Acum este, zise ea. Întrebarea la care încerca Henry să răspundă era fundamentală. Cimpanzeii și oamenii se desprinseseră dintr-un strămoș comun, cu șase milioane de ani în urmă. Iar savanții observaseră de mult timp că cimpanzeii semănau cel mai mult cu ființele umane, în stadiul de fetus. Asta sugerase că oamenii erau diferiți de cimpanzei parțial din cauza diferenței de dezvoltare intrauterină. Dezvoltarea umană putea fi privită ca fiind întreruptă, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
avea zvonurile. În audiență se auziră niște chicoteli. Shen se referea, bineînțeles, la scandalul la scară mondială care erupsese în jurul eminentului genetician coreean Hwang Woo-Suk. — În consecință, voi trece direct la subiect. Timp de mulți ani s-a zvonit că savanții chinezi încercau să creeze un hibrid între om și cimpanzeu. Conform acestei povești, în 1967, un chirurg pe nume Ji Yongxiang a fertilizat o femelă cimpanzeu cu spermă umană. Cimpanzeul era în luna a treia de sarcină, când cetățenii furioși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
crescător de animale din Rusia să o facă, în încercarea de a crea o nouă rasă de soldați pentru el. Numele lui era Ivanov, și a eșuat, așa că a fost aruncat în închisoare. Câțiva ani mai târziu, au încercat și savanții lui Hitler, dar și ei au dat greș. Astăzi, știm că genomul oamenilor este foarte apropiat de cel al cimpanzeilor, dar condițiile uterine sunt considerabil diferite. În concluzie, eu cred că nu. Întrebare: Se poate face asta prin inginerie genetică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
cred că nu. Întrebare: Se poate face asta prin inginerie genetică? Dr. Shen: Greu de spus. Ar fi extrem de dificil, din punct de vedere tehnic. Din punct de vedere etic, eu aș spune că ar fi imposibil. Întrebare: Dar un savant american a solicitat deja brevetul pentru un hibrid uman. Dr. Shen: Profesorului Stuart Newman din New York i s-a refuzat un brevet pentru un hibrid parțial uman. Dar el nu a obținut acel hibrid. Dr. Newman a spus că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de mii de gene. Asta însemna că diferența dintre ființa umană și un vierme putea fi de numai cincisprezece mii de gene. Și atunci, cum se explica diferența uriașă de complexitate între cele două ființe? Această problemă a dispărut când savanții au început să studieze interacțiunile dintre gene. De exemplu, o genă putea crea o proteină, iar o alta putea crea o enzimă, care „decupa“ o parte din proteină și, astfel, o schimba. Unele gene conțin secvențe de codare multiple, separate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Iar când alți bărbați în uniformă strigară la el să arunce arma, trase și în ei. După care lumea deveni neagră. Capitolul 93 La ședința de toamnă a ofițerilor Organizației Universității de Transfer Tehnologic (OUTT), un grup dedicat licențierii muncii savanților universitari, filantropul Jack B. Watson ținea o tulburătoare alocuțiune. Se mărginea la temele lui familiare: dezvoltarea spectaculoasă a biotehnologiei, importanța brevetării genelor, menținerea legii Bayh-Dole și necesitatea păstrării status quo-ului pentru prosperitatea afacerilor și bunăstarea universității. Sănătatea și bunăstarea universităților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
După aceea, martorii au vorbit câte șase minute fiecare, dar nu mai era nici un membru al Congresului care să le audă remarcile. Mai târziu, congresmenii au anunțat cu toții că vor face declarații importante asupra subiectului creației transgenice. Henry fusese numit Savantul Anului, de către Societatea pentru Biologie Libertariană. Jeremy Rifkin îl numise „criminal de război“. Fusese criticat vehement de Consiliul Național al Bisericilor. Papa îl excomunicase, pentru a descoperi abia ulterior că nu era catolic. Găsiseră un alt Henry Kendall. INS îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
discutat, în New York Review of Books, intitulat „Alungat din Rai: De ce trebuie să împiedicăm travestiurile transgenice“. Articolul nu menționa faptul că animale transgenice existau deja de douăzeci de ani. Fuseseră creați câini, pisici, bacterii, șoareci, oi și vaci. Când un savant de la INS fusese întrebat în legătură cu articolul, acesta tușise și întrebase: „Ce este New York Review? „ Lynn Kendall conducea site-ul web TransGenic Times, în care prezenta detaliat viața zilnică a lui Dave, Gerard și a copiilor ei total umani, Jamie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
fie cu alte companii de biotehnologie. Cu treizeci de ani în urmă, exista o diferență clară de abordare între cercetarea universitară și cea din industria privată. Astăzi, această diferență este neclară sau chiar absentă. Cu treizeci de ani în urmă, savanții dezinteresați erau dispuși să discute orice subiect afecta publicul. Astăzi, savanții au interese personale, care le influențează judecata. Instituțiile academice s-au schimbat într-un mod neașteptat. În forma ei inițială, legislația Bayh-Dole recunoștea faptul că universitățile nu sunt entități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
urmă, exista o diferență clară de abordare între cercetarea universitară și cea din industria privată. Astăzi, această diferență este neclară sau chiar absentă. Cu treizeci de ani în urmă, savanții dezinteresați erau dispuși să discute orice subiect afecta publicul. Astăzi, savanții au interese personale, care le influențează judecata. Instituțiile academice s-au schimbat într-un mod neașteptat. În forma ei inițială, legislația Bayh-Dole recunoștea faptul că universitățile nu sunt entități comerciale și le încuraja să pună rezultatele cercetărilor lor la dispoziția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
justificată. Dar nu s-a întâmplat așa. În schimb, efectele negative depășesc cu mult beneficiile. În prezent, secretul domină cercetarea și împiedică progresul medical. Universități care erau înainte un ultim refugiu al educației sunt acum comercializate... iar refugiul a dispărut. Savanții care simțeau odată o chemare umanitară, au devenit acum afaceriști preocupați de profit și pierderi. Spiritul a devenit o noțiune la fel de bizară ca un corset din oase de balenă. Toate aceste tendințe erau extrem de vizibile pentru observatori, încă de acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
multă precizie. A avut numeroși critici, care l-au insultat numindu-l reacționar, ridicol, ignorant, isteric, incoerent și orb, notând cu dispreț că „are o influență considerabilă în conducerea oamenilor într-o direcție greșită“. Și totuși, Chesterton avea dreptate, iar savanții, conducătorii politici și intelectualii erau cei care greșeau. Chesterton a apucat să vadă ororile Germaniei naziste. Această carte merită citită, pentru că, privind retrospectiv, este evident că argumentele lui Chesterton erau perfect raționale și meritau un răspuns. Dar, cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
auzit În mod vag glasul camarazilor: „Coboară la loc, François!“. Uitasem că ne cățăram pe funie pe echipe, era un soi de cursă de ștafetă pe verticală. Cu extazul acela neprevăzut, Îmi făceam echipa să piardă! Seara, ca un adevărat savant, am Încercat să reproduc experimental senzațiile voluptuoase pe care le descoperisem cu totul din Întîmplare. Cocoțat pe un scaun, m-am atîrnat de cornișa dulapului celui mare căruia Îi găsiseră loc În camera mea, iar cînd picioarele au părăsit marginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
aparte care nu mă privea decît pe mine. Acest specialist În probleme de adolescență nu părea că se gîndește deloc la ele. L-am auzit spunîndu-i maică-mii: „Dacă fiului dumneavoastră nu-i place muzica, veți face din el un savant, un inginer, un negustor de obiecte...“. De ce nu negustor de covoare, cretinule, dacă tot am ajuns aici! „Băiatul ăsta are nevoie să-și cheltuiască energia, să respire din plin. Am să vă dau adresa unei tabere de vacanță, unde tinerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
la New York, Părintele Pierre Teilhard de Chardin. Cartea se numește Fenomenul uman, coperta are culoarea albastru pal a cutiilor cu bomboane care sînt oferite la botez, iar autorul, care a oficiat liturghia În plin deșert Gobi, a fost și un savant care a căutat amprentele digitale ale lui Dumnezeu pe scheletele unor australopiteci. La fiecare pagină, Își Încîntă cititorul prin cuvinte care Încep toate cu majuscule, Sensul Cosmic, Ultra-Umanul, Omega, Noosfera. De la Începutul perioadei de reculegere, citeam cu pasiune, sărind peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
vorbind despre credința lui În Dumnezeu, eu resimțeam cu nu mai puțină forță certitudinea că viața mea va fi de acum Încolo legată de aceea a Tinei la bine și - cum s-a și Întîmplat - la rău. Eram aidoma unui savant care emite o teorie fără să știe dacă e corectă și care, spre a o dovedi, are nevoie să acumuleze date experimentale. Mă Înscrisesem la filologie romanică, studiam franceza veche și cîntecele de vitejie. Cunoșterea În profunzime a unor texte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
nu vrei să te culci cu mine. Și nu vrei să te culci cu mine pentru că sunt un scenarist falit, nu-i așa? — Sam, nu dau doi bani pe asta. Ultimul meu iubit era șomer. — Nu se poate! — Ashton. Tipul savantului nebun. Domnul Integritate În persoană. — Și ce s-a Întâmplat? — Cunoști clasicul scenariu de pe Broadway, În care actrița din rolul principal rămâne cu tocilarul genial, falit și pur, iar el devine mai târziu un om de știință de renume? Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
formele vizibile ale ritului și ale cultului”<footnote Hans-Georg Gadamer, Actualitetea frumosului, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 28 footnote>, și amintind de un prestigios profesor în domeniul artelor, finlandezul Tito Colliander, putem afirma că fără inspirația creatoare divină ”artistul și savantul se străduiesc îndelung pînă să ajungă la deplinătatea artei sau științei lor, și tot nu ajung niciodată la desăvârșirea dorită”<footnote Tito Colliander, Calea asceților, Humanitas, 2003, p. 78 footnote>, iar ”lenea spirituală îl caracterizează pe iubitorul surprinzător de neprețios
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]