5,506 matches
-
în limba sârbă, precum și o monografie a căilor ferate din Banat, tipărită la Szeged, unul din capitole fiind dedicat liniei Timișoara - Jimbolia - Kikinda - Szeged și istoriei stației Jimbolia. Astfel, placa a fost donată de cei din Szeged, realizarea fiind încredințată sculptorului Theofil Soltész din Jimbolia. Problemele legate de așezarea plăcii au apărut ulterior, ele pornind de la percepția autorităților din Capitală față de istoria de dinainte de 1918 a acestei zone (în calitate de arhitect și constructor, numele lui Pfaff Ferenc este legat de stații de
Agenda2006-13-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284910_a_286239]
-
pe care primarul Jimboliei nu-l cunoaște, semn că uneori inițierea unor astfel de proiecte primește ajutor de unde nici nu te aștepți. După Aleea Poeților, formată din busturile unor personalități legate de Jimbolia, Mihai Eminescu, Petöfi Sandor și Peter Jung, sculptorul Theofil Soltész va realiza, pe cealaltă parte a străzii, Aleea Muzicienilor, sub același semn al multiculturalismului - George Enescu, Béla Bartók și Emmerich Bartzer. Dezvelirea monumentelor va fi punctul principal din cadrul Zilelor Jimboliene (4-6 august), ajunse la a IX-a ediție
Agenda2006-13-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284910_a_286239]
-
La Dame aux camelias“ (Dama cu camelii) (1848), în care, urmând exemplul romanticilor, ia apărarea curtezanei, înfățișată ca victimă a societății, care își salvează sufletul printr-o dragoste sinceră. LUNI, 28 NOIEMBRIE GIAN LORENZO BERNINI În 1680 a decedat arhitectul, sculptorul și pictorul italian Gian Lorenzo Bernini. Acest reprezentant de seamă al barocului italian s-a născut în 1598 la Napoli și a făcut carieră strălucită la Roma în slujba a opt suverani pontifi. Dintre lucrările sale menționăm catedrala, galeria și
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
care toate sânt cu putință afară de un singur lucru: onestitatea. Autori cari nu știu a scrie o frază corectă (vezi Pseudo-Ureche), oameni de stat cari nu pot justifica nici săvârșirea școalei primare, advocați fără știrea lui Dumnezeu, pictori orbi și sculptori fără de mâni, generali cari nu știu citi o hartă, subprefecți ieșiți din pușcărie, legiuitori recrutați dintre stâlpi de cafenele, jucători de cărți și oameni cu darul beției, caraghioși cari înaintea erei liberale vindeau bilete la cafe chantant, iată banda ocultă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de timpul utilizat, fie, mai bine, de numărul de încercări de care subiectul a avut nevoie până ce a ajuns la performanță perfectă. Toulouse și Pieron au utilizat metoda reconstrucției în scopul examinării memoriei de atitudini corporale (memorie necesară mai ales sculptorilor) cu ajutorul unui manechin articulat, căruia i se pot da cele mai variate atitudini. Când se face examinarea, subiectului i se arată modelul într-o anumită atitudine, după aceasta modelul este adus cu toate articulațiile la zero, iar subiectului i se
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Doar marii jucători se-așezau pe ea. Cineva avusese grijă să radă vopseaua cu un cuțit sau un briceag și-altcineva (sau poate același artist) lăsase pe bârnele de lemn un mesaj ferm și concis: PULA Semnul de punctuație lipsea, sculptorul se plictisise sau poate intrase în criză de timp, echipele se succedau în ritm rapid pe teren (ieșeai la zece minute sau la două goluri), te mai chemau și alții, când era nevoie de-un portar sau de-un atacant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ar putea crede, poeții. Surprinzător, însă, declarațiile și confesiunile lor nu fac altceva decât să evidențieze dificultatea. Când trebuie să vorbească despre poezie, toți suferă, brusc, "impedimente particulare"64 de nedepășit. La fel cum li se întâmplă muzicienilor, pictorilor sau sculptorilor, care, atunci când trebuie să dezvăluie ceva referitor la creația artistică, păstrează, scrie Zweig, "aceeași tăcere că și criminalii cu privire la delictul lor"65. Dar scriitorii nu numai că nu pot să le descrie altora această experiență. Nu reușesc să și-o
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
pot promova, prin această singură calitate a lor, discursul respectiv la categoria poeziei 91. Cand nu au nimic a spune ele rămân, întocmai cum le scria Poetul criticilor săi, goale, se înfățișează că simpla materie opaca "ciocănita" pe masura micimii sculptorului 92. Condiția de artist autentic exige, în plus, o serie de calități menite să asigure comunicarea cu receptorul. Nu e materia din care este confecționata ceea ce face ca săgeată să zboare, ci, în primul rând, "forma ei, felul în care
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
tabără de creație artistică, dar moare și el curând într-un accident. Al doilea soț al Katrinei, bancherul George Foster Peabody, continuă proiectul, colonia de artiști începându-și activitatea în anii douăzeci, numele său fiind asociat cu numeroși scriitori, pictori, sculptori, muzicieni, toate formele de expresie artistică fiind reprezentate prin nume sonore ale culturii americane și universale. Printre artiștii postbelici menționați în acest dicționar, un lucru foarte dificil este de a identifica pe cei ce nu au fost la Yaddo, măcar
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ce vizează condiția intelectualului în formare, dezbateri, fragmente literare, eseuri (Mâl de Isaiia Răcăciuni, Giovanni Papini de B. Emanoil ș.a.), precum și „Cronica actualității” educative, sociale și politice. Principalii colaboratori sunt B. Fundoianu, Ion Th. Ilea, Petre Neagoe, C. I. Parhon, sculptorul Fr. Storck. L. T. G.
VIAŢA STUDENŢEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290538_a_291867]
-
1986-1990), ziarist la cotidianul local „Demnitatea” (1990-1991), fondator și director al Editurii Romana (devenită în 1991 Vlad & Vlad). A inițiat Concursul Național de Poezie „Al. Piru” și a înființat Galeriile de Artă Vollard, loc de întâlnire a scriitorilor, pictorilor și sculptorilor craioveni. A debutat la „Ramuri” în 1969 și a mai colaborat la „România literară”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Luceafărul” ș.a. Romanul de debut al lui V., Poveste de dragoste (1975), este o rememorare a primilor ani ai maturității, cu o intrigă vioaie
VLAD-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290597_a_291926]
-
bunurile sale pământești, pe care le-a îngropat lângă mormânt. În timp, din acel coș a răsărit un arbore de acantă, cunoscut în România sub numele de„Talpa Ursului“. Această imagine a fost folosită ca sursă de inspirație de către un sculptor. Frunzele acantei simbolizează triumful vieții asupra morții, și care, după modul în care sunt dispuse, semnifică victoria ordinii și a ambiției asupra haosului vieții. Zeițele Flora, Venus și Persefona au fost adesea folosite drept model artistic pentru diverse reprezentări arhitectonice
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și antrenând uneori în jocul lor de interese și personalități de prestigiu ale culturii românești. Dacă cele două librării Șaraga nu făceau decât opera de editare, se impune firesc întrebarea: cui aparțin proiectele în desen ale medaliilor și cine erau sculptorii gravori care, de fapt, realizau machetele după care se băteau medaliile respective ? Proiectele (în desen) ce se găsesc în Arhivele Statului din Iași nu poartă nici o semnătură și dintre documentele consultate de noi, doar unul face referiri la autorii de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
bani, a proiectului realizat de un artist desenator și machetator local. Trebuie să acceptăm ideea că gravorul putea fi angajatul firmei străine la care se comanda baterea medaliilor. Nu putem exclude însă posibilitatea ca gravorul să fi fost și un sculptor local, mai ales că într-o listă de subscripții, din 1906, a Librăriei „Autorii Români”, citim „Alegoria (de pe placheta Comunei Iași, din 1906, reprodusă în fig. 82rv n.n.) lucrată cu multă artă după macheta originală a unuia din cei mai
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
dintre frații Șaraga risca să arunce un con de umbră asupra festivităților prilejuite de dezvelirea statuii. În situația respectivă, Primăria din Iași a apelat la serviciile sale și, la rândul său, este posibil să fi apelat la profesorul Celesti Fabio, sculptor medalier în timpul liber, care, așa după cum arătam mai sus, cu numai doi ani în urmă câștigase concursul național pentru realizarea medaliei lui Ștefan cel Mare. După cum se poate constata, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și premiul special al juriului, la secțiunea numismatică. O sinteză a lucrării de față a fost prezentată în cadrul simpozionului organizat la Muzeul „Vasile Pârvan” cu ocazia acestei manifestări. Mai mult decât meritorie este expoziția itinerantă „101 PORTRETE ÎN MEDALISTICĂ” aparținând sculptorului leton, Janis Strupulis din Riga și organizată de profesorul Victor Macarie din Iași. Primele două expuneri au avut loc în prezența autorului la Muzeul „Mihai Eminescu” din Parcul Copou al Iașilor și la Muzeul de Istorie „Vasile Pârvan” din Bârlad
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mai sus, de placheta comunei Iași, realizată de Fany Șaraga, la Aniversarea Dinastiei, de medalia aniversativă Decebal, realizată din inițiativa SNR (fig. 18av și18rv) și de o plachetă artizanală Decebal, turnată la Iași, după un model realizat în ipsos de sculptorul ieșean profesorul Ion Tămaș (fig. 19unifață). O medalie realizată în 1988 prezintă pe avers (fig. 20av), în viziunea sculptorului Șt. Grudinschi, chipul voievodului Alexandru cel Bun, având în planul secund un pergament sigilat și anii de domnie 1400-1432, înconjurat de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
inițiativa SNR (fig. 18av și18rv) și de o plachetă artizanală Decebal, turnată la Iași, după un model realizat în ipsos de sculptorul ieșean profesorul Ion Tămaș (fig. 19unifață). O medalie realizată în 1988 prezintă pe avers (fig. 20av), în viziunea sculptorului Șt. Grudinschi, chipul voievodului Alexandru cel Bun, având în planul secund un pergament sigilat și anii de domnie 1400-1432, înconjurat de o bandă circulară cu inscripția NOS ALEXANDER VOIEVODA DOMINUS TERRAE MOLDAWIENSIS (Noi Alexandru Voievod domn al Țării Moldovei). Pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
EPISCOPUS * 1948 IASSIENSIS, jos. Întreaga zonă centrală a aversului este dominată de efigia episcopului Durcovici având deasupra umărului drept anii existenței sale lumești, dispuși pe două rânduri despărțite de linie orizontală, 1888 / 1951 (fig. 29av). Imaginea medalistică realizată după macheta sculptorului Maximillian Fetița ne duce cu gândul la o caracterizare făcută de diaconul Cristinel Farcaș „Statura sa înaltă și slabă, fața ascetică, chipul nobil și binevoitor, expresia clară a feței, privirea lui sfredelitoare și, mai ales, nevinovăția vieții, toate acestea au
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
32av), cât și imaginea de pe revers a Mănăstirii Putna, numită de Eminescu Ierusalimul Românesc (fig. 32rv). Placheta este machetată, după o idee a profesorului-maistru Victor Antăluță din Iași, care a suportat costurile de batere în tombac argintat și argint, de sculptorul Constantin Dumitrescu, un artist despre care, ca și în cazul celorlalți artiști creatori de la Monetăriei Statului, s-a scris încă puțin și abia în ultimii ani. Maestrul Constantin Dumitrescu nu este la primele efigii Ștefan cel Mare și Sfânt și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
activitate, marchează împlinirea unei jumătăți de secol de la înființarea Facultății de Educație Fizică și Sport la Iași. „INSTRUMENT DURABIL AL MEMORIEI COLECTIVITĂȚII, MEDALIA ESTE DEOPOTRIVĂ SURSĂ ISTORICĂ ȘI OPERĂ DE ARTĂ. FABRICAREA EI DEPINDE ÎNCĂ, ÎN MARE MĂSURĂ, DE MĂIESTRIA SCULPTORULUI MEDALIST ȘI A GRAVORULUI, DECÂT DE METODE TEHNOLOGICE MODERNE.” ING. CRISTIAN CIORNEI, REGIA AUTONOMĂ MONETĂRIA STATULUI, ACTIVITATEA MEDALISTICĂ 1990-1997, BUCUREȘTI 1998, COPERTA 4 B CU PRIVIRE LA IMAGINILE SIMBOL DE PE MEDALIILE INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN IAȘI Medalia de protocol a Universității
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a fost valorificată și emblema acesteia adoptată în 1993 - statuia lui Asachi căreia, la vremea dezvelirii (1890), i se negau veleitățile artistice, numită mai târziu „ușărnică” datorită schimbărilor de amplasament. După cum lesne se observă, opera cioplită din marmură albă a sculptorului Ion Georgescu, este reprodusă pe medalie fără soclu și implicit fără placa cu inscripția „Primului învățător, Gheorghe Asachi, școalele românești recunoscătoare” (fig 53av). Această reprezentare, ca și anii de pe emblemă și de pe revers (fig. 53rv), fac trimitere mai explicit la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
compoziție suprafețele hexagonului pot fi văzute în plan și ca jumătăți de pătrate ce-i alcătuiesc zonele marginale, iar celelalte jumătăți ca fețe ale piramidei cu inscripție din zona centrală. Prezența lui Enescu în medalistica românească se datorează unor mari sculptori și creatori de medalii precum G. Stănescu, Ion Jalea, Nestor Culluri, Gheorghe Adoc și a debutat în 1946 la aniversarea a 65 de ani ai compozitorului. La loc de cinste trebuie așezat și proiectantul medaliei în discuție, care comunică mesajul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mai valoroase spre sfârșitul secolului al XIX-lea și datorită înființării, în 1870, a Monetăriei Naționale. A doua direcție este cea străină, care presupune realizarea medaliilor (în special cele legate de Unire și domnitorul Cuza) în ateliere din Franța, de către sculptori francezi, apoi de către artiști gravori germani în ateliere din țara lor, pentru ca, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, realizarea medalistică străină să se diversifice, cunoscând și alte influențe (austriacă, elvețiană). După cum am văzut, efigia lui Mihail Grigore Sturza mai apare
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
MARILOR LOR PATRIOȚI” CAROL semnătură autografă (81rv). După cum este lesne de înțeles, documentul medalistic reprodus consemnează în metal intenția autorităților de a dezveli statuile celor două mari personalități în același an, 1911. Statuia lui Kogălniceanu (amplasată în fața Universității), operă a sculptorului V. Hegel, a fost dezvelită în 1911, cea a lui Cuza (amplasată în fosta piață Bacalu, actuala Piață a Unirii), operă a italianului Rafaelo Romanelli, din motive care se subînțeleg, a fost dezvelită un an mai târziu. În afară de valoarea documentară
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]