3,287 matches
-
cerut să dea semnătură pentru bunurile pe care le luau, când voiau ei, din magazia colectivei. Și luau tovarășii de toate și în cantități însemnate. Grâu, porumb, pepeni, și struguri luau cu camionul. Primăvara luau câte 100 de miei, pentru serbarea de „1 Mai”, iar brânză, caș și smântână luau de fiecare dată cât le trebuia. Pentru că au observat că Dinu însemnează de fiecare dată ce au luat și cât au luat activiștii de partid, aceștia au cerut să fie schimat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de unii camarazi, am participat la marea adunare legionară din București, la 6 octombrie, la care generalul Ion Antonescu a apărut la tribună în cămașă verde, cu gândul că va fi declarat conducătorul Mișcării Legionare. De asemenea am participat la serbarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, de la Iași și la reînhumarea lui Corneliu Zelea Codreanu. În același an, pe la sfârșitul lunii octombrie, într-o sâmbătă pe la amiază, mi s-a ordonat de către centrul F.D.C. Buzău să particip, cu tot efectivul, la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și s-a anulat plecarea. Ca elev plutonier major, încadrat la Regimentul 35 Infanterie Cetarea Albă, cu sediul în Brăila, în ziua de 8 mai 1945, după amiază, am fost convocat ca toți gradațiila biroul mobilizării, și s-a organizat serbarea victoriei pentru a doua zi. Acolo am văzut primele tablouri și chipul lui Stalin puse în rame. Am reușit să sustrag un astfel de tablou cu dimensiunile 40/60 centimetri, pe care l-am îndoit și l-am ascuns sub
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se dădea la o parte de la asemenea inițiative sau participa la ele cu partea lui bănească ori cu înlesnirile care-i erau la îndemână: transport gratuit pe calea ferată pentru delegații, o masă simbolică, etc. Aceste chete simbolice implicau liste, serbări populare, ieșiri directe în stradă și cântece din repertoriul eminescian. Cu deosebire „Mai am un singur dor” s-a cântat până la sațietate de către elevii de toate vârstele, punându-li-se trecătorilor o floare la butonieră ori o cocardă pentru ca, returnate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Graiul Fălciului” Foae de propagandă naționalistă și creștină, Huși, An. I, nr. 4, din 1 septembrie 1940, p.2). Satul Dodești nu este lipsit de tradiția unor manifestări culturale. Cercul studențesc fălcian „Ștefan cel Mare”, organizează manifestări culturale însoțite de serbări și baluri, la Dodești (6 august 1934) și Stănilești (20 iulie 1934) ( „Ideea”, Huși, An I, nr. 1, din 15 august 1934, p. 2).
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93470]
-
care munceau ca minieri, dar și veniți din altă parte, În administrație... Și am lucrat până În luna mai. Bine, nu m-am dus decât pe la sfârșitul lui martie sau Începutul lui aprilie... Și pe la 1 mai s-a făcut o serbare cu muncitorii de-acolo, și În program a fost și intonarea „Internaționalei”. Și când s-a cântat „Internaționala”, toată lumea s-a sculat În picioare din respect, șepci, pălării, cască, care ce-avea, le-au luat În mână. Eu aveam o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dispărut, că nu știam pe care ne arestează... Și am stat vreo două-trei zile așa, și p-ormă s-o clarificat că și pe mine mă vor aresta... Dormeam câte doi-tri Împreună prin poduri, pe unde găseam... Și se apropia serbarea de 23 august și nu puteau să o facă fără mine, că eram În piesă. Trebuia neapărat să ajung să fiu la piesă... Erau poeziile și cântecele pe care puteau să le Înlocuiască, dar piesa n-avea cin’ să o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
m-a rugat să merg și pe urmă, Înainte de a se termina, să dispar. El era singurul care știa că io n-o să stau până la sfârșit. Era Într-o duminică, după ce-au ieșit oamenii de la biserică, s-o ținut serbarea și aveam programul, și când a fost cu vreo două puncte Înainte, l-am luat pe verișorul ăsta al meu și am plecat. Da’ pă șosea, liniștit am plecat... Ăia care aveau grijă să mă aresteze după ce să termină, au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
termină, au crezut că am plecat spre cimitir, În cealaltă direcție, da’ io pă șosea am plecat... Și unde v-ați ascuns? Atunci am dispărut și am stat ascuns În comună, pe la rude, plecam dintr-un loc În altul... De la serbare n-am mai mers p-acasă niciodată, până ce n-am venit din Închisoare. O singură dată mi-o venit dor, da’ asta mai târziu... Am stat unde aveam noi vite, În pădure, dar mai mult și În casă, dar aveam
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
debutat prin 101 oracole compuse și edate după modul oracolelor emise de mai marele preot în Israel și instituite de Moise... În preajma anului trecut emise 101 oracole și dintr-însele le împărți la câți se afla prezenți spre așteptarea și serbarea Anului Nou, iar restul se rezervă a se oferi la persoanele respectuoase cu alte ocaziuni de întâlnire“. Gazeta lui Cezar Bolliac afirma că încă din anul 1859 Heliade „emise câteva oracole pentru amicii și cunoscuții săi“. Un Oracol la România
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în București era la ordinea zilei și se făcea mare haz în cercurile școlare de păcălitura pe care Hasdeu o administrase Junimii. Iată articolul publicat și semnat de Hasdeu. Articolul este intitulat: „Un rămășag“. „La 3 iunie, în ajunul marii serbări naționale în onoarea lui Tudor Vladimirescu, mai mulți amici se întruniseră seara la mine, dintre cari mi-aduc aminte pe domnii Alexandru Lupașcu, dr. Vlădescu, Gregoriu Toci lescu, T. Rădulescu, N. Popovici și Scurtescu. În acel moment mi se aduse
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vechiului Han Zlătari, demolate în 1903. Pe Podul Mogoșoaiei era cofetăria lui Baltador 130, cunoscută de studenți, apoi băcănia lui Păun Popescu 131 unde, la ora dejunului și a prânzului, se lua țuică. La aceste ore băcănia gemea de lume. Serbarea Bobotezei se făcea lângă podul de la Mihai-Vodă. Dâmbovița trecea pe vremea aceea puțin mai aproape de Hotel de France, podul de peste apă era singurul pod de fier, de aceea și cafeneaua de lângă apă și pod, o mare cafenea cu terasă, purta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Andrássy în posesiune comerțul țării, industria țării, Dunărea cu țărmurile ei, orașele și satele țării, vămile și chiar dreptul țării d-a legifera.72 În zilele de la 29 la 30 iuniu 1866, națiunea toată s-a învestmântat în haine de serbare și din inimă a strigat: anul 1875 271 68. Am spus în alt loc cum că Turcia a stăruit multă vreme în opoziția ei ca România să încheie convențiuni comerciale ca orice stat autonom (n.a.). 69. Vineri 27 iunie/9
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
chiar dacă în doze infime) mai binele, niciodată mai răul. După vederea spectacolului de televiziune de aseară, mi-a venit în minte o parte dintr-un aforism de Schopenhauer, citit, în traducere, nu mai știu unde: „Voioșia nu poate veni la serbare”. Azi am găsit fișa pe care îl notasem. Merită citat în întregime: „Magnificiențele, de cele mai multe ori, sînt niște curate aparențe, ca decorurile de teatru: esența lucrului n-are ființă. Tot așa corăbiile pavoazate și înflorite, descărcarea de tunuri, iluminațiile, surlele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lucrului n-are ființă. Tot așa corăbiile pavoazate și înflorite, descărcarea de tunuri, iluminațiile, surlele și țimbalele... toate astea-s o firmă, o indicare, ieroglifele voioșiei. Cel mai adesea voioșia lipsește. Numai ea se scuză că nu poate veni la serbare”. *„E nemaipomenit, bă nea Căline, ce se întîmplă! Cum spune un personaj de-al meu: «Omenia generează corupția!»” Reîntors de la București, unde a stat cîteva zile, Genoiu îmi relatează, mai afectat ca de obicei, despre „trădarea unui consilier important al
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de la înființare. Sub această denumire inocentă funcționează, de fapt, unul din penitenciarele pentru minori. Cînd am intrat, curtea era dezolant de curată și pustie. Am fost conduși imediat la club, unde, în rumoarea specifică unor atari momente, se aștepta începerea serbării. Prezența noastră a fost receptată ca un semn că ea nu mai poate să întîrzie. Cu răbdare (dublată de jenă), am ascultat formațiile de mandoline și muzicuțe și am urmărit, apoi, spectacolul „Brigada știe tot” și (cum va scrie reporterul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că nu au nici o valoare? 141 Pe când eram la „Galerie”, ca salariat permanent, am așezat În vitrine fotografii În care, alături de N. Iorga, Virgil Tempeanu ș.a., apărea și Maria Mihăescu, de pildă cu prilejul vizitei lui Iorga la HÎrtop, la serbarea din 1925, de sfârșit de an, a școlii primare. Pentru bust trebuia soclu, ceea ce presupunea apelarea la directorul Complexului muzeal, pus de obicei pe obstrucție; În tensiunea În care lucram, mi-era foarte greu să realizez ce-mi propuneam. Atmosfera
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
s-a născut În Fălticeni Vasile Ciurea. 268 Referire la centenarul Înființării școlii Domnești din Fălticeni la 1842, când primul dascăl a fost Neofit Scriban, episcopul de mai târziu, originar din Burdujeni. În 1942 Mircea V. Pienescu a participat la serbări, iar astăzi școala poartă numele lui Alexandru Ioan Cuza. 775 că, la timpul potrivit, tot ce rămâne după mine ca creație va merge acolo, așa cum am promis. Bine Înțeles dacă voi fi convins de D-stre. Aștept cu nerăbdare să ne
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prea bine În acest an și săptămâna trecută am fost chiar rău de tot, Încât am apelat aci la un doctor, care s-a nimerit să fie priceput În boala de care sufăr eu. Aștept de la mata un răspuns cu serbarea lui Ciurea. Cu prietenie d-nei și D-tale de la soția mea și de la mine M.V. Pienescu 8 C.P. Buc., 12 oct. 1973 Dragă D-le Dimitriu, Cu o săptămână Înainte de a citi În ziar trista veste a morții prof. V.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lucrarea aceasta a Ellei Istrati a fost deocamdată acceptată pentru lectură. Ce va mai fi se va vedea... Nu v-am scris mai de mult În această problemă pentru că doamna Butnaru 318 a fost plecată În concediu. Ați fost la serbarea de la Baia? Eu nu m-am putut duce. Mi s-a părut prea obositor. Aud că a fost frumos. Ce mai lucrați? Pe la sfârșitul lunii se pare că domnul profesor Tempeanu va veni la Fălticeni la o Întâlnire cu foștii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
A. Stino, ceea ce m-a bucurat. Altfel, nu-mi explicam atașamentul Dv. față de acest oraș. Vă mulțumesc pentru frumoasele urări, pe care vi le Întorc tot atât de călduros. În speranța că vă voi cunoaște și personal, dacă nu altădată, poate la Serbarea Centenarului Liceului, vă rog să primiți salutările mele cele mai amicale. V. Tempeanu 2 C.P. Bft. 8.I.1970 Dragă domnule Dimitriu, Mulțumindu-vă călduros pentru urările trimise, vi le Întoarcem cu aceiași căldură și sinceritate. Succes În 1970 și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe mână chestiunea Monografiei. Urmează să-l văd la finele acestei luni, dacă, firește, vremea Îmi va fi favorabilă, căci și eu mă feresc și-mi cruț bronșita cronică de care sufăr. Rău au fixat cei de la liceul „N. Gane” serbarea În noembrie, când e vremea rece și urâtă. O puteau pune la Începutul lui octombrie, când elevii Își reîncep cursurile. Bine că s-a revenit asupra frontispiciului. Nu credeam că aceasta atârnă de forul suprem: Consiliul de Stat. Am fost
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lungă. Motivul e plauzibil: editura fiind nouă, vrea să Înceapă cu „așii”: Maiorescu, Arghezi, Călinescu etc. Tot dânsul mi-a spus, că fratele său, profesor la Suceava 487, despre existența căruia nu am știut până acum, i-a scris, că serbarea Centenarului „N. Gane” ar fi la 1-3 noembrie. În cazul acesta va veni puțină lume străină; iar eu mă voi vedea (silit, n.n.), cu mare părere de rău, să lipsesc (Trebuie să-mi cruț bronșita). Am trimis liceului un colet
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu? Aștept câteva rânduri sămi scrii, căci totdeauna am vești interesante În misivele matale. Cu cele mai bune salutări și Încredințarea prieteniei ce ți păstrez, V. Tempeanu 9 Bft., 1 decembrie 1970 Iubite domnule Dimitriu, Îmi pare rău, că iureșul serbării Centenarului și lumea multă, alcătuită din foști elevi, care toată voia să-mi vorbească, nu mi-au dat putința să stau mai mult de vorbă cu mata, și cu simpaticul domn Moscaliuc (...). Festivalul s-a desfășurat frumos, cu unele inerente
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
inerente lipsuri și nemulțumiri inevitabile, pe care nu mai vreau să le relev. Mă bucur mult, că liceul și-a recăpătat vechiul frontispiciu, că patronul liceului Își are bustul În bronz, făcut de un fost elev, Irimescu, că, În mare, serbarea a fost reușită, că m-am Întâlnit, emoționant, cu atâtea serii de foști elevi, care mi-au arătat toți dragoste și prețuire - În fine - că, tot În mare, am fost satisfăcut de osteneala fizică, pe care am Încercat-o la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]