4,646 matches
-
Doru Tudor, Maria Tudor U.M.F. “Carol Davila” București Cuvinte cheie: studenți, lectii de educatie fizica, profil somato-funcțional, potențial bio motric Rezumat Studiul de față își propune să schițeze, cu mijloace aflate la îndemâna profesorului de educație fizică (fară testări de laborator), un profil somato-functional al studenților UMF “Carol Davila” București și să constate în ce măsură cursul de educație fizică organizat pe ramuri sportive reușește să inducă creșterea potențialului bio-motric al
STUDIU PRIVIND EFECTELE LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ ASUPRA PROFILULUI SOMATO-FUNCȚIONAL AL STUDENȚILOR U.M.F. „CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Doru Tudor, Maria Tudor () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_793]
-
de la premisa că este necesară includerea în baza de date a domeniului a unor date de referință privind profilul bio-motric actual al studenților de la universitățile de alt profil decât educatie fizică și sport. Scop: Scopul studiului a fost de a schița, cu mijloace aflate la îndemâna profesorului de educație fizică (fară testări de laborator), un profil somato functional al studentului UMF “Carol Davila” București și de a constata în ce măsură cursul de educație fizică organizat pe ramuri sportive reușește să inducă creșterea potențialului
STUDIU PRIVIND EFECTELE LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ ASUPRA PROFILULUI SOMATO-FUNCȚIONAL AL STUDENȚILOR U.M.F. „CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Doru Tudor, Maria Tudor () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_793]
-
astfel de întrebări; mecanismele de sprijin pentru comunități se „întrerupeau” în momentul încheierii unui proiect. Noțiuni precum proiect de continuare, supervizare postimplementare sau facilitare de rețea au fost introduse mai târziu. Dar cu ce efecte? În cele ce urmează, vom schița câteva dintre caracteristicile facilitării de rețea. Cred că este important ca procesul de constituire a unor astfel de rețele intercomunitare să se extindă. Acesta este motivul pentru care prezenta anexă face o introducere a temei. Detalierile vor putea fi date
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
lui era rodul final al tuturor acestora: războinici care Își Închideau armura din teracotă roșie și neagră, legionari sculptați pe coloana lui Traian, tapiseria de la Bayeux, Fleurus-ul lui Carducho, Sfântul Quentin văzut de Luca Giordano, masacrele lui Antonio Tempesta, studiile schițate de Leonardo pentru bătălia de la Anghiari, gravurile lui Callot, incendierea Troiei după Collantes, Doi Mai și Dezastrele văzute de Goya, sinuciderea lui Saul În viziunea lui Brueghel cel Bătrân, jafurile și incendiile istorisite de Brueghel cel Tânăr ori Falcone, bătăliile
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Ferrara În Balcani și trecerea timpului prin inima și capul fotografului, erau pricini nedeslușite, piese din țesătura complexă a atâtor Întâmplări care Îl țineau acum În fața frescei, În turn. Mai era mult de făcut (acoperise un pic peste jumătatea tabloului schițat În cărbune pe peretele alb), dar pictorul de război era mulțumit. În ceea ce privea munca din acea dimineață, plaja sub ploaie și navele care se Îndepărtau de orașul incendiat, o incintă Înnegurată În zarea melancolică, aproape cenușie Între mare și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
umăr, cămașă albă, blugi și ghete. Privea cu liniștită curiozitate turnul și pe locuitorul acestuia, Încercând parcă să se asigure că acela era locul pe care Îl căuta. - Bună ziua, a salutat. Un accent ce putea fi de oriunde. Pictorul a schițat un gest de plictis. Nu-i plăceau vizitele și, ca să le descurajeze, pusese afișe bătătoare la ochi pe povârniș (unul anunța câini răi, deși nu exista nici unul), informând că aceea era o proprietate particulară. Aici nu frecventa pe nimeni. Singurele
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mijească ochii dincolo de lentilele ochelarilor. Era proaspăt bărbierit și purta o cămașă curată, cu mânecile suflecate până la coate. Faulques i-a urmărit direcția privirii. Într-o zonă Încă nepictată, desenul În cărbune și unele tușe de culoare peste văruiala albă schițau forme Întinse pe pământ, care, atunci când fresca avea să fie terminată, urmau să fie cadavre despuiate de jefuitorii ca niște corbi. Mai erau un câine care amușina leșuri și copaci cu trupuri care spânzurau de crengi. - Desigur, a răspuns pictorul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a văzut un război În viața lui. Croatul s-a uitat la pictorul de război și a Încuviințat cu gravitate. Cu o intuiție care l-a surprins pe Faulques, s-a Întors spre bărbații care spânzurau din copaci, În partea schițată În cărbune pe albul peretelui. - Și celălalt compatriot al dumitale, Goya? - Ăsta da. L-a văzut și a suferit de pe urma lui. Markovic a Încuviințat iar, studiind atent schițele. S-a oprit Îndelung la copilul mort de lângă coloana fugarilor. - Goya a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
groasă, căci n-avea vreme s-o lucreze În detaliu, dădea drumului un aer deosebit. Într-adevăr, drumul acela nu ducea niciunde: ieșea din fisura vulcanului, și murea În văruiala albă. Nu intra În planurile lui Faulques, nici nu era schițat acolo. Dar efectul lui era bun. Introducea un ax nou, o variantă neașteptată, o legătură unică, și ea mergea de la vulcanul de aici la celălalt, cel care atârna pe peretele din Muzeul Național de Artă al Mexicului, la ochii verzi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
am dorit și nici n-am căutat să le inventariez în ansamblul lor: totalizării i-am preferat selecția modelelor pe care unele piese le relevă, permițând, în același timp, identificarea lor și în alte opere. Am încercat mai curând să schițez un tablou al diferitelor tipuri de funcționare a supravegherii, decât să propun o panoramă ipotetic exhaustivă. Eseul de față este o reflecție inspirată de lucrul asupra repertoriului, cât și asupra problemelor de regie pe care acesta le-a ridicat. În
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
acțiune și e aproape gata să comită un viol, Orgon, sub masa lui, rămâne nemișcat. Nici o reacție, nici o intervenție: revelația l-a năucit. Sub efectul a ceea ce dispozitivul de supraveghere i-a dezvăluit, Orgon, buimăcit, înmărmurit, se arată incapabil să schițeze fie și cel mai mic gest. Doza de adevăr injectată se dovedește a fi o supradoză care îl paralizează. Lipsit de anticorpi, Orgon pare să-și fi pierdut orice capacitate de reacție, astfel încât remediul administrat riscă să ucidă bolnavul. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
neverificabilă pe alte căi. Fără Îndoială că există un număr de erudiți „gnostici” ai gnosticismului, după cum am mai observat și cu alte prilejuri 9. Însă specia acestora pare a fi În declin, sub presiunea unor direcții de cercetare mai fructuoase. Schițînd aici principalele ipoteze cu privire la originile gnosticismului, va trebui să observăm de la bun Început că ele toate se Întemeiază pe un număr de premise implicite, ascunse, care nu țin de gnosticismul propriu-zis, ci de lumea celor care studiază gnosticismul. Aceștia Își
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care părea să se tragă dintr-un grup din vechime identificat uneori cu mesalienii și a cărei denumire a părut apropiată celei de paulikianoi. Toate acestea, după cum a subliniat Paul Lemerle 22, se Întemeiază, din nefericire, pe o confuzie. Vom schița În continuare datele problemei, cu speranța de a putea contribui la risipirea acestei neînțelegeri. Documentele armenești Îi ignoră cu desăvîrșire pe paulicieni, Însă menționează o erezie al cărei nume se apropie, fonetic, de al acestora: payl-i-keank. Dar această sintagmă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
să deducem din datele oferite de ereziologi care este relația dintre cele două universuri paralele. S-ar putea ca loan de Lugio să fi crezut că lumea de aici este Iadul 22. Înainte de a merge mai departe este necesar să schițăm un tablou sumar și incomplet al vechiului curent de gîndire din care a derivat catharismul radical: origenismul. 4. Origenism și catharism radical Urme de origenism au fost descoperite la catharii radicali de către Marcel Dando (1967)23, iar ipoteza unei relații
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
-s zei, domnesc stafiile Novalis 1. Nașterea nihilismului Nu avem intenția de a face aici un rezumat al dezbaterii cu privire la nihilism, concept care apare În 1799 și continuă să fie și astăzi o opțiune viabilă 1. Va fi suficient să schițăm În cîteva cuvinte esența acestui „oaspete tulburător” (Nietzsche) care vine să bată la ușa civilizației noastre În zorii erei moderne. Va trebui să recurgem la opera filozofului german Friedrich Nietzsche (mort la 1900) pentru a elucida chestiunea „morții lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
o asemenea anvergură, precum și temele care vor fi supuse analizei și sintezei, pentru a le fi prezentate cititorului de limbă franceză. M-am sfătuit mai Întâi cu Ana Blandiana și Romulus Rusan, apoi, Întorcându-mă la Cluj, am Început să schițez un desfășurător tematic al unui asemenea număr monografic, astfel Încât ulterior să pot căuta și contacta specialiștii pe temele respective. Aceștia nu au fost greu de găsit, Întrucât, din fericire, ei se manifestă În mod competitiv și profesionist În România actuală
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Pictorul e convins că GÎdea aștepta de la el un tablou „à la Fra Angelico”. Într-o primă fază, În timp ce finisa chipul Elenei Ceaușescu, Suzana GÎdea s-a declarat nemulțumită În ceea ce privește coafura. În fața pictorului chemat În biroul ei de la CCES, a schițat pe o foaie de hârtie un profil feminin cu o coafură mai potrivită. Pictorul Palade susține că În zilele următoare acestei Întâlniri cu Suzana GÎdea a rătăcit schița primită și, În cele din urmă, a modificat portretul Elenei după o
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mai reci în plan interacțional, în timp ce culturile unde clima este mai caldă tind să se orienteze mai degrabă spre construirea relațiilor interpersonale, care sunt mai calde. Când se salută, bărbații din Marea Britanie dau mâna, în timp ce femeile fac un pas înapoi schițând o reverență și o mișcare a mâinii, iar în Germania, atât bărbații, cât și femeile stabilesc contactul comunicativ dând mâna; în Franța și România, domnii sărută mâna doamnelor; în timp ce în Europa Occidentală bărbații nu se salută între ei pupându-se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
emoțiilor pe baza selecției naturale și asupra modului în care interacționează mecanismele biologice de producere a emoțiilor cu formațiunile socio-culturale (Wentworth (1992, 1994; Turner, 1999, 2000; Hammond, 1983, 1990, 1999, 2004Ă. 3. Teoriile culturale ale emoțiilor Prin forță lucrurilor, voi schița în continuare doar elementele de bază ale principalelor „teorii culturale” care ne ajută să înțelegem în mai mare măsură natură socială a emoțiilor. 3.1. Teoria lui Theodore D. Kemper despre emoțiile primare și emoțiile secundare Profesorul de sociologie de la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de carieră are mai multe semnificații, atât pentru oamenii obișnuiți cât și pentru cercetători. Dintre definițiile existente în literatura de specialitate, vom expune, pentru o mai bună înțelegere a cadrului conceptual de referință, doar trei delimitări conceptuale așa cum au fost schițate de către Mielu Zlate, întrucat fiecare din acestea accentuează un anumit aspect al carierei, toate la un loc, într-o manieră sintetic-integrativa furnizând o viziune completă și complexă asupra realității pe care o avem în vedere. Astfel apare la Donald Super
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
mai detaliate. Într-un pasaj destinat descrierii acestui process ca modalitate fundamentală de soluționare a conflictelor, se realizează mai întâi o scurtă trecere în revistă a cercetărilor asupra negocierii, evidentiindu-se trei etape(psihosociala,cognitive comportamentală, etapă renașterii psihosocialeă autorul schițând câteva din câștigurile teoretice mai importante obținute pe parcursul lor. Capitolul se încheie cu prezentarea tipurilor de negociere în funcție de o serie de criterii, punându-se accent pe formele tipice de negociere(win-lose,win-wină care au fost abordate atât din perspectiva practică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
permanent în spațiile de date și deschizând ferestre simultane către lumi construite și plăsmuite, interacționând în zone ale controlului social sau ale puterii politice, economice sau ideologice. Ne vom folosi de studii postmoderne media pentru a evidenția câteva modele corporal-identitare schițate în această direcție. În timp ce acceptăm caracterul real al virtualității, respectiv cadrele existențiale și practice în care ființa umană își desfășoară activitățile, acceptăm și caracterul material și întrupat al virtualității. Natura fizică a corpului uman are un rol constitutiv în realitatea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
virtualitatea digitală este congruentă cu materialitatea, deopotrivă în sens tehnologic și fizic-senzorial. Această a doua accepție a ontologiei virtuale, avatarizarea, completând procesele cyborgizării sau ale protezării umanului, devine sinonimă parțial cu interfațarea în special în legătură cu mediul Internetului. Identitatea cyberspațială se schițează prin manierele în care un utilizator transformă limbajul informatic într-un avatar care să-l reprezinte online. În cadrul acestei accepții se accentuează de regulă problematica identității subiective a omului, iar problematica corpului material este fie suspendată, fie negată până la emergența
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cunoștințele și întreaga personalitate, reduse la statutul de informație (vezi Moravec mai josă sau prezervarea identității umane prin intermediul crionicii, încununând un proces de resurecție informatică (vezi cutremurătoarea și extrema afirmație a lui Perry, 2000, că nemurirea este matematică, nu mistic-religioasăă. Schițând fundamentele unei filosofii a libertății depline, a eliberării de orice limitare și impoziție, transumanismul se întâlnește, în plan social, cu libertarianismul în privința unei ordonări instante a societății care să desfidă structurile legale și normative ale oricărei Puteri, de la stat la
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
imaginea eliberării femeii prin redescoperirea conexiunii spirituale cu natura. Autoarea manifestului își asumă un punct de vedere politic și o metodă a „blasfemiei” pe care o dorește desprinsă de orice formă de fetișism, de imaginea masculină a cyborgului, așa cum este schițată aceasta de corporațiile cibernetice, militare, comerciale sau politice. Pornind de la realitatea tehnoștiinței actuale, discursul său ia distanță de miturile occidentale ale bipolarităților sau ale „unității originale” a ființei. Astfel, observă și demontează strategiile de cyborgizare umană (vezi capitolul întâi pentru
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]