3,152 matches
-
formă de bule creează o blocpnee și apariția de reflexe inhibitorii ale respirației. Accidentele pulmonare datorate unei decompresii defectuoase se manifestă sub formă de dispnee (dificultate respiratorie) și tuse seacă, acompaniate de o cianoză (învinețire) a extremităților și a buzelor. Scafandrul pare atins de un edem pulmonar acut sau de un infarct pulmonar. El este în stare de șoc, iar situația lui critică impune un tratament sever și cât mai rapid. Prevenirea accidentelor de decompresie constă în principal din respectarea unor
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
eventuale accidente de decompresie,cum ar fi: Profilaxia se referă la aplicarea unor programe profilactice (tabele specializate) specifice, fără a se mai aștepta apariția simptomelor caracteristice accidentelor de decompresie. Programele profilactice se aplică în situațiile în care, din diferite motive, scafandrul a revenit la suprafață (la presiunea atmosferică) după efectuarea unei decompresii mai rapide decât cea impusă de tabelul de decompresie: Programele profilactice se mai aplică și atunci când nu se dispune de o barocameră la locul scufundării, iar timpul de deplasare
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
prea lung pentru a se interveni corespunzător. Programele profilactice, pot fi aplicate fie în apă prin reimersare imediată, fie în barocamere monoloc sau multiloc prin recompresie imediată și trebuie începute cât mai repede posibil, în maximum 3 minute de la revenirea scafandrului la suprafață. Programele profilactice constau în reimersarea scafandrului în apă la o anumită adâncime sau în recomprimarea lui în barocameră la o presiune corespunzătoare adâncimii de reimersare, urmată de un program de decompresie specializat conform unor tabele profilactice. Programele de
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
profilactice, pot fi aplicate fie în apă prin reimersare imediată, fie în barocamere monoloc sau multiloc prin recompresie imediată și trebuie începute cât mai repede posibil, în maximum 3 minute de la revenirea scafandrului la suprafață. Programele profilactice constau în reimersarea scafandrului în apă la o anumită adâncime sau în recomprimarea lui în barocameră la o presiune corespunzătoare adâncimii de reimersare, urmată de un program de decompresie specializat conform unor tabele profilactice. Programele de profilaxie pentru evitarea apariției unor accidente de decompresie
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
conform unor tabele profilactice. Programele de profilaxie pentru evitarea apariției unor accidente de decompresie, se aplică în mai multe situații cum ar fi: Tratamentul accidentelor de decompresie se referă la situațiile în care accidentele de decompresie s-au declanșat, iar scafandrul începe să resimtă simptomele acestora. Tratamentul accidentelor de decompresie este efectuat într-o barocameră specială pentru tratament și se efectuează folosind tabele terapeutice specializate pentru recompresia și decompresia unui scafandru ce a suferit un accident de decompresie, în funcție de tipul accidentului
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
situațiile în care accidentele de decompresie s-au declanșat, iar scafandrul începe să resimtă simptomele acestora. Tratamentul accidentelor de decompresie este efectuat într-o barocameră specială pentru tratament și se efectuează folosind tabele terapeutice specializate pentru recompresia și decompresia unui scafandru ce a suferit un accident de decompresie, în funcție de tipul accidentului. Tabelele terapeutice sunt însoțite de indicații privind punerea corectă a diagnosticului, modul de folosire, medicamentele ce trebuie administrate scafandrului accidentat, proceduri de urgență. În România, la Centrul de scafandri din
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
se efectuează folosind tabele terapeutice specializate pentru recompresia și decompresia unui scafandru ce a suferit un accident de decompresie, în funcție de tipul accidentului. Tabelele terapeutice sunt însoțite de indicații privind punerea corectă a diagnosticului, modul de folosire, medicamentele ce trebuie administrate scafandrului accidentat, proceduri de urgență. În România, la Centrul de scafandri din Constanța, sunt aprobate și utilizate tabelele Cx (12, 18C, 18L, 30 și 50E) elaborate de firma Comex S.A. (Compagnie Maritime d'Expertise) din Franța. Toate accidentele de decompresie au
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
unui scafandru ce a suferit un accident de decompresie, în funcție de tipul accidentului. Tabelele terapeutice sunt însoțite de indicații privind punerea corectă a diagnosticului, modul de folosire, medicamentele ce trebuie administrate scafandrului accidentat, proceduri de urgență. În România, la Centrul de scafandri din Constanța, sunt aprobate și utilizate tabelele Cx (12, 18C, 18L, 30 și 50E) elaborate de firma Comex S.A. (Compagnie Maritime d'Expertise) din Franța. Toate accidentele de decompresie au un caracter de urgență și trebuie tratate în unități specializate
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
Comex S.A. (Compagnie Maritime d'Expertise) din Franța. Toate accidentele de decompresie au un caracter de urgență și trebuie tratate în unități specializate, care dispun de barocamere sub supravegherea unor medici specialiști în medicină hiperbară. În cazul în care un scafandru a suferit un accident de scufundare ce necesită transportarea lui de urgență cu un elicopter la un centru hiperbar specializat în tratarea accidentului, trebuie avut grijă ca timpul de deplasare să fie de maximum o oră, iar altitudinea să nu
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
nu depășească 900 m, pentru a nu agrava accidentul. Dacă activitatea de scufundare se desfășoară la adâncimi mai mari de 12 m, se recomandă prezența, în imediata apropiere a unei barocamere monoloc sau multiloc pregătită pentru o eventuală presurizare a scafandrului.
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
unde, <br/br>(rN) este participația volumetrică a azotului din amestecul respirator , <br/br>(rN) participația volumetrică a azotului din aer, iar <br/br>p este presiunea corespunzătoare adâncimii de scufundare [bar (sc.abs.)]. În cadrul Laboratorului Hiperbar de pe lângă Centrul de scafandri din Constanța, s-a renunțat la procedeul de decompresie care utiliza adâncimea echivalentă și s-au calculat tabele de decompresie specializate pentru scufundările cu amestecuri NITROX supraoxigenate, precum și tabele de decompresie pentru scufundări cu amestecuri NITROX în condiții de saturație
Amestec respirabil () [Corola-website/Science/313835_a_315164]
-
Scufundarea în saturație reprezintă scufundarea în care țesuturile corpului scafandrului se saturează cu gaz inert la presiunea de lucru. La saturație se egalizează presiunea parțială a gazului dizolvat în țesut cu presiunea parțială a gazului din alveolele pulmonare. Saturarea diferitelor țesuturi are loc cu viteze diferite însă după un anumit
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
durata staționării la adâncime, decompresia are aceeași durată, iar randamentul scufundării este mult mai mare. Scufundarea în saturație este utilizată cu precădere la mare adâncime. 1928: Robert Davis construiește chesonul submersibil de decompresie pentru scurtarea perioadelor lungi de decompresie ale scafandrilor. 1931: este realizat tot de către Robert Davis un cheson prevăzut cu trei compartimente ce avea posibilitatea de a se cupla cu un cheson submersibil presurizat în care scafandrii să efectueze decompresia într-un mediu uscat. 1935...1946: fiziologi ruși sub
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
construiește chesonul submersibil de decompresie pentru scurtarea perioadelor lungi de decompresie ale scafandrilor. 1931: este realizat tot de către Robert Davis un cheson prevăzut cu trei compartimente ce avea posibilitatea de a se cupla cu un cheson submersibil presurizat în care scafandrii să efectueze decompresia într-un mediu uscat. 1935...1946: fiziologi ruși sub conducerea lui A. D. Orbelli investighează folosirea heliului în amestecurile respiratorii pentru scufundări în saturație de până la 200 m adâncime. 1937: este consemnată prima scufundare realizată cu amestec heliu
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
în U.S.Navy, enunță pentru prima dată noțiunea de saturație: după un timp de expunere la o anumită presiune a unui gaz inert, țesuturile corpului devin complet saturate cu acel gaz inert. După o anumită perioadă de timp, organismul unui scafandru nu mai absoarbe gaz inert, indiferent cât timp va sta la aceeași adâncime, zile, săptămâni sau chiar luni. 1960: Edwin Link, Jacques-Yves Cousteau și George Bond definitivează teoria scufundărilor în saturație, iar în anii următori au loc primele experimente cu
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
Conshelf I; 1963 Precontinent II, Conshelf II; 1964 Man-in-Sea II, Sealab I ; 1965 Sealab II, Precontinent III, Conshelf III; 1969 Tektite I. În cadrul experimentului Man-in-Sea II s-a atins cea mai mare adâncime, 132 m, iar timpul experimentului Tektite I scafandrii au petrecut 60 de zile la adâncimea de 12 m. 1965: se realizează primele scufundări în saturație în sistemul turelă-cheson în scopuri civile. Scufundările au fost efectuate în lacul de acumulare Smith Mountain Dam din statul Virginia, S.U.A. cu sistemul
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
la adâncimea de 12 m. 1965: se realizează primele scufundări în saturație în sistemul turelă-cheson în scopuri civile. Scufundările au fost efectuate în lacul de acumulare Smith Mountain Dam din statul Virginia, S.U.A. cu sistemul Cachalot, de către o echipă de scafandri a firmei Westinghouse Electric Corporation. Au fost realizate numai puțin de 800 de scufundări în saturație timp de 12 săptămâni. 1965: firma Taylor Diving and Salvage pune la punct unul din primele sisteme de scufundare tip turelă-cheson Mark DCL cu
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
timp de 12 săptămâni. 1965: firma Taylor Diving and Salvage pune la punct unul din primele sisteme de scufundare tip turelă-cheson Mark DCL cu care se efectuează scufundări în saturație la adâncimea de 91 m în Golful Mexic. 1972: doi scafandrii din U. S. Navy lucrează timp de 30 minute la adâncimea de 288 m. 1972: în cadrul experimentului Physalie VI al firmei Comex S.A., doi scafandrii francezi ating adâncimea de 610 m într-o scufundare simulată. 1977: are loc experimentul Janus IV
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
care se efectuează scufundări în saturație la adâncimea de 91 m în Golful Mexic. 1972: doi scafandrii din U. S. Navy lucrează timp de 30 minute la adâncimea de 288 m. 1972: în cadrul experimentului Physalie VI al firmei Comex S.A., doi scafandrii francezi ating adâncimea de 610 m într-o scufundare simulată. 1977: are loc experimentul Janus IV în care o echipă de scafandrii francezi lucrează în mare la adâncimea de 460 m. În timpul experimentului unul din scafandrii coboară la 501 m
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
de 30 minute la adâncimea de 288 m. 1972: în cadrul experimentului Physalie VI al firmei Comex S.A., doi scafandrii francezi ating adâncimea de 610 m într-o scufundare simulată. 1977: are loc experimentul Janus IV în care o echipă de scafandrii francezi lucrează în mare la adâncimea de 460 m. În timpul experimentului unul din scafandrii coboară la 501 m, record de scufundare reală. 1980: trei scafandrii britanici doboară recordul francez în chesonul de la Alverstoke, atingând adâncimea de 660 m în scufundare
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
firmei Comex S.A., doi scafandrii francezi ating adâncimea de 610 m într-o scufundare simulată. 1977: are loc experimentul Janus IV în care o echipă de scafandrii francezi lucrează în mare la adâncimea de 460 m. În timpul experimentului unul din scafandrii coboară la 501 m, record de scufundare reală. 1980: trei scafandrii britanici doboară recordul francez în chesonul de la Alverstoke, atingând adâncimea de 660 m în scufundare simulată. 1981: în Centrul experimental hiperbar de la Duke University, se atinge adâncimea de 686
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
într-o scufundare simulată. 1977: are loc experimentul Janus IV în care o echipă de scafandrii francezi lucrează în mare la adâncimea de 460 m. În timpul experimentului unul din scafandrii coboară la 501 m, record de scufundare reală. 1980: trei scafandrii britanici doboară recordul francez în chesonul de la Alverstoke, atingând adâncimea de 660 m în scufundare simulată. 1981: în Centrul experimental hiperbar de la Duke University, se atinge adâncimea de 686 m tot în scufundare simulată. Cei trei scafandrii au stat în
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
reală. 1980: trei scafandrii britanici doboară recordul francez în chesonul de la Alverstoke, atingând adâncimea de 660 m în scufundare simulată. 1981: în Centrul experimental hiperbar de la Duke University, se atinge adâncimea de 686 m tot în scufundare simulată. Cei trei scafandrii au stat în camerele hiperbare 43 zile, 8 ore și 26 minute. 1985: firma Comex din Franța realizează experimentul Hydra V în cadrul căruia două echipe de câte trei scafandrii au respirat amestec Hidrox la adâncimea de 450 m în scufundare
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
atinge adâncimea de 686 m tot în scufundare simulată. Cei trei scafandrii au stat în camerele hiperbare 43 zile, 8 ore și 26 minute. 1985: firma Comex din Franța realizează experimentul Hydra V în cadrul căruia două echipe de câte trei scafandrii au respirat amestec Hidrox la adâncimea de 450 m în scufundare simulată. În anul 1992, Comex realizează experimentul Hydra X în care se atinge adâncimea record de 701 m, performanță ce este neegalată până în prezent. Scufundarea în saturație poate fi
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
experimentul Hydra X în care se atinge adâncimea record de 701 m, performanță ce este neegalată până în prezent. Scufundarea în saturație poate fi: Scufundarea în saturație reală este folosită în mediu acvatic, la adâncime de peste 90...100 m prin care scafandrii sunt transportați la adâncimea de lucru prin mai multe metode: Sistemul de scufundare este o instalație complexă montată pe navă sau platformă marină utilizată pentru efectuarea de scufundări la mare adâncime și de regulă are următoarele părți componente: Barocamera, cheson
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]